4,922 matches
-
dar dincolo de acestea se simte un "sound Petre Stoica", perfect recognoscibil de la primul pînă la ultimul volum. Un aspect asupra căruia s-a stăruit mai puțin în comentariile asupra poeziei lui Petre Stoica este cel al intertextualității, al dialogului cu lirica altor poeți români sau străini. În unele situații autorul pare să parodieze maniere lirice sau viziuni poetice celebre. În fața unor versuri precum "unde-s paharele pline și discuțiile de pe terase?/ și unde-s întîlnirile cu sînii femeilor frumoase?" gîndul zboară
Viața în paranteze mici by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11877_a_13202]
-
sunetele clopotului bisericii romano-catolice/ clipe lungi petrecute în etajul cărților/ o sonată de Telemann eventual o sonată/ de Mozart (cu Clara Haskil la pian)// ce ți-ai putea dori mai mult bătrînețe?" (p. 488) Publicarea acestei foarte consistente antologii din lirica lui Petre Stoica repune în discuție plasarea în canonul românesc a acestui foarte interesant reprezentat al "generației șaizeciste". n Petre Stoica, Carnaval prenocturn, posfață Dan Cristea, Editura Cartea Românească, 2004, 520 pag., 150000 lei
Viața în paranteze mici by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11877_a_13202]
-
Elena Zottoviceanu Săptămâna trecută, Dumitru Avakian a relatat pe larg despre montarea operei Oedip de Enescu la Cagliari în Sardinia, încă o etapă în drumul lung și anevoios al capodoperei spre recunoaștere. Chiar dacă nu am văzut spectacolul de la Teatro lirico, am avut în mână programul de sală. Desigur, este un tip de publicație care nu intră în sfera culturii decât lăturalnic și care, pusă sub semnul efemerului, are doar menirea să rotunjească atmosfera plăcută a unei seri petrecute la teatru
Un veritabil simpozion by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11914_a_13239]
-
închinat lui George Enescu - se împlinesc în primele zile ale lunii mai cinci decenii de la plecarea în eternitate a maestrului - suita manifestărilor prilejuite de acest important moment nu a debutat în România, ci în Italia, la Cagliari, în Sardinia. "Teatro Lirico" din localitate, una dintre cele șapte mari instituții de acest gen ale țării, a găzduit în prima parte a lunii ianuarie cele opt spectacole dedicate capodoperei enesciene; ...una dintre cele mai importante creații ale scenei lirice din prima jumătate a
Oedipe-ul enescian în premieră italiană by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11937_a_13262]
-
A fost ovaționat dirijorul Cristian Mandeal - a reprezentat factorul de exemplară coerență, de susținere a întregului spectacol; au fost aclamați regizorul englez Graham Vick, maestrul de cor Paolo Vero, întregul grup al soliștilor - mulți dintre aceștia nume importante în spațiul liricii vocale a zilelor noastre, de asemenea corul și orchestra acestei minunate instituții artistice care este "Teatro Lirico" din Cagliari. Destinele muzicale ale acesteia sunt conduse actualmente de directorul Massimo Biscardi. Domnia sa a avut inițiativa alegerii lucrării, a distribuției, a vocilor
Oedipe-ul enescian în premieră italiană by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11937_a_13262]
-
au fost aclamați regizorul englez Graham Vick, maestrul de cor Paolo Vero, întregul grup al soliștilor - mulți dintre aceștia nume importante în spațiul liricii vocale a zilelor noastre, de asemenea corul și orchestra acestei minunate instituții artistice care este "Teatro Lirico" din Cagliari. Destinele muzicale ale acesteia sunt conduse actualmente de directorul Massimo Biscardi. Domnia sa a avut inițiativa alegerii lucrării, a distribuției, a vocilor, a caracterelor; ...cu toții sunt realizatori ai acestei prime-audiții italiene a operei Oedipe. Au creat împreună un eveniment
Oedipe-ul enescian în premieră italiană by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11937_a_13262]
-
aur care "răsare/ lin de necuprins/" este al alchimiștilor, apoteoza luminii este identificabilă iluminării cunoașterii, între efemer și etern, între semeni părăsiți de vremuri și fugitive semnale de mântuire. Poate însă am greși pedalând adânc pe latura filosofică a unei lirici care, în fapt, în mișcătoare ipostaze, cercetează situația omului în stările vârstelor, ale locului, anotimpurilor: poetul este un dunărean de robustă structură psihică, mai apropiat de luptător decât de veșnicul învins, concomitent conștient de vulnerabilitatea ființei umane, de traiectul acesteia
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
cu ceea ce artistul își propune și ce realizează, față de înălțimea țintelor. De altminteri, oscilația între absolut și relativ, între termenii abstracți și alții de imediată materialitate generează și starea de veghe a eului nădăjduitor de dobândirea adevărului, o constantă a liricii lui Gabriel Chifu, prin care acesta se și personalizează, într-o comunitate laică, mulțumită a fotografia dezastre și a consemna catastrofe fiziologice. Străin de acești maculați maculatori, Chifu manifestă o sănătate de care nu are a se rușina, fiind curată
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
lirice". Cumva, pândit de un manierism precoce. Când Alex. Ștefănescu remarcă la poetul Gabriel Chifu omul complet, armonios, capabil să celebreze și orașul și natura și dragostea și singurătatea și măreția insignifianței, ne reîntâlnim cu Gheorghe Grigurcu observând în aceeași lirică prezența atât a îngerilor, cât și a demonilor. Adică, o dualitate mai mult. Identic, Al. Cistelecan salută "o poetică care regăsește sacralitatea nu doar în splendoarea și grandoarea ei, ci și în intimitatea melancolică". în toate aceste feluri și în
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
Identic, Al. Cistelecan salută "o poetică care regăsește sacralitatea nu doar în splendoarea și grandoarea ei, ci și în intimitatea melancolică". în toate aceste feluri și în altele ce se vor formula, vom recunoaște în poetul dunărean un pilon al liricii noastre de acum? Un temperament, în orice caz și o forță, un glas independent, răsturnând opinia că în iad se ajunge pe-o scurtătură, iar în paradis pe calea celor mai ascuțiți spini.
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
lui 1869. Se cuvine să reluăm neezitanta opinie a lui Paul Cornea: "Ele ilustrează o renovare a artei lui Alecsandri, care nu atinge doar domeniul verbului sau al prozodiei, ci îmbrățișează tema, organizarea poematică și viziunea, prin urmare însăși structura liricii sale. (...) Din zbuciumul atâtor ani de căutare și interogații se naște o operă durabilă, unitară, de un modelaj exemplar. Era o izbândă a poeziei românești, dar și o victorie pe care Alecsandri o obținea asupra lui însuși". Citind pastelurile unul
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
precum J.W.Goethe, Leonardo Da Vinci, Michelangelo Buonarroti sau Galileo Galilei, valori culturale care au ales să scrie sonet, iar timp de secole, această formă fixă de poezie a fost abordată de aproape toți scriitorii, ca un reper în lirica universală. În timp, sonetul a căpătat diferite forme de exprimare, devenind retrogradus, inversat, dublu, cu coadă etc, iar rigorile acestuia, legate de numărul de versuri, măsură, rimă sau ritm, au provocat numeroși poeți, dornici să atingă treptele perfecțiunii. Oradea vine
LANSAREA VOLUMULUI „SONET – NUMAI RETROGRADUS” de FLORIAN CHELU MADEVA în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382680_a_384009]
-
rădăcini emoționale (autoportretele). A influențat arta modernă (îndeosebi fovismul și expresionismul). Luni, 31 martie Nichita Stănescu Acum 70 de ani s-a născut Nichita Stănescu, poet considerat reprezentativ pentru creația „generației 60“ și unul dintre cele mai importante nume ale liricii românești a secolului 20 (a obținut, printre altele, de patru ori Premiul Uniunii Scriitorilor, Premiul „Herder“ al Universității din Viena, Premiul „Cununa de aur“ la Struga). Dintre volumele sale de poezii merită amintite: „Sensul iubirii“, „Dreptul la timp“, „O viziune
Agenda2003-13-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280848_a_282177]
-
de atunci. Gimnaziul, la piariști „Gimnaziul l-am făcut la frații catolici, la piariști, ordin deloc obscurantist, chiar mason. La ei, sărbătoarea zilei naționale a Ungariei (Idele lui Marte) începea cu Marseieza” - își va aminti Crnjanski mult mai târziu, în „Lirica Itacăi și comentarii” (parțial tradusă de Ioan Radin, în „Europa Centrală - Memorie, paradis, apocalipsă”, volum coordonat de Adriana Babeți și Cornel Ungureanu și apărut la „Polirom” din Iași, în 1998, în colecția „A treia Europă”). „Până la moartea tatălui meu, spre
Agenda2003-15-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280906_a_282235]
-
Timișoara sârbească, rămășițele rămășițelor, orașul vechi, muribund, religios până la fanatism. Diaspora semănând cu Timișoara evreilor. Orașul din inimă Tot despre Timișoara, unde și-a și plasat acțiunea Cărții a II-a din romanul „Migrațiile”, își va aminti pe larg în „Lirica Itacăi și comentarii”. „În inima orașului se aflau multe clădiri construite în stil baroc: marea catedrală catolică, vestită pentru concertele din Bach care se organizau aici, mănăstirea fraților catolici, între care una, cea a piariștilor, a fost școala mea. Timișoara
Agenda2003-15-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280906_a_282235]
-
a rata slujba de Înălțare, când vocea ei superbă se va înălța către Domnul sub bolta Catedralei timișorene, o puteți asculta în „Paiațe”, în iulie... dacă mergeți la Covent Garden. Romeo și Julieta, cu final fericit Sunt cuplul perfect al liricii mondiale. Pe scenă și în afara ei. „Romeo și Julieta”, li se spune. Pentru că sunt tineri, frumoși și se iubesc ne-spus. Povestea lor de dragoste pare un basm din cele pentru care ia foc Hollywood-ul. Născut în 1963 din părinți
Agenda2003-21-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281053_a_282382]
-
ca subiect central - firesc, de altfel - evocarea poetului național. Manifestarea ce va avea loc în sediul din Piața Libertății nr. 2, începând cu ora 16, va debuta cu susținerea, de către preotul-poet Horia Țâru, a comunicării „Mihai Eminescu, mit și poezie“. Lirica celui omagiat va fi readusă în amintire prin recitalurile actorilor Mira Popescu, Geta Iancu, George Lungoci și Ion Olaru. În continuare, soliștii Viorica Pop Ivan, Florica Faur, Victor Gioroceanu și Iosif Bobițan vor interpreta melodii pe versuri eminesciene. Pentru Cenaclul
Agenda2003-2-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/280562_a_281891]
-
a «scuturat», ÎN TOTALITATE, de orice dizarmonie (prin exces de “modernitate” neologistică), tot așa precum poezia eminesciană cunoaște epoca deplinei maturizări, apoteotice, în care s-a produs «scuturarea podoabelor»“. Poetul impresionantelor doine/„dainale” este, azi, probabil cea mai puternică personalitate lirico reflexivă, din Poezia română. Nu aruncăm vorbe-n vânt: nu există temă, adânc îndurată/suferită de Duhul uman terestru, pe care Eugen Evu să nu și-o fi apropriat, să nu o fi trăit, întru carnea Logosului său personal și
Dainaua soteriologică şi„orgasmul iniţiatic”:„poeme interminabile”, de Eugen Evu. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/95_a_374]
-
spațiul Mitelleuropean, o Kakanie în care frivolitatea asociază o reală bucurie a vieții, o relaxare a moravurilor, o politețe stil l’ancien régime. Într-un fel, un personaj ca M. Gustave aparține acestei epoci, îi constituie expresia cea mai elocventă. Lirica debitată cu mare aplomb contrastează ironic cu antilirismul personajului, artificios, grațios, de o politețe care amestecă sobrietatea cu umorul fin. Războiul bulversează scena europeană, un război care, în ciuda plasamentului cronologic în perioada interbelică, ne poartă în timp spre Primul Război
Marele hotel de marțipan al istoriei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2697_a_4022]
-
înclinată spre evazionism, cultivând metafora rară și prețioasă. Pe de alta, o referențialitate postmodernă, deturnată uneori în parabola metafizică, în care realismul și cotidianul par să implice un tâlc mai mult sau mai puțin codificat. Deși a părut atras de lirica „abstractă”, conceptuală, poetul a reușit până la urmă să-și impună nota personală în maniera cealaltă. Când a publicat în 2011 remarcabilul volum intitulat Însemnări din ținutul misterios, cu siguranță unul din cele mai valoroase din ultima vreme, critica na făcut
La aniversară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2707_a_4032]
-
lung, cu speranțe intercalate, în ele, ale familiei și ale sorei-martor, cu reprize de optimism și proiecții de scenariu al vindecării. În Puntea, toate aceste posibilități, realiste sau fanteziste, ale vieții sînt tăiate de la bun început și excluse din cadrul poetic. Lirica, în prezentul dat al celor mai multe dintre versuri, se focalizează pe experiența preliminară sfîrșitului, pe anticamera morții în care bolnavul este singur, îngrozitor de singur, în mijlocul lumii ce nu mai poate face nimic pentru el. Soresciană, adică inteligent-ironică și modulată pe roluri
Zona lirică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2715_a_4040]
-
și mîngîindu-i pe cei care, văzîndu-l cum arată, țipă și blestemă. După care, odată aceștia plecați, masca este dată deoparte și bolnavul fără speranță rămîne singur cu suferința lui. Spațiul în care sînt desfășurate, la o intensitate rar întîlnită în lirica noastră, experiențele poetului care va muri se decupează, tot mai frecvent, din această lume a vizitatorilor mai îndepărtați sau mai apropiați, a familiei și a tovarășei de viață. Viața se retrage, din cadru, cu ei; ca și cu animalul credincios
Zona lirică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2715_a_4040]
-
că presimt al ființei carpato danubianopontice. A asumat o scenografie proprie, în care cărțile lui însuflețeau de fapt un duh arhaic, contrat soriții, acela de a își înțelege și comunică extactic, cumva psalmodic, dar mai ales mantric, (!) - suferință Originii. Asupra liricii lui se perinda viziunea condiției tragice a lui DD Roșca și zvâcnește agonic, uneori orfeic, condiția tragică a umanului, însă ceea ce este pentru noi încă de meditat, ca și la Eminescu (cel neîmpăcat cu o „ patrie” terestră (vezi M. Ungheanu
Eseu despre mistica artelor sau maieutica psihedelica. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_118]
-
Teodorescu, nota mea), de la «întârziatul» Leonid Dimov, de la parcimoniosul, mai apoi, Florin Mugur, de la prozaismul calin al lui Petre Stoica, dar mai ales de la redundanța fugoasă, studiată, a lui Mircea Ivănescu, toți poeți evoluați în răspăr cu tonul general al liricii, generația anilor ‘80 a învățat mult: notația cotidianului în registru prozaic și bufon, histrionismul, patosul sarcastic, beligeranța ludică și arlechiniada. Presărând multă ironie, fantezism și libertate a asociației (...) poeții aceștia au combinat în egală măsură sarcasmul cu ingenuitatea, descriptivismul cu
Posteritatea lui Leonid Dimov by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2603_a_3928]
-
a debutat editorial zece ani mai târziu, Emil Brumaru a fost obligat să fie altfel (subl. autorului) nu numai în raport cu poezia agitatorică, de teren și tractor, ci și în comparație cu structura poetică nouă care i se opunea. Rezumativ și concluziv, în timp ce lirica lui Nichita Stănescu și canonul construit pe ea au reprezentat o alternativă modernistă la realismul socialist, poezia lui Brumaru a trebuit să fie o alternativă la alternativă, distanțându-se de ambele structuri oferite ca opțiuni.” 5 Or, exact același lucru
Posteritatea lui Leonid Dimov by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2603_a_3928]