4,823 matches
-
Acasa > Cultural > Modele > NOAM CHOMSKY- 90 Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1068 din 03 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Noam Chomsky- 90 ( n. 7 decembrie, 1928, Philadelphia, SUA) este un lingvist și activist politic american, profesor emerit în lingvistică la Massachusetts Institute of Technology (MIT). În lumea academică, Chomsky este cunoscut pentru „teoria gramaticii generative” și pentru contribuțiile sale în domeniul lingvisticii teoretice. El este cel care a revoluționat întreg sistemul lingvistic modern prin celebrele sale modele generative.În afara
NOAM CHOMSKY- 90 de BORIS MEHR în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363062_a_364391]
-
90 ( n. 7 decembrie, 1928, Philadelphia, SUA) este un lingvist și activist politic american, profesor emerit în lingvistică la Massachusetts Institute of Technology (MIT). În lumea academică, Chomsky este cunoscut pentru „teoria gramaticii generative” și pentru contribuțiile sale în domeniul lingvisticii teoretice. El este cel care a revoluționat întreg sistemul lingvistic modern prin celebrele sale modele generative.În afara lumii academice, Chomsky este foarte cunoscut în lumea întreagă pentru activitatea sa politică și pentru critica sa la adresa politicii externe a Statelor Unite, dar
NOAM CHOMSKY- 90 de BORIS MEHR în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363062_a_364391]
-
comune) vechi au fost date cu o justificare, dar astăzi în general nu o mai cunoaștem. Nici macar lingviștii nu sunt în stare să spună de ce câinelui i s-a dat în limba indo-europeană numele care a devenit în românește câine“ (Lingvistică pe înțelesul tuturor, B., 1972, p. 161). Dar Merritt Ruhlen din S.U.A. reconstituie etimologia globală *kuan pentru „câine“, existentă într-o limbă amerindiana. Însă e posibil ca nu a existat o singură limba primară pe întreg globul pământesc. Noi am
THE ORIGIN OF LANGUAGE. DOG ORIGINEA LIMBAJULUI. CAINE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362400_a_363729]
-
cercetătorilor moderni. De remarcat, de asemenea, ilustrațiile și hărțile prezentate, selectate cu mare grijă, întregind cuprinsul lucrării. Prin conținutul și structura sa, prin bogăția de date și fapte folosite pentru tematica abordată, prin cercetarea interdisciplinară, la granița dintre istorie și lingvistică, volumul are o remarcabilă valoare științifică și culturală. Lucrarea contribuie la elucidarea unor probleme controversate, informează cititorii că sunt necesare studii complexe utilizând cele mai moderne metode de cercetare. O carte utilă pentru istoria neamului românesc, acum când se împlinesc
COLUMNA LUI TRAIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362522_a_363851]
-
articolele, studiile Amitei Bhose - exegetă a operei eminesciene, profesoară de sanscrită, bengali și civilizație indiană la Universitatea București, prima traducătoare a lui Eminescu în Asia, scriitoare, autoare de manuale. Medic-cercetător, inventator al primului stroboscop mecanic pentru investigarea laringelui, specialist al lingvisticii sanscrite, precum și al culturii indiene vechi, traducător din sanscrită, deținut politic (arestat în lotul Noica și condamnat la 7 ani închisoare din care a executat 5 ani și 6 luni) Sergiu Al-George s-a bucurat de prețuirea Amitei Bhose, cu
DAN PURIC ŞI EDITURA „CUNUNI DE STELE” LA BOOKFEST 2012 de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361140_a_362469]
-
avut și pasiuni ardente, de o înaltă elevațiune spirituală, cea de folclorist, începută explicabil încă de pe băncile facultății și continuată, cât timpul și împrejurările i-au permis, ca și după pensionare, până la sfârșitul vieții. Și, firește, cu ramura înrudită folcloristicii, lingvistica. În anul 1927, Ion Muțiu a fost gratulat cu titlul de laureat al Premiului Uniunii Compozitorilor pentru culegerea sa de folclor, care cuprindea 37 de melodii din alte comune din județul de baștină Sibiu, 4 melodii din Făgăraș. A adunat
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
variat de creații, doine vesele, triste, cântece haiducești, de cătănie, melodii de hore, melodii bătrânești vechi și foarte vechi, balade, cântece pastorale, doine de munte, de șes, de dor etc. O altă mare pasiune a lui Ion Muțiu a fost lingvistica. A întocmit chiar un „Dicționar al neologismelor din limba română”, încă nepublicat însă vădind preocupările sale certe și care i-au îndreptat primii pași spre litere. S-a săvârșit din viață în 1975, la o vârstă venerabilă, marcată în ultimii
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
mai mult despre țara și strămoșii lor, despre cei care au contribuit la consolidarea prezentă și viitoare a patriei lor. Ionel Cionchin are o pregătire temeinică, solidă, nu numai în știința istoriei, ci în mai multe domenii: literatură, folclor, mitologie, lingvistică, semantică, semiotică, antropologie, estetică, istoria artelor, etc. Domnia Sa s-a concentrat asupra spațiului carpato-danubiano-pontic, asupra originii, continuității și dezvoltării locuitorilor acestor spații, asupra civilizațiilor, nucleul străvechi al civilizației europene. A combătut prin argumente solide dogmele originii exclusiv latine, urmărind sincronic
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
felul de conversații în care să demonstreze și el ce geniu este, deși se vedea că era o forțare de prost gust. Să vii să te lauzi că știi și să întrebi dacă și ceilalți știu niște lucruri legate de lingvistică, în condițiile în care exprimarea ta orală și scrisă lasă de dorit, este ceva... interesant... La un moment dat au fost și niște situatii ciudate în trafic. Apoi a mai apărut o colegă (pe care o consideram prietenă) cu aceleași
TEXT DE LA PRETEXT SAU RĂSPUNSUL NECESAR de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368502_a_369831]
-
acest lucru nu a mers. - Poate trebuie să dai o șansă oamenilor, dar e cazul să existe o limită. La un moment dat, trebuie să pui și piciorul în prag. - Asta cam așa e. Știi, mi-au atacat pagina de lingvistică. Ce om întreg la cap s-ar lega de așa ceva? - Ei, gata! Vezi că încă te afectează! - Nu cred. Eu doar nu-mi explic... Poate nici nu e cazul să găsesc o explicație a acestor comportamente. M-a ajutat mult
TEXT DE LA PRETEXT SAU RĂSPUNSUL NECESAR de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368502_a_369831]
-
dar indienii folosesc și sanscritul „koila” (care este indo-european, „coal”- „cărbune”-în engleză). Oare strămoșii romilor foloseau în India și varianta koila? Unde mai pui că în Siberia există provincia Angara unde se extrage...cărbune. Concluzia incursiunii noastre în istoria lingvisticii țiganilor, este că la origine, în India, toate grupurile de romi foloseau aceleași cuvinte care cu timpul și-au pierdut polisemantismul, romii păstrând doar unul sau două sensuri din cele trei hinduse, așa cu vedem din pățania mea cu nea
O MICĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367477_a_368806]
-
ȘI UZUL VALORILOR UMANE Ștefan Lucian MUREȘANU Universitatea Hyperion din București Facultatea de litere și Limbi Străine Motto: Unii se întreabă cum se poate ca, dintre discipolii mei declarați, unul să se ocupe cu semiotica, altul cu stilistica, altul cu lingvistica istorică, altul să facă semantică culturală ș.a.m.d. S-ar părea că nu țin de aceeași școală, dar tocmai prin aceasta țin de aceeași școală. (Eugen Coșeriu) Cuvinte cheie: agonie, literat, valori, profan, lingvistică, vorbire, deusian, gândire, maestru, granit
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
altul cu stilistica, altul cu lingvistica istorică, altul să facă semantică culturală ș.a.m.d. S-ar părea că nu țin de aceeași școală, dar tocmai prin aceasta țin de aceeași școală. (Eugen Coșeriu) Cuvinte cheie: agonie, literat, valori, profan, lingvistică, vorbire, deusian, gândire, maestru, granit. Mots-cles: agonie, homme de lettres, les valeurs litteraires, profane, linguistique, langage, deusian (divin), la pensee, maître, de granit. Resume: Le savant, Eugen Coseriu, a cree par scientifique de ses recherches en linguistique, une bonne comprehension
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
-se, pentru totdeauna, de cei dragi. El lăsa în urmă o grandioasă operă științifică, riguros documentată, recunoscut ca cel mai mare lingvist al celei de-a doua jumătăți a secolului XX și că tot ceea ce se va putea face în lingvistică, în mod serios, în secolul XXI, va trebui să țină bine cont, în esența sa, de gândirea maestrului de la Tubingen, închinată lingvisticii dar și exprimării, o piatră de granit pusă la temelia valorii științei despre ceea ce înseamnă vorbirea și normele
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
al celei de-a doua jumătăți a secolului XX și că tot ceea ce se va putea face în lingvistică, în mod serios, în secolul XXI, va trebui să țină bine cont, în esența sa, de gândirea maestrului de la Tubingen, închinată lingvisticii dar și exprimării, o piatră de granit pusă la temelia valorii științei despre ceea ce înseamnă vorbirea și normele ei științifice. Numele său s-a înălțat din negura adâncului neuitat al istoriei noastre. Parafrazând istoria, etimologic am putea spune că marele
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
însă în limba română, un corespondent foarte apropiat este cuvântul coș, ce a putut fi rădăcina numelui marelui savant Coșeriu, întâlnit frecvent în Bistrița Năsăud. Predestinat prin numele său Eugen Coșeriu a fost însuși un tezaur al culturii atât pentru lingvistica românească cât și pentru cea internațională. Într-una dintre prestigioasele sale lucrări, rezultat al unei munci laborioase de cercetare, din perioada de început a carierei sale, lucrare document devenită clasică, cu titlul Sistem, normă și vorbire, marele savant, de origine
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
pentru a îngriji cât mai bine viața capricioasă și uneori surprinzătoare și nouă a florilor vii și concrete din grădina sa, trebuie să fie botanist, pentru a fi un grădinar mai bun. Savantul a creat, prin cercetările sale, în domeniul lingvisticii, un drum clar înțelegerii de către toți vorbitorii întregului glob că este necesar ca fiecare să-și respecte normele limbii pe care o vorbește, nu numai pentru a o folosi în discuțiile banale, lipsite de valoare, dar, în special, pentru a
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
1963 ai fost profesor-invitat la Universitatea din Bonn. Din anul 1963 și până la sfârșitul vieții ai rămas devotat profesor la Tubingen. Știm, om al universalității, că multe generații de discipoli ai păstorit, care au constituit, preamărindu-ți numele, Școala de lingvistică de la Tubingen. Meritele tale au fost încununate cu lauri de Doctor Honoris Causa la aproape 50 de universități din întreaga lume și, ca o vrere a lui Dumnezeu, sfidând orice crepuscul, ai vorbit peste optzeci de limbi, în care ai
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
cu mari și vechi tradiții de viață istorică, o civilizație încă nestudiată în profunzimea a ceea ce a putut să dea lumii pământului tracii, din seva cărora ne tragem existența: în afară de Coșeriu, niciun alt lingvist român nu s-a ridicat de la lingvistică la o filosofie a limbajului; și nimeni n-a ajuns la extraordinara notorietate universală ce înconjoară acum numele său. Cu toții, atunci când se apropie furtuna, observăm că norii se adună dominând părți ale clopotului celest, mătuindu-l și dispensând lumina cu valtrapurile
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
și conferențiind în peste opt limbi, pe care le vorbea cursiv. Omul de știință plămădit în arcul carpato-dunăreano-pontic a purtat în lumea întreagă mândri de a fi român ș i peste toate acestea dorința de a arăta că este european. Lingvistica, prin definiția obiectului ei de studiu, este o știință universală și nici nu avea altfel să nu creat modelul savantului universal. Cărțile lui trebuie să nu lipsească de pe niciuna dintre catedrele lumii, acolo unde se predă lingvistica; nu este posibil
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
că este european. Lingvistica, prin definiția obiectului ei de studiu, este o știință universală și nici nu avea altfel să nu creat modelul savantului universal. Cărțile lui trebuie să nu lipsească de pe niciuna dintre catedrele lumii, acolo unde se predă lingvistica; nu este posibil să poată exista filolog, care să nu fi studiat după graniticele lui lucrări. Gravat puternic în lumea lingvisticii, a filologiei, numele savantului român, Eugen Coșeriu, a zidit o nouă orientare în lumea cercetărilor, dar și a învățământului
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
creat modelul savantului universal. Cărțile lui trebuie să nu lipsească de pe niciuna dintre catedrele lumii, acolo unde se predă lingvistica; nu este posibil să poată exista filolog, care să nu fi studiat după graniticele lui lucrări. Gravat puternic în lumea lingvisticii, a filologiei, numele savantului român, Eugen Coșeriu, a zidit o nouă orientare în lumea cercetărilor, dar și a învățământului universitar din întreaga lume. Savantul transpare cu consecvență ideea că omul de știință, în speță lingvistul, urmează să-și pună rezultatele
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
măsură de rezultatele activității științifice. Teza profesorului Coșeriu a deschis larg ferestrele științei, ducând la o abordare integrală a activității de limbaj, fapt ce a și inspirat pe discipolii săi români să-i propună ca această orientare să se numească lingvistică integrală. Porneau la drum cu o știință obiectivă și realistă însă fără a neglija măsura în care era vizat limbajul, așa cum este, sub toate aspectele, sublinia de fiecare dată lingvistul, derivând din natura lui fundamentală de activitate. Studiile eruditului om
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
de vedere al planului vorbirii, al limbii și al planului discursiv, domenii care există sincronic în cunoașterea vorbitorului și se manifestă simultan în vorbire. Cunoștințele savantului au depășit culmile inteligenței, munca sa științifică a creat o nouă teorie asupra înțelegerii lingvisticii, cercetare prin care a demonstrat congruența vorbitor-vorbire, dând lumii intelectuale puterea de a desluși prin cuvânt ideea și voia vorbitorului, care gândește în limba sa natală. Limbile pământului au un singur numitor comun, limbajul prin vorbire, cuvântul ca manifestare conștientă
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
și, pe nesimțite, fermecătoarele cuvinte ale graiului local se fac arhaisme. Volumul le conservă în forma lor de când erau vii. Sunt consemnate unele fonetisme, atât cât scrierea obișnuită o permite, adică fără transcriere în simboluri fonetice (firesc, lucrarea nefiind una lingvistică). După rezolvări fonetice (în comunicare) putem deduce că hrănenii au o pronunțată preferință pentru reducerea efortului: ei recurg mult la sincopă („li” pentru „lui”, „să mânce”, pentru „să mănânce”) sau apocopă („tat-to”). Numeroase sunt și particularitățile gramaticale - morfologice (pluralul „mânuri
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]