3,155 matches
-
Monastirii Argeșului și proverbele lui Anton Pann, }iganiada lui Budai-Deleanu și întinsa producție poeticească a lui Bolintineanu, versurile nostalgice ale lui Ion Pillat, sintagmele lui Ion Barbu ori personajele bine cunoscute ale lui Caragiale, și, deasupra tuturor, cantitativ și intensiv, lirismul eminescian fac din epopeea lui Mircea Cărtărescu un mixtum compositum, deliberat și asumat postmodern. Democrația funcționează însă până la un punct. Mai întâi că nu orice poet intră în spotul de lumină al Auctorelui și în organigrama opului său; iar apoi
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
brebaniană, de înaltă societate, cu mofturi care-i întrețin amantului arderea. Radu Petrescu practica pe acest subiect o artă flaubertiană, trecută prin filtru proustian. Procedarea lui Mircea Horia Simionescu e funciar antilirică. Poetizantă nu era nici modalitatea celuilalt târgoviștean, dar lirismul (adică romantismul) îi pria. Nici Nesfârșitele primejdii nu e străin de el: "jocul se desfășoară în spațiul purei poezii" se spune la un moment dat (p. 433). Vom descoperi însă că "selenara Helga și solara Despina sunt ființe doar aparent
Jocul cu ficțiunea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9586_a_10911]
-
lui S. Fl. Marian este de a fi prins pentru totdeauna mitologia aceea fermecătoare pe care poporul a legat-o de aripile și penele zburătoarelor noastre. O mitologie care mai mult decât legendele legate de oameni dă dovadă de cât lirism, de cât umor, de câtă duioșie, subtilitate și finețe poetică e capabil sufletul poporan în fantaziile și visurile sale." Oprindu-se la câteva nume populare de păsări, precum albinărel, dumbrăvancă, prigoare, pasărea omătului, aușel, presură, florinte, petroșel, poetul scrie că
Un secol de posteritate by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/9614_a_10939]
-
generalizat și precar; întrucât vizează permanentul, ceea ce în fragilul joc al vieților de fiecare zi se conservă, inalterabil. Cum se exprimă undeva, poetul refuză mereu să abdice de la "înțelesul minunii". S-a putut spune, se va mai spune, că acest lirism a învățat lecția unui Blaga, și el pătruns de "largi fiori de sfânt mister"; că într-un tabel mendelevian de istorie literară poezia lui Adrian Popescu ocupă o căsuță "neomodernistă", de vreme ce, în anii 70 ai secolului trecut, se afla, cu
Adrian Popescu - 60 Căutând "Înțelesul minunii" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/9623_a_10948]
-
Întrebată cum se împacă poezia cu semnăturile pe apeluri civice, poeta răspunde: "Poezia înseamnă mai mult decît poezie, înseamnă a acționa permanent pe limbaj, pe tine însăți ș.a.m.d. Eu mă consider din acest motiv o persoană activă, iar lirismul îl definesc ca fiind acțiune concentrată la maximum pe centimetru pătrat de cuvânt". Poate poezia să transforme oamenii, întreabă intervievatoarea, iar poeta răspunde, dincolo de clișeu: "Eu cred că, dacă ai creier, tot ce te înconjoară are darul de a te
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9622_a_10947]
-
precumpănitor și justifică o oarecare indulgență față de performanțele poetice. Ștefan Augustin Doinaș spunea despre dumneavoastră: "un poet de prim rang și un mare patriot: el întreține expresivitatea limbii române dincolo de hotarele țării, servind-o cu cele mai moderne mijloace ale lirismului european de astăzi." Cât de important este să-ți afirmi dimensiunea românească sau, cu un termen perimat, "românismul", atunci când trăiești în altă țară și care sunt cele mai eficiente mijloace de a face acest lucru? - Cred că n-a fost
Petru Cârdu by Mirela Giura () [Corola-journal/Journalistic/8036_a_9361]
-
de materii/ rupte, împrăștiate, din câmpul tău energetic... Ai fost azi/ pe aici? Parcă mi te închipui: purtând/ resturi animale și spori, dispărând în abis, visătoare...// Restul? E în fotografie, în spatele căreia/ pâlpâie ceva.". Textul este întru totul caracteristic pentru lirismul sincopat al lui Liviu Ioan Stoiciu; și pentru scenografia sa dezarticulată. Procesul creației poemului pare mai important decât produsul finit. Când acesta e în fine obținut, nu are rotunjime formală. Păstrează un aspect descusut și, mai mult decât atât, face
Fiți pe aproape by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7704_a_9029]
-
să-și transforme singurătatea în singularitate. De altfel, accentele atît de personale din pictura sa nici nu puteau fi preluate, iar elementele exterioare, cele care alimentează, de cele mai multe ori, uceniciile, nici nu există. Rafinamentul cromatic și extrema delicatețe a compozițiilor, lirismul difuz și vibrațiile imponderabile însoțesc fiecare imagine, indiferent dacă ea este portret, peisaj ori natură statică. însă cea care ilustrează deplin calitățile atît de particulare ale acestei picturi este peisagistica. Transparențele atmosferei, ritmurile cromatice și jocurile densităților îi oferă artistului
Rememorări de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7717_a_9042]
-
Stroe vede în poezie un factor disturbant pentru fericirea domestică. Pentru o femeie cămara se dovedește a fi un spațiu mult mai puțin bovaric decât pentru voluptosul Emil Brumaru. Căsnicia însăși, sinonima cu moartea romantismului, este un teritoriu în care lirismul nu are ce căuta. Principal atentator la ordinea familială, poemul devine inamicul public numărul unu, spărgătorul de case ce trebuie arestat. Realismul vieții cotidiene calcă în picioare sufletul unei soții aflate sub fascinația universului diafan al poeziei: "Poemul mirosind a
Jurnal liric by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8186_a_9511]
-
arme și aparate sofisticate/ parașutat din greșeală în liniile irakiene/ pare speriat, confuz. pe mine mă duce gîndul/ la un înger căzut: da, da, un înger trebuie să fie" (O carte cu paginile albe). Există încă și alte neasemănări între lirismul d-lui Chifu și cel al antecesorilor d-sale din seria '60, cu care are în comun o fandare expresionistă. Acei poeți priveau universul printr-un telescop, pe cînd Gabriel Chifu folosește nu o dată lupa pentru a-i înregistra misterele
Un afectiv cerebral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9632_a_10957]
-
poetului francez apar ca o mostră a unei concepții "deviante", a unui "simulacru" al relațiilor la care poetul e capabil să ajungă, datorită contemplației și intuiției, "în stările sale de grație, cu lucrurile și ființele, în planul vieții imediate". Năzuința lirismului spre stabilirea substanței sale "absolute" conduce la statutul poemului modern abordat ca un "obiect în sine", așa cum apare în versurile unor Mallarmé, Gottfried Benn, Ungaretti, Valéry. înainte de-a trece la poezia tranzitivă, să semnalăm dificultatea în care se situează
Poezie și ontologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9608_a_10933]
-
e în principiu ontologică, ontologică în sine, chiar dacă posedă aparența disprețului față de realul biografic, față de materialitatea lumii, învăluită în frenezia jocului său, "în răceala și misterul propriei sale unicități". în măsura în care a luat distanțe igienice față de formulele lingvistice ori reflexive ale lirismului, Gheorghe Crăciun se arată atașat de rețeta sa tranzitivă. Cu toate că, după cum singur admite, "viziunea lui Eliot despre propria sa poezie (...), e departe de ideea tranzitivității actului poetic", recurge la cîteva propoziții ale poetului englez, conținute într-un eseu din 1942
Poezie și ontologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9608_a_10933]
-
creativă și editorială din anii '90, Mihail Gălățanu pare să fi descoperit deliciile specializării. Volumele lui de poezie nu mai sunt, de la o vreme, spații libere, ale tatonărilor și experimentelor artistice, umplute de fluxul unei imaginații debordante. Rafala de mitralieră, lirismul în cascadă lasă loc unei tematizări subliniate, ca și cum autorul n-ar mai vrea să îmbrățișeze, să cuprindă realitatea, ci să o privească și s-o înțeleagă dintr-un anumit unghi. În Burta înstelată (2005), imaginea din titlu reprezenta metafora centrală
Sex și mistică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9631_a_10956]
-
în Inima de diamant este, de aceea, una veritabilă; și ea vine dintr-o ambiție bine ascunsă sub "modesta" felie tematică. Autorul "nouăzecist" a vrut să fie, în același timp, și Cezar Ivănescu, și M. Ivănescu, să facă, adică, și lirism pur, și poezie sofisticată în aparenta ei simplitate. Dacă rezultatul este dezamăgitor, încercarea merită reținută.
Sex și mistică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9631_a_10956]
-
Monica Petrică, leagă o idilă pusă în valoare de două duete de mare frumusețe, deplin puse în valoare de cei doi interpreți. Remarcăm mai întâi revenirea în dansul contemporan la o temă etern omenească, fără stridențe și șocuri, cât și lirismul cald al lui Răzvan Mazilu, de o sinceritate interpretativă pe care nu am mai regăsit-o până acum în creațiile sale scenice. La fel, dramatismul solo-ului său final, nu mai este doar unul pornit din vigoarea sa fizică, ci
O lume închegată din fărâme by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9637_a_10962]
-
n-ar fi dispus a contrasemna dramatica sentință, "le moi est haissable", scriitorul-pictor manifestă o pudoare față de eul personal pe care-l lasă în subtext ori de care are grijă a se distanța prin autoironie. Autoironia e o formă de lirism contorsionat, refrigerat, id est maxima concesie pe care norma extrovertirii o poate face introvertirii. Iată o mostră pe trama solitudinii: Rămînînd un împătimit al trotuarelor, îmi doresc, la părăsirea muțeniei atelierului, să-ntîlnesc pe cineva, să schimb o vorbă cu cineva
Un observator solitar Un observator solitar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9680_a_11005]
-
întinde plapuma această idee"), stilul criticului este remarcabil, ca expresivitate și rigoare deopotrivă. Radu G. }eposu excelează în definiția concentrată, cu formulări uneori memorabile, care sintetizează deodată excursul analitic. Traian T. Coșovei este un "poet prea poet"; la Matei Vișniec, "lirismul vine din suspendarea reflecției în golul imaginației"; poemele lui Călin Vlasie nu au "o logică artistică prea limpede"; gesticulația lui Aurelian Titu Dumitrescu e "febrilă și cam megalomană"; la Mircea Stâncel descoperim "un diletantism voios"; în critica lui Ion Bogdan
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9679_a_11004]
-
în prezentul Juliei aducînd cu ea trecutul, suferința, dar în final, și izbăvirea. Culoarea, albastrul melancoliei, intervine permanent de la eclerajul lămpii care se reflectă pe chipul ei în detalii semnificative. Din acest mariaj al muzicii și culorii, regizorul extrage un lirism impresionant, tulburător, simfonic. De la început, Julie se decide pentru un apartament în care nu există copii, însă în curînd descoperă într-o debara un ghem de mici tuberculi agitați, puii proaspăt fătați a unui femele-șobolan - Julie nu va fi capabilă
Pur și simplu Albastru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9688_a_11013]
-
cultura detaliului, abordarea universului mic, "al boabei și al fărâmei", misterios străbătut de curenții divini ai totalității. în opoziție cu poza romantic demonică a bardului exultînd de propria-i sumbră strălucire sub chipul inadaptării, al rupturii cu lumea, există un lirism al "nivelării cu lumea", cum se exprimă un eseist francez, al legăturii cu toate cele ce sînt pe un principiu similar cu principiul vaselor comunicante. Constanța Buzea aparține ultimei clase poetice. D-sa "comunică" funciarmente, fraternizînd la un moment dat
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
subțiri țurțuri de vară/ a căror topire începe// sînt toate ca-n rai dublate suav în/ formele mici ale muzicii acoperindu-ne/ imaginea insulară din apele cerului/ altul" (formele mici ale muzicii). Criza spirituală prezumată ca un factor originar al lirismului se contrage în contemplație. Aparent, aceasta reprezintă o smulgere din context a cîte unui element, o dilatare a sa pînă la gradul la care ocupă integral ecranul unei sensibilități ce s-ar complace în fragmentarism, într-o dislocare subiacentă. De
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
caută, zadarnic, un spațiu de libertate individuală. Poeziile lui recente - ne anunță pe coperta a IV-a a Ștrumfilor - sunt scrise direct pe net și influențate "zdravăn" de noile moduri de comunicare. Fracturismul a fost "epuizat"; e descoperit, în schimb, "lirismul elementar". Dacă în prima secțiune a cărții, 30, Marius Ianuș își contemplă propriul drum, notând, parcă înfricoșat, "am scris versuri îngrozitoare", în cea de-a doua, Ștrumfii afară din fabrică!, încearcă să facă și să desfacă, în continuare, ițele poeziei
Ștrumful-șef by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9771_a_11096]
-
greșești, ca întotdeauna! Să știi și tu că, de fapt, viața în sine este ca un joc de șah îmbrăcat în poezie. Cel inteligent și cu aptitudini învinge și ia totul, nicidecum cel talentat! Dar, haide, totuși, să lăsăm acum lirismul la o parte și, întorcându-ne, îți spun că a spera nu înseamnă altceva, decât a sta ghemuit în nemișcare, gândind că, poate, cândva, în viitor, va fi mai bine... Însă, aproape fără excepție, acele vremuri fericite nu vin niciodată
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
pentru probleme absurde...". Chiar și filosofia, ostenită de efortul penetrării concretului fenomenal, a fost obligată nu o dată a adopta un comportament literar. Exemplu: bergsonismul s-a văzut acuzat de-a fi introdus ilicit în spațiul demersurilor intelectului "o materie proprie lirismului sau romanului". Ajuns în acest punct, Vladimir Streinu face apologia metaforei. "Instrument exact" pentru a sugera "misterul poetic", metafora e refuzată de către unii profesioniști ai criticii "printr-o inadvertență de debut că e o literatură crescută din literatură". E parcă
Despre "stilul critic" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9205_a_10530]
-
inventezi!,,.âmi spuneau când aveam câțiva anișori,, Creșteam , părul mi se rărea, nu vorbeam, deși Înțelegeam aproape totul. -Ce faci dragul meu? Privesc firele de praf care Înoată În razele soarelui. Sunt ca niște viermișori. Ce-o fi Înseamnând cuvântul lirism? L-am auzit la radio. Cred că nici tata nu știe. O fi o stâncă din care picură boabe de rouă? Când eram mic miroseam a vanilie. Tata Îmi ghicește răspunsurile după felul În care ridic sau cobor sprâncenele. ,, Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
scoate din buzunar o chiflă pe care i-o Întinde câinelui, după care intră În Încăpere. Paisprezece ,,Yasunari Kawabata, născut la 14 iunie 1899, mort la 16 aprilie 1972. Prozator japonez a cărui operă scrisă Într-un stil plin de lirism și subtilitate, i-a adus Premiul Nobel pentru literatură În 1968. A fost primul japonez și al treilea asiatic ă după Rabindranath Tagore și Șemuel Iosef Agnon, care a câștigat acest premiu. Scrierile lui Kawabata conțin un spațiu epic gol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]