578 matches
-
tine. Mă gândesc și eu ca românul, la care conștiința civică stă toată ziua țonțoroi, având rădăcini democratice adânc înfipte în solul Constituției: ce-ar fi să opresc pe câte unul din acești oameni grăbiți și să le citesc pentru liniștirea sufletului lor răvășit art 1. paragraful 3. din Constituția României: „România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ce își pierde treptat petele roz (apărute în timpul orgasmului), în fine, abdomenul aproape plat, cu linia centrală, albicioasă, coborând dinspre ombilic spre mica proeminență pubiană. Pe această linie îi fuge aproape involuntar privirea, spre „cuibul” ce îi oferă dezlegarea și liniștirea fiecărui zbor către farmecul ei de femeie, deschisă împlinirii organice a iubirii cu bărbatul care se întâmplă să fie tocmai el! El! Adică un oarecare „profesor navetist”, aflat la sfârșit de carieră, absorbit de fel de fel de treburi „bărbătești
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
foarte, foarte gânditoare și i-am Întrebat pe băieți (Fane și Marin) În glumă la Început ce otravă este mai bună. Apoi, m-am gândit mai serios. Și cum a Încercat Marin să mă liniștească! Ce priviri, câte cuvinte de liniștire! Fane, săracu’, a suportat de la mine insulte bune de tot, pentru că m-a adus acasă, eu voiam să mă mai plimb singură. Astăzi, două inimi au bătut alături de inima mea. Ieri, am venit cu Marin de la patinoar pe jos până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
avea nimic comun cu plecările, mi-ar fi total indiferent. Dar așa... N-are nimic, totuși... Știu și eu? Poate Îmi trebuie un fel de ușurare după cele petrecute cu Vasile, poate animalul din mine, umilit și enervat, cere o liniștire oarecare, nu-l interesează cu cine, numai să fie liniștire. De fapt, interesul meu trebuie satisfăcut. Trebuie să plec cât mai mult. Ce am eu nevoie să analizez ce simt pentru el? Trebuie să hotărăsc ce trebuie să simt aparent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Dar așa... N-are nimic, totuși... Știu și eu? Poate Îmi trebuie un fel de ușurare după cele petrecute cu Vasile, poate animalul din mine, umilit și enervat, cere o liniștire oarecare, nu-l interesează cu cine, numai să fie liniștire. De fapt, interesul meu trebuie satisfăcut. Trebuie să plec cât mai mult. Ce am eu nevoie să analizez ce simt pentru el? Trebuie să hotărăsc ce trebuie să simt aparent, bineînțeles, pentru acela care mă Însoțește pe munte. Și e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mine fix două ore pe zi. În rest, spunea că are treabă. Sufeream, dar când eram lângă el venea fericirea. Nu ne prea potriveam la pat, la Început nu mi-a păsat, apoi nevoia de a avea și eu o liniștire m-a Învins. Într-o zi, mi-a telefonat Dan că e la spital după un accident. Am fost la el fără să știe Doru. De-aici a Început totul. Pe Doru Îl adoram, cu Dan Îmi potoleam nervii. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
că a început rostogolirea spre prăpastie! Roșu își scotea mereu ochelarii de după urechi, îi ștergea atent, îi punea la loc și continua mai pasionat, vrând cu orice preț să convingă pe tânărul Herdelea, parcă de convingerea lui ar fi atârnat liniștirea tuturor primejdiilor. Titu era convins în sineși că elocința secretarului s-a dezlănțuit mai cu seamă din pricina nedelicateței lui involuntare și se credea obligat să asculte cu resemnare, deși în buzunar îl ardea o scrisorică găsită adineaori la portar, rămasă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Miron Iuga în dreapta, pe jos, singur. ― Ți-a plăcut, căpitane, cum i-am liniștit și aici? zise prefectul Boerescu când se mai depărtară. ― Aveți mare curaj și multă experiență, domnule prefect! răspunse cu admirație căpitanul Corbuleanu, gîndindu-se în sine că liniștirile acestea mai mult încurajează pe țărani la dezordini. Miron Iuga mergea pe mijlocul uliței, examinând în trecere casele și ogrăzile, parcă de mult nu le-ar mai fi văzut, și regretând că a consimțit să vie cu idiotul de Boerescu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
datorie. Coborî în uliță morfolind în minte cuvântarea ce voia s-o țină țăranilor adunați în fața ruinelor rămase din conacul lui Gogu Ionescu. Era hotărât să-i mustre sever, dar fără să-i exaspereze, spre a nu compromite opera de liniștire pornită sub auspicii suficient de favorabile... Maiorul, care se depărtase să mai dea ordine, se înapoie mai furios: ― Tâlharii ăștia nu pricep de vorbă, domnule prefect!... dacă continuăm așa, riscăm să fim atacați, domnule prefect!... Bandiții își închipuiesc că ni-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
a aprecia că intrarea lui Bem a provocat un puternic șoc autorităților și marilor boieri din Moldova, dar efectul practic scontat nu s-a produs. Lăsând la o parte marea boierime reacționară și autoritățile preocupate de oprirea răspândirii proclamațiilor și liniștirea locuitorilor necesari atunci muncii câmpului, Poujade susținea în august 1849 că proclamația lui Bem în Moldova „n-au produs nici cea mai mică impresie asupra poporului”, în vreme ce Michal Czajkowski nota că Bem s-a reîntors în Transilvania „atrăgându-și din partea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
statuară a lui Gheorghe Anghel: Volumele organizate după aceste relații ne dau senzația de stabilitate absolută, de echilibru perfect al formelor. Ajungem la ultimul fel de relații între verticale și o oblică descendentă. Observăm că are loc o destindere, o liniștire totală a formelor. Bătălia s-a terminat, urmează pacea, înțelegerea, cooperarea. Totul se duce pe „apa sâmbetei“, deci pe apa sfârșitului, pe o cale fără oprire. Să ne gândim la „Parabola orbilor“ de Bruegel, unde cele cinci personaje, cu cinci
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
decât a fost dispusă pe moment să spună. Μ De obicei, când ne propunem sarcini de educare a minții, urmărim sporirea rigurozității acesteia prin disciplinarea ei sub raport logic. Dar la fel de importantă este și obținerea unei stări de relaxare, de liniștire a minții, În absența căreia gândirea nu se mai poate concentra, Își pierde controlul raționamentelor; mai mult chiar, gândirea se tensionează, se Întunecă sau se veștejește sub efectul perpetuării acelorași conflicte interioare. Μ Ingratitudinea Îmbracă multe forme, dar una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
dezvăluie teama noastră de a nu lăsa fără chip răul, spaima de un rău impersonal, oroarea față de vinile colective în cazul cărora nu ne este accesibil genul de liniște furnizat de aplicarea unei pedepse. Păstrăm ca societate, cu rolul de liniștire a membrilor săi, un gest prin care eram calmați atunci când durerea născută din contactul dur cu un obiect ne făcea să urlăm: pedepsirea obiectului. Am adăugat doar obiectivarea în persoane. Diferența esențială este dată de faptul că aceste "obiecte" suferă
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
realizează că diferența față de natura divină este Timpul, Demonul suprem căruia doar natura umană trebuie să i se supună. Conștiința temporalității începe să se facă din ce în ce mai simțită pe parcursul cărții, odată cu perceperea unei oboseli stranii, a unei dorințe de uitare și liniștire, căci "mi-s grei bocancii timpului pe umăr" (Mă bărbieresc și plâng). În Orizont și stil, Blaga denumește metaforic "cele trei orizonturi temporale posibile și de profil divers, ale inconștientului": timpul-havuz, "orizontul temporal deschis unor trăiri îndreptate prin excelență spre
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de supunere, deci de acceptare a înfrângerii. Registrul de manifestări care semnalează acceptarea înfrângerii s-a construit pe neajutorarea specifică vârstei copilăriei, deoarece adoptarea acestui tip de comportamente solicită îndurare și ajutor: Omul dispune de o serie de semnale de liniștire care inhibă agresivitatea și activează comportamentul de ajutorare. În această categorie intră plânsul, văietatul, lăsarea capului în jos, smiorcăitul, zâmbetul prietenos, precum și alte mișcări expresive ale disponibilității la contact. Strategia utilizării lor nu a fost încă suficient cercetată; totuși, studiul
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
idealizează și nu divinizează numai animalul, ci se identifică cu animalul divinizat, îl mimează, crezînd că va dobîndi, că va recupera prin simpatie magică forța senină a spiritului instinctiv care animă animalul. Magia mimetică precede magia imploratoare. Dar pe lîngă liniștirea și încurajarea de ordin sugestiv pe care le conține deja forma aceasta a celei mai primitive magii, ea rămîne practic inoperantă. Animalul, deși divinizat imaginativ, se dovedește adesea a fi în realitate extrem de periculos, devenind el însuși o sursă a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
față de propriul lui destin. Cultele Misterelor aveau toate drept țel comun inițierea în misterele vieții. Inițiatul trebuia să ajungă să întrevadă imanența justiției proiectată simbolic în divinități. Ceremoniile de cult ale Misterelor urmăreau trezirea în inițiat a elanului animant al liniștirii lui în cadrul convenționalismului credințelor populare pentru ca acesta să devină capabil să realizeze, pentru binele lui esențial, armonizarea propriilor lui intenții motivante. AICI ESTE MOMENTUL SĂ SUBLINIEM PUTERNIC FAPTUL CĂ NU ESTE ABSOLUT DELOC OCULT SĂ VORBIM DESPRE UN ELAN ÎN
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
poate face abstracție de acest fenomen psihic manifestat în diferitele cicluri ale culturii. Ea vorbește despre sanctificare dezvoltînd legal, prin extrapolare începînd cu funcționarea instanțelor psihice -, semnificația simbolului "sanctificare": idealul sublimării armonizante. Studiind acest fenomen limită extremă a posibilităților de liniștire ale funcționării psihice -, folosirea superlativelor este inevitabilă: idealul suprem, idealul cel mai elevat, bucuria perfectă etc. Or, căutarea obiectivă are motive să evite superlativele. Dar ce facem dacă obiectul cercetării este tocmai idealul cel mai elevat al vieții? Neputînd înlătura
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
efectul pe care această mutare o va avea asupra vieții dumneavoastră". Primele două răspunsuri la fiecare exemplu îl învață pe celălalt cum ar trebui să se simtă sau ce ar trebui să facă, ori exprimă aprobare sau dezaprobare, simpatie sau liniștire. Răspunsuri ca acestea rareori îi ajută sau îi satisfac pe cei care ni se adresează cu încredere. Mai degrabă îi determină să ajungă la concluzia că nu vrem să ne implicăm în problemele lor, că nu-i luăm în serios
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
bărzăuni nebuni s-a stabilit la Ierusalim. Dar esenii au mai dăinuit în regiune, așa cum arată scrierile lui Ieronim, mai bine de 400 de ani! Dacă ei ar mai fi fost în frăția de la Qumran în anul 66, atunci, după liniștirea fanatismului mozaic, ar fi recuperat manuscrisele ascunse în peșteri. Dar asta nu s-a întîmplat ceea ce dovedește că centrul înainte de anul 66 și mai sigur, la scurt timp după asasinarea lui Ili în anul 30, ajunsese un cuib locuit numai
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
repetate și ecoizate, hohote burgheze diabolice, personajele par niște cartoane căzute din cer, care se plimbă prin cadru ca să fie filmate cât mai sofisticat, nu ca să trăiască, să sufere, să hohotească de râs sau de plâns. În schimb, parcă pentru liniștirea cenzorului de partid, după un număr de deraieri „formaliste”, se bagă periodic câte un text de propagandă comunistă grosieră. De la bun început, pe ecranul negru scrie „În acea vreme forțele patriotice în frunte cu comuniștii organizau lupta pentru eliberarea țării
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
muncitori în fabrici și uzine, dar nu recrutați dintre țărani veniți la oraș, ca în anii ’50 și ’60, ci dintre tinerii orășeni care nu reușesc la facultate. Astfel, sarcina propagandistică a filmelor de actualitate ale deceniului devine nu doar liniștirea celor care ratează intrarea în învățământul superior, dar și prezentarea acestei ratări ca singura cale spre viața adevărată, în uzină sau pe șantier. După aceea, facultatea făcută, eventual, la seral e un panaș suplimentar pe nobila șapcă de muncitor. Filip
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
este (aproape) indispensabilă oricărei opere literare; (!!) a nu se confunda cu imaginile concrete, senzuale, detectabile prin simțuri; - imaginile artistice sunt doar evocate, sugerate, etc., pentru a fi „reconstruite” mental de către cititor; (!!) propunem următorul test: în condiții de liniște și de...liniștire depline, reproduceți mental Ț de câteva ori Ț primele șase versuri din „Miorița”. Închideți ochii. Reproduceți-le încă odată. Orice om cu o sensibilitate firească, normală va „vedea ” un splendid peisaj de munte (imagini vizuale), va „auzi” foșnetul pădurii montane
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
liberal) din 4 iunie 1931, unde Petronius (pseudonimul lui Gr. Tăușan, filosof, comentatorul și traducătorul în românește al „Eneadelor” lui Plotin dar și editorialist aici) scrie, pe pagina I, sub titlul mare: ” Moartea geniului”, o tabletă care ne dă pulsul liniștirii publice, triumfaliste desigur, în privința „asasinatului” comis în spital: „într-o revistă de strictă specialitate medicală (România medicală) printre alte articole interesante se găsește unul, în cel din urmă număr apărut, în care d. Dr. Vineș povestește, pe bază de documentare
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
arvună pentru a nu vinde altcuiva. Ea însăși avea 5000 lei în bancă, zestre de la Gheorghe Eminovici, și era dispusă să dea o parte din ei. Socotelile care-i frământă mintea și timpul sunt, astfel, foarte simple și duc spre liniștirea unei vieți până acum destul de agitate a ei și spre o existență simplă și decentă în Botoșani a lui Eminescu. 20 ianuarie: „De scriitorii ce-mi scrii mata că au murit în cea mai mare mizerie nu mă mir, că
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]