10,032 matches
-
fim cu toții liniștiți, chiar dacă am cheltuit ceva cu reparația și vopsitul. Dacă așa vrea Dumnzeu! --Băă, mă lași în pace cu prostiile? D-aia te-am luat cu mine, să mă toci la cap? --Nu, mă Ionele! Vreau să fim liniștiți, mă! --Păi, să fim! Hai, la culcare, că mâine trebuie să ne sculăm devreme, să încărcăm mașina și să plecăm la Brăila. --Eu nu merg cu tine la Brăila! Nu vreau să mă întâlnesc cu matracucile tale. Dacă le văd
SRL AMARU-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1435258744.html [Corola-blog/BlogPost/352839_a_354168]
-
Acolo lucrează cumătra Steluța. --Auzi mamă, auzi mamă! Ste-luu-ța! Fi-r-ar ea afurisită de cumătră! --Te-ai țăcănit, femeie? Maică-sa a încercat să-i împace, dând dreptate când unuia când altuia și rugându-i pe fiecare să tacă și să se liniștească. Până la urmă au mâncat în tăcere și s-au culcat. Așteptarea lui Casapu era, mai degrabă, un fel de pândă a fiarei care urmărește mișcările victimei sale. Își alertase toți angajații să-l urmărească, să-l provoace la discuție și
SRL AMARU-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1435258744.html [Corola-blog/BlogPost/352839_a_354168]
-
este imposibil. Aici nu-i vorba de dreptul unui singur amărăștean. Dacă scormonește cineva gunoiul, duhoarea se împrăștie peste mulți. Ar fi un adevărat război, dezastru total. Mai bine îi dau ăstuia undeva, departe de dumneavoastră și toată lumea va fi liniștită. --Nu-i dai amărășteanului nici un petic de pământ pe izlaz. Vreau să nu-i dai nicăieri. Să plece-n mă-sa de unde a venit! --Mă-sa e din comună,coane! --Mă, ia ascultă! Te faci că nu pricepi de ce ți-am lucrat
SRL AMARU-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1435258744.html [Corola-blog/BlogPost/352839_a_354168]
-
Fiind vecine cu casele, Roua și Lilicuța au hotărît să se întîlnească serile, cînd la unii, cînd la alții, ca să fumeze bărbății pe prispă și să nu mai simtă nevoia să se ducă la crîșmă să facă politică, iar ele, liniștite fără această grijă pe cap, să coace cozonaci sau să migălească la cornulețele cu magiun, care ies atît de pufoase și dispar din farfurii la repezeală. Cezar Dunăreanu descoperise, cu această ocazie, în Neacutare Pandișpan, un interlocutor plin de umor
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_36_42_ioan_lila_1339754236.html [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
foarte multe comune maghiare și câteva săsești sub jugul iobăgiei”. (2- pg.323) Despre starea de spirit Barițiu arăta: „Viermele neîncrederii străbătuse atât de adânc în sufletele oamenilor, încât nici după proclamarea desființării iobăgiei, în 1848, poporul nu s-a liniștit și a rămas cu credința că domnii voiesc numai să-l înșele”. (2-pg.328) Față de aceste situații „Publicistul Gheorghe Barițiu /.../ căuta să răspândească idei antifeudale și naționale”. (2- pg.330) O activitate revoluționară a desfășurat bănățeanul Eftimie Murgu, întâi la
CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Celebrarea_revolutiei_xi_a_gen_pompiliu_comsa_1385364307.html [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
-
să mă întreb cine l-a creat și de ce, nu asta are importanță, important este că el există, că ochii mei îl văd, că sufletul meu îl simte, că Mă simt bucurie și Las spiritul meu să fie fericit și liniștit! Imagini la: https://www.youtube.com/watch?v=21iMD1edYTM Referință Bibliografică: LACRIMA DIN OCEAN (jurnal de călătorie) Cap. 6/2 / Helene Pflitsch : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 800, Anul III, 10 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Helene
2 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_c_helene_pflitsch_1362942106.html [Corola-blog/BlogPost/350858_a_352187]
-
mea. Parcă stabilisem că nu înfiem nici un copil. E aici Ionuț, măcar e sânge de-al nostru. Dacă Dumnezeu nu ne-a dat copii, putem griji unul din neamul nostru.Cu cine te înțelegi tu când faci astfel de treburi? - Liniștește-te, Mărie și ascultă-mă. Ionuț are mamă și tată. Și ăialalți din neamul nostru au mamă și tată... acum, avem și noi copila noastră. - Peste cadavrul meu. Nu aduci în casa mea copil străin. Nici în ruptul capului. - În
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1392345755.html [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
piept, în creier, în burtă, în picioarele ce începură să tremure. Într-un târziu, printre sughițuri și ștergeri de nas, reuși cu greu să mormăie: - Cum ai putut să-mi faci asta, cum ai putut să-mi faci asta... - Mărie, liniștește-te. Io trebuie să plec... scap cursa. Vorbim când mă întorc, o să înțelegi și o să mă ierți și o să vezi ce mamă mândră și fericită îi fii. Știu că nu poți suporta ușor unele lucruri. Dar, astă cale a găsit
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1392345755.html [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
cerești - liturghii pământești ! Toate spre edificarea spirituală a omului, la care participă ierarhi, proți, credincioși însoțiți de un mare cor de îngeri; dar la care participă în toată plenitudinea ei, însăși sfânta natură. Momente înălțătoare care te fericesc și te liniștesc, deopotrivă. Autoarea flămâdă și însetată de Cuvânt bun și ziditor, presară în toate descrierile sale, rugăciuni, fragmente de psalmi, pilde și învățăminte culese din sfintele slujbe. Descrierile ei, sunt precum valurile de lumină, revărsându-se în trepte către Dumnezeu, către
NATURĂ MOARTĂ CU ECOURI DE LINIŞTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1410271355.html [Corola-blog/BlogPost/365863_a_367192]
-
ei acasă. Depistau astfel patricieni, senatori și alți magnați cărora le căutau, sau le fabricau, diverse culpe: trădare, uneltire, nesupunere... Îi trimiteau apoi, elegant, să-și taie venele în baie și le confiscau avutul cu care reumpleau visteria imperiala și linișteau plebea înfometată și pe cale de a se răzvrăti. Spre o situație similară se îndreaptă acum societatea noastră, populația este din ce in ce mai umilită și mai spoliată, „patricieni” super bogați fiind cu toptanul. Cât despre învinuiri, la noi nici măcar nu este cazul a
DESPRE TÂMPENII ABERANTE, NEADEVĂRATE ŞI TENDENŢIOASE de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1424397631.html [Corola-blog/BlogPost/365981_a_367310]
-
a doua zi, sperând că în ziua următoare, doamnei înfuriate îi va trece supărarea. Marea Neagră este ca o femeie năzuroasă. Se supără din nimic și nu știi ce capricii va avea. Furtuna poate ține trei zile, dar poate să se liniștească după o oră-două... Numai să nu bată vântul de la mal când se pornește urgia. Riști să nu te mai întorci, când stihiile s-au dezlănțuit și nu ai fost prudent să pleci spre mal de la primul semnal. Nimeni nu putea
PESCAR PE MAREA NEAGRĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444716567.html [Corola-blog/BlogPost/382306_a_383635]
-
ai Iudeei, în fortăreața Antonia. Ajuns în încăperile caldariumului Ponțiu Pilat intră în apă și ceru sclavului de acolo un suc de citrice. După un timp, în care doar apa se auzi căzând în bazine simți în sfârșit că se liniștește. Sucul de citrice îl binedispuse iar acum procuratorul savura din plin momentele de relaxare. După un timp însă, un sclav care avea permisiunea să intre acolo își făcu apariția în sălile băii și închinându-se procuratorului ceru voie să vorbească
AL SASELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1401909258.html [Corola-blog/BlogPost/354053_a_355382]
-
grele din lână roșie fură trase iar vuietul vântului se mai estompă. Cu toții își aduseră aminte de neobișnuitul fenomen petrecut cu câteva ore mai înainte când avusese loc întunecarea soarelui, cutremurul, iar mai apoi teribila furtună. Doar ce se mai liniștise puțin iar acum urma această nouă furtună de nisip. În cameră fură aduse îndată sfeșnice de argint iar lumânările fură aprinse. Procuratorul Ponțiu Pilat pregătise însă pentru vizitatori o surpriză pe măsura perfidiei mai marilor arhierei iudei. Bătu deci din
AL SASELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1401909258.html [Corola-blog/BlogPost/354053_a_355382]
-
ea că eu trecusem prin pericolul de explozie, al mașinii respective: - Totul e bine când se termină cu bine: A fost pericol e adevărat, dar am trecut eu uneori prin situații mai dificile: Sunt pregătit pentru orice draga mea, am liniștit-o eu. - Vezi, Dumnezeu te apără a zis ea. I-am mulțumit lui Dumnezeu împreună, apoi, am început să-i cânt romanța “Mie dor de ochii tăi adânci”: Imi plăcea foarte mult această romanță cu un accent sentimental deosebit: A
ÎN ARŞIŢA PRIMĂVERII TIMPURII (NUVELĂ) PARTEA A DOUA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ioan_carja_1461538935.html [Corola-blog/BlogPost/380816_a_382145]
-
zăpadă și frig. Te rog să conduci cu grijă: știu că ești obosit, mergi mai încet, eu te aștept să ajungi la mine la orice oră, mă sfătuia ea. - Mă grăbesc încet draga mea, i-am răspuns eu, ca să o liniștesc: Sper să ne vedem cu bine acolo în căsuța noastră, „cuibușor de nebunii”... - Te aștept eu ca să vii... a complectat ea rar, cu vocea tremurândă, conform cântecului atât de bine cunoscut, al lui Gică. Începuse să se însereze când am
ÎN ARŞIŢA PRIMĂVERII TIMPURII (NUVELĂ) PARTEA A DOUA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ioan_carja_1461538935.html [Corola-blog/BlogPost/380816_a_382145]
-
o idee prin cap: am solicitat să vină specialiști de la alte observatoare, să vadă fenomenul aici, la mine, la fața locului, dacă tot nu mă cred! Ce nopți frământate au urmat! Cât zbucium, câte telefoane! Eram mereu trimis la plimbare: liniștește-te, vom trimite pe cineva cu o lunetă la tine, mai așteaptă!... Cum să mai dormi în așa situație? M-am apucat să recitesc încă o dată scrisoarea pe care aveam de gând să i-o trimit Adelinei. Acum mi se
PUTEREA RAZEI ALBASTE (4C) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1464674512.html [Corola-blog/BlogPost/369288_a_370617]
-
din când în când la tine, N-am să m-arăt, dar vlăguită-n glas Am să te-ndemn să vii cu drag spre mine. Drumul nu-i scurt, e lung și-anevoios Și cumpeni multe-așteptă să le-ntâmpini, Te liniștesc, iubite, nu-i un chip frumos, E ieftin și e la-ndemână de vrei să îl răscumperi. De dragul tău, iubite, eu nu o să m-arăt, Cuminte te voi mângâia în juru-ți Să mă strecor ușor în viața ta N-am
GLASUL CHIPULUI CIOPLIT de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1464879677.html [Corola-blog/BlogPost/378814_a_380143]
-
lucru foarte important! Profesorașul, cum îi zici tu, nu are nicio obligație de acest fel, deci poate fi o partidă mult mai interesantă decât o eventuală aventură cu tine, la care nu m-am gândit serios încă. Așteaptă să se liniștească apele și vom vedea cum se rânduiesc lucrurile. - Săndica, dar parcă era vorba de sentimente, de ce simțim noi, unul față de celălalt. - Ce simți tu, Viorel, față de mine? Gata, nu o mai iubești pe Ramona? Ai lăsat în urmă cei șase-șapte
CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426071796.html [Corola-blog/BlogPost/343284_a_344613]
-
le fie leagănul multor nopți romantice de dăruire și nebunii tinerești, cu paharul de șampanie în mână, începu să recite un poem al poetei lui favorite, Georgeta Resteman, descoperită întâmplător în librăria comunală: Aripi de înger, Fâlfâind în albastru Așterni liniști Alină doruri În dansul minunat al inimilor... Covor de iarbă crudă, Susur de izvoare Și flori de lămâiță Alintate de fluturi, Înmiresmează sufletul însingurat... Picuri de mir, Lacrimi de cer, Binecuvântări de Dumnezeu, Îmbrățișări de copil drag, Mângâieri de mamă
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1393229895.html [Corola-blog/BlogPost/343483_a_344812]
-
era într-o continuă efervescență. Se deplasa, se rotea, sărea pe tocurile exagerat de lungi, ca pentru o prezentare de modă, dădea din mâini și din picioare permanent, ca un om aflat în criză. Era directoarea colegiului, doamna Chiștoroaie. Se liniștea totuși puțin atunci când își lua pastilele zilnice. Dar efectul lor nu dura prea mult. Și nu le putea lua permanent. Sonia o observase în prima zi de școală. Ținea discursul de început de an școlar sărind din când în când
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1448180526.html [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
îi învețe mare lucru, pentru că nu aveau capacitatea corespunzătoare. Iar alții nu erau lăsați să o facă. Dar nimeni nu-i controla de frica amenințărilor directoarei. De obicei, atunci când era atacat de Scârboșilă sau Chiștoroaia, profesorul nu stătea atât de liniștit ca Sonia, - care intuise situația și a reacționat cum trebuia într-un asemenea caz - fără să reacționeze, să se miște, să scoată vreun cuvânt și dacă încerca să deschidă gura sau dacă schița vreun gest să se apere atunci era
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1448180526.html [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
Revoluție ?!? Acei oameni, foarte puțini de altfel în fiecare loc, au avut curajul de a ataca sediile PCR și să înlăture structurile comuniste și securiste fără pierderea de vieți omenești. Au știut să mobilizeze populația, să asigure paza obiectivelor, să liniștească populația, să repună în funcțiune administrația, unitățile industriale și agricole, instituțiile, comerțul... Oare toate acestea nu înseamnă rol determinant? Dacă n-ar fi existat presiunea uriașă prin înlăturarea structurilor comuniste în multe reședințe de județ și alte localități ale României
TABLETA DE WEEKEND (144): LUPTĂTOR CU ROL DETERMINANT de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1457249870.html [Corola-blog/BlogPost/383351_a_384680]
-
ei înnoitor învăluit în lumina bunătății divine fără margini și eternă. Fiecare clipă constituie un moment favorabil dacă știm să ne bucurăm de circumstanțele bune pe care le avem și să le ignorăm pe cele rele pentru a putea fi liniștiți în profunzimea minții și inimii. Dar, oare, suntem noi oamenii ocaziilor și ale oportunităților în ansamblul lor? E viața un joc de scenă, o sumă de întâmplări la care noi ne raportăm ca la o necunoscută, fiind neputincioși în fața lor
DESPRE OCAZII ŞI DECIZII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1420959178.html [Corola-blog/BlogPost/372825_a_374154]
-
EMINESCU Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1993 din 15 iunie 2016 Toate Articolele Autorului PARFUM DE EMINESCU Poetul pășea pe scara care-l ducea spre înălțimi. Ajunse la semn. Acolo se sfârșea o lume și începea alta. Era liniștit. El care nu crezuse că va învăța vreodată să moară. Bătu în Marea Poartă și apăru un bătrân îmbrăcat simplu. Poetul îl recunoscu: - Sărut dreapta, Sfinte Petre! - Te așteptam, Mihai. Ai avut condei de aur pentru neamul tău! Pentru asta
PARFUM DE EMINESCU de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1465973071.html [Corola-blog/BlogPost/369955_a_371284]
-
într-o „Ars poetica“ mărturisea: „Am căutat cuvinte care sar și fraze care umblă“, iar în alt articol cu același titlu, din 1928, completa: „Am căutat cuvinte virginale, cuvinte puturoase, cuvinte cu râie, cuvinte care asaltează ca viespiile sau te liniștesc ca răcoarea, cuvinte fulgi, cuvinte cer, cuvinte metal“. Faptul că Arghezi plasează poezia „Testament“ în fruntea volumului Cuvinte potrivite, o metaforă pentru poezie, după cum se exprima poetul în poezia postumă „Ia aminte“ din volumul XC: „Gătit de sărbătoare cu fir
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI by http://revistaderecenzii.ro/referat-testament-de-tudor-arghezi/ [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]