2,625 matches
-
istoric ea a trecut de partea artelor frumoase și acestea, separându-se de studiul limbii, a fost necesar ca problema să fie reluată. În prezent, linvistica a discursului, având o nouă haină, nu este dezvoltată, dar ea este postulată de către lingviștii:Z.S.Harris, N. Ruwet, etc. Studierea contextului urmărește implicațiile lingvistice care depășesc unitățile gramaticale. Ea își găsește aplicarea în analiza structurii stilistice a textului literar, cum a procedat Tudor Vianu în „ Contexte legate și nelegate din punct de vedere
CONTEXTUL CA DETERMINARE A CUVÂNTULUI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352620_a_353949]
-
de Dunăre, în decursul mai multor secole, începând cu secolul al III-lea înainte de Hristos. Acest teritoriu este cunoscut sub denumirea de Teritoriul Carpato - Danubiano - Pontic.” Este o limbă indo-europeană din „grupul italic” și subgrupul oriental al „limbilor romanice”, afirmă lingviștii și istoricii autorizați și recunoscuți ca atare în plan european și internațional. Poporul român este urmașul geto-dacilor și acest adevăr nu poate fi contestat de nimeni, având în vedere numeroasele mărturii istorice de tot felul. Împrejurările istorice au determinat amestecarea
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
Acele capitale nu erau fondate de Români, ci de Slavi, așa cum numele lor o atestă. - Hașdeu intervine: Îmi permit o nouă întrebare: În care dialect slav a găsit dl. Hunfalvy cuvintele Câmpu-Lung și Argeș nume ale vechilor capitale românești? Bătrânul lingvist ungur se clatină în derută: Eu nu știu dacă aceste nume sunt vechi. În Aulă se așează alături de ungur, ridicolul situației. Hașdeu rămâne în picioare. Hunfalvy se împleticește bălmăjind: Aici discuția este închisă, „grație” memoriului prea lung... evitând neplăcerea de
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]
-
pe o căprioară aflată în luminiș, de doi lupi hulpavi: unul venind dinspre Vest, celălalt dinspre Est. Cartea acestei semnalări e lucrarea editorială a bucovineanului Gheorghe Gorda, intelectual ce mi s-a dezvăluit mie (cititorului comun) pe jumătate savant (istoric, lingvist), pe jumătate poet. Ba, greșesc, căci mai potrivit ar fi să-l consider pe autor ca descoperindu-mi-se în cele două ipostaze astfel: una completă - Gheorghe Gorda întreg, ca savant - și o ipostază mai diminuată, cantitativ vorbind, Gh. Gorda
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]
-
de la începuturi a strâns multe aluviuni din graiurile hoardelor care ne-au străbătut moșia în "mileniul întunecat". Doamne, ce frecvență au cuvintele de origine turanică în structura limbii noastre! Lucrarea e, în privința asta, ca o mănușă aruncată provocator istoricilor și lingviștilor, căci amintindu-mi de "dihonia" indusă de istoricul Neagu Juvara, autorul cărții pare, într-un segment al ei, a-i fi aliat bătrânului diplomat întors acasă ca să tulbure apele din genealogia Basarabilor noștri. Dar filologul bucovinean ne liniștește, observând vigoarea
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]
-
Română (ConsILR) - Conferința „Resurse Lingvistice și Instrumente pentru Prelucrarea Limbii Române” (26 - 27 aprilie a.c., http://consilr.info.uaic.ro/consilr2011-12/ro/index.html aflată la ediția a VIII-a. Evenimentul prilejuiește un demers științific, necesar și util, întreprins de lingviști și informaticieni, deopotrivă, care vor prezenta câteva dintre realizările lor în crearea de tehnologii informatice dedicate cercetării limbii române și în achiziția de resurse lingvistice care să ajute aceste cercetări. Despre evoluția literaturii române în interacțiunea cu internetul și influențele
„STRATURILE CREAŢIEI LITERARE” de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357691_a_359020]
-
încearcă acum să declanșeze a cincea mișcare dacista, transcedentală, din România. Nu vreau să-i nominalizez, pentru că deja să știu și se cunosc între ei în mare parte. În altă ordine de idei, după părerea mea, toți acești dacologi, renumiți lingviști, de o erudiție ieșită din comun, printre ei, cu doctorate în 12 limbi și buni cunoscători a culturilor eleate și heraclitice, și inițiați în știință și în „preștiința divină”, în esoterism și exoterism, nu vor putea ajunge la acea geometrie
FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X. SCRISOAREA NR.66. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360441_a_361770]
-
semantica de la ,,a se scufundă“ la „a merge, a se deplasa“. Învățații s-au gândit că doar de pe culmile munților plecarea unui om se aseamănă cu scufundarea să în vai. Și albanezii au verbul mergoni „a se depărta“, explicat de lingviști tot prin latinescul mergere. În lucrarea Alte eți¬mologii românești, acad. Al. Graur atrage atenția asupra asemănării romanescului a merge și a franțuzescului marcher, acesta din urmă explicat în di¬verse moduri printr-un etimon germanic. Domnia sa reconstituie un latin
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
ORIGINEA LIMBAJULUI SI FILOSOFIA Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1384 din 15 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Specialistii afirmă că „soluționarea problemei originii limbajului depășește posibilitățile lingvistice“ și că „rezultatele nesatisfacătoare se datorează faptului ca până acum antropologii, lingviștii, istoricii, psihologii nu și-au conjugat cunoștințele, metodele și punctele de vedere“ (TLG, B., 1971, P. 298). E cert că originea limbajului este intim legată de apariția omului și a societății omenești. Există două teorii cu privire la apariția omului însuși: mai
ORIGINEA LIMBAJULUI SI FILOSOFIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360061_a_361390]
-
Acasă > Versuri > Omagiu > GERMAIN DROOGENBROODT - PREZINTĂ: POEME MULTILINGVE (1) - GUIDO GEZELLE „MĂICUȚA” Autor: Germain Droogenbroodt Publicat în: Ediția nr. 1593 din 12 mai 2015 Toate Articolele Autorului Guido Gezelle a fost poet, lingvist, traducător și preot, născut în Flandra/Belgia la 1830. După finalizarea studiilor a activat ca profesor de limbi, atrăgându-și antipatia colegilor săi - abați catolici, vorbitori de franceză - pentru că recurgea adesea la limba flamanda. Că idealist a încercat să se
GUIDO GEZELLE „MĂICUŢA” de GERMAIN DROOGENBROODT în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359828_a_361157]
-
ca statele din Vest, catedrala noastră, un fel de catedrală a neamului, a fost limba română, răsărită din suferința poporului român, din doină și dor. Frumusețea și bogăția acestei limbi a fost cântată de poeți și scriitori și lăudată de lingviști. Nici o altă limbă n-are bogăția sinonimică pe care o are limba română. Dar am văzut că din zi în zi limba noastră se manelizează, ca de altfel întreaga viață, sub tăfălugul indolenței care caracterizează viața noastră de azi. Ziare
LIMBA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359988_a_361317]
-
prezentate date referitoare la originea numelui acesteia și a locuitorilor ei, așezare geografică, sol, climă, dinamica demografică, folclor, etnografie, ocupații, credințe populare, dezvoltare economică și culturală, viață religioasă, ceea ce face ca „Monografia localității Ulmeni” să fie utilă deopotrivă istoricilor, geografilor, lingviștilor, folcloriștilor, etnografilor. Au fost felicitați atât autorii cărții, cât și toți cei care au susținut intelectual și financiar apariția acesteia. Profesor doctor Florian Copcea de la Universitatea Novi Sad din Serbia, în cuvinte pline de sensibilitate și talent, a evidențiat atât
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
Timișoara, Editura Eurostampa, 2015 Referințe critice. În volume: Gheorghe Luchescu, Din galeria personalităților timișene, Editura Dacia Europa Nova, Lugoj, 1996, p. 119; Alexandru Ruja, Parte din întreg, Timișoara, Editura Excelsior, 1999, p. 36 - 38; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori și lingviști timișoreni, Timișoara, Editura Marineasa, 2000, p. 90; Marius Sârbu și Simion Todorescu, Scriitori lugojeni, Timișoara, Editura Mirton, 2002, p. 33 - 41; Olimpia Berca, Lecturi provinciale, Timișoara, Editura Eubeea, 2003, p. 131 - 133; Dicționar al scriitorilor din Banat, Timișoara, Editura Universității
DAN FLORIŢA SERACIN de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340349_a_341678]
-
să ai covfefe să-l trezești pe Potus în crucea nopții să-l întrebi wtf?) Prea târziu. Satul planetar aflase și înțelesese - covfefe e cel puțin la fel de de real ca autorul său. Până anul trecut DJT îi mai uimea pe lingviști cu pofta lui de inovare. Acum e rândul restului lumii să se înțelepțească (așa se zice că, de la mirare, ajungi mai înțelept). Iar Trump chiar se gândește să facă lumii un bine: doar adăugând un fefe în coadă, ai și
Lumea lui fefe. Enjoy! () [Corola-blog/BlogPost/338946_a_340275]
-
they're coming in from the Middle East and other places". (3) Nice try, dl. Trump, ca la Ploiești. Mai avea puțin și ne spunea că este și anti-sistem. S-au dus vremurile în care dl. Trump înnebunea audiența și lingviștii - cum a fost atunci, în iulie 2015, în Carolina de Sud: „Acuma, legat de (armele) nucleare - unchiul meu, care a fost un mare profesor, om de știință și inginer - dr. John Trump, de la MIT. Gene bune, gene foarte bune, okay
Da, nu se va alege! Dar tot avem o problemă () [Corola-blog/BlogPost/338603_a_339932]
-
viitorul credinței patriotice. De aceea însemnele statului trebuiesc tratate cu o deosebită venerație. Rigurozitatea identificării veridice a semnificațiilor diferitelor elemente incluse în compoziția însemnelor statului român și totodată a producerii lor, sunt atribuțiile specialiștilor in materie, începând cu arheologi, istorici, lingviști, cercetători, experți militari, reprezentanți ai puterii statale, numismați, filateliști, designeri, muzicologi, și finalizând cu Comisia de Heraldică, Genealogie și Sigilografie de pe lângă Academia Română. Limbajul, studiile și fenomenul de cercetare a elementelor din compoziția însemnelor României, sunt de un înalt nivel, având
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
2003; Art et technique de la traduction, Ed. Fundației Universitare ,,Dunărea de Jos”, Galați, 2000), autor a numeroase eseuri despre traducere. În plus, este istoric al literaturii franceze (Aperçu d’histoire de la littérature française, ed. Fundației Academice Danubius, Galați, 2004) și lingvist, alcătuitor de dicționare (Dicționar de argou francez-român, Ed. Nemira, București, 1996), de instrumente necesare juriștilor (Le français juridique, Ed. Fundației Academice Danubius, Galați, 2001), economiștilor, turiștilor și oamenilor de afaceri, pentru a se descurcă în această limbă. Să amintim că
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
remarcate mai multe modele. Plecând de la o problema practică apărută în comunicarea pe liniile telefonice, Claude Shannon și Waren Weaver au definit un model “comunicațional” prin care s-ar reprezenta orice sistem de comunicare. Acest model a fost prelucrat de lingviști astfel: “O sursă oarecare are de transmis un mesaj. În acest scop trebuie să-l codifice (să-i dea o formă transmisibilă, obiectivă, perceptibilă), lucru realizat de emițător. Semnalul, forma codificată a mesajului, este transmis către destinație printr-un canal
ȘTEFAN VLĂDUȚESCU: Un eseu despre teoria informaţiei (Book Review), de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339577_a_340906]
-
remarcate mai multe modele. Plecând de la o problema practică apărută în comunicarea pe liniile telefonice, Claude Shannon și Waren Weaver au definit un model “comunicațional” prin care s-ar reprezenta orice sistem de comunicare. Acest model a fost prelucrat de lingviști astfel: “O sursă oarecare are de transmis un mesaj. În acest scop trebuie să-l codifice (să-i dea o formă transmisibilă, obiectivă, perceptibilă), lucru realizat de emițător. Semnalul, forma codificată a mesajului, este transmis către destinație printr-un canal
ȘTEFAN VLĂDUŢESCU: Despre teoria informaţiei, de Mirela TEodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339612_a_340941]
-
cunoscut de timpuriu aceste frământări, a fost din vechime preocupat pentru învățătura de carte. Dovezi incontestabile ale vechimii scrierii în această regiune avem din timpuri îndepărtate. Săpăturile arheologice făcute pe la anul 1900 de către Gr. Tocilescu, repetate ceva mai târziu de lingvistul și arheologul rucărean Dumitru (Tache) Băjan au dat la iveală cărămizi ale castrului roman de pe vechiul drum al limesului transalutanus, în punctul numit "Scărișoara", aflat în imediata apropiere a satului. Cărămizile descoperite poartă pe ele inscripția "Cohors II Flavia". Avem
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
astfel de pantă, academicele viziuni „subiective” asupra istoriei românilor, cu toate pretențiile lor, ca și viziunile „școlăresc alternative”, devin simple jocuri de copii. Asta ca să nu amintim de o altă tragedie de sfîrșit de secol, petrecută sub ochii neputincioșilor noștri lingviști. Anume furtul limbii române, la drumul mare și în blândă lumină a zilei. Limba română de peste Prut, odată cu incorporarea (după 23 august 1944) acelui teritoriu românesc în Uniunea Sovietică a devenit „moldovenească” din, chipurile, alți părinți decît limba românească. Sau
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
artistic, fenomenul evocat se sprijină pe o trăire emoțională a lui, ceea ce implică utilizarea acelor mijloace de expresie care o individualizează din punct de vedere stilistic. Pentru Eminescu floarea este femeia iubită așa cum se exprimă plastc în “ De-aș avea ... “ Lingvistul elevețian spune că figurile ar fi rezultatul unei analize imperfect, dar unite între ele se ajunge la metonimie: o farfurie de fasole. Când se acceptă partea pentru întreg dintr-o “neglijență “, sau lene a gândirii, se obține o sinecdocă, ca
ROLUL METAFOREI CA LIMBAJ FIGURAT ÎN POEZIE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341347_a_342676]
-
cerc de Limbaje Formale, condus de Prof. univ. dr. Alexandru Dincă. Am făcut o pauză de la creația literară până prin anul 1979, după absolvirea Facultății de Informatică, când am fost încurajat să revin la poezie de către un fost coleg de liceu, lingvist și scriitor, Constantin Matei ¬- reîntâlnit pe scările universității, și de către profesorul și criticul literar Constantin M. Popa. Prima poezie publicată s-a intitulat „ Cifrele au început să vibreze” și-a apărut în „Năzuințe” în 1979. Am ajuns să debutez și
TAINA SCRISULUI (42) – CIFRELE AU ÎNCEPUT SĂ VIBREZE LIRIC de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341388_a_342717]
-
în celelalte limbi pe care le cunosc. Prietena cea mai mare a mea este cartea, iar prieteni de acest fel, sunt acei pe care îi numesc eu, scriitori savanți, de tipul Romulus Vulpescu, este un mare poet, dar și savant, lingvist și filolog de anvergură, asemănător cu ieșeanul Luca Pițu. Îmi place jocul și filologia burlescă, să mă joc cu cuvintele, îmi place tare mult. Aceștia sunt prietenii mei mari, filologi adevărați, fie că sunt în viață sau au plecat „dincolo
IN MEMORIAM de ANGELA BACIU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341326_a_342655]
-
Națiunea”, 5 mai 2012; „Banat”, 4, 2012 etc. - în volume: Nicolae Ciobanu, Însemne ale modernității, II, Editura Cartea Românească, 1979 , p. 285-287; Alexandru Ruja, Parte din întreg, II, Editura Excelsior, Timișoara, 1999, p. 297-298; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori și lingviști timișoreni, Editura Marineasa, Timișoara, 2000, p.27; Who's who în România, 2002; Maria Nițu, Seducții literare, Editura Eubeea, Timișoara, 2005, p. 207-216; Dicționar al scriitorilor din Banat, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2005, p. 95-98; Aurel Sasu, Dicționar biografic
BIO-BIBLIOGRAFIE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341369_a_342698]