KorAP: Find »[drukola/base=lisa & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...20 21 22 ...38 >

935 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264

iar eu am împins-o practic pe Lisa pe scări ca să le las Mariei și lui Danny timp să se adune puțin. Aș vrea să vin cu tine, i-am șoptit Lisei. Cred că i-am întrerupt în timp ce... știi tu... Lisa zâmbi. Tu ar fi trebuit să trăiești în anii ’40. E uimitor că ai aproape 40 de ani și tot nu poți vorbi despre lucruri care au cea mai mică legătură cu... — Da, exact! În fine... Când am urcat-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
Maria. Ne întâlneam mereu după o săptămână-două de planuri, când aveai tu o noapte liberă, în care Mark era ocupat cu altceva. Să fie adevărat? Am fost eu o prietenă atât de groaznică încât să mă aștept ca Maria și Lisa să fie disponibile atunci când aveam eu o zi liberă, dar nu am fost niciodată dispusă să-l pun pe Mark pe planul doi și pe ele pe primul plan? — Îmi pare rău. Am început să mă scuz aproape la fel de des

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
drastic. Cu excepția părții cu mângâiatul degetului, care este cheia întregii povești și e singurul fapt care nu mă face să par o urmăritoare nebună. Am mai adăugat și informația despre infidelitatea lui Mark din facultate ca să explic de ce mă urmărise Lisa până aici. Lucru de apreciat, Danny a ascultat întreaga poveste și a pus întrebări inteligente care dovedeau că fusese atent. Cred că te-ai simțit terminată, spuse el. — În sfârșit, cineva care înțelege! Te pasionează cumva și origami? —Jenny! Maria

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
urmă, eram un cuplu căsătorit, iar acum el își petrecea noaptea cu soția unui prieten apropiat, mângâindu-i degetul mic prin cafenele. Mi se cam tăiase răsuflarea. —E gata micul dejun! Îmi pierdusem pofta de mâncare. Am sunat-o pe Lisa să-mi cer scuze pentru seara trecută și s-o pun la curent cu evoluția aventurii lui Mark și a lui Tally. —Doamne, Jen. Îmi pare rău. Kieran chiar mă convinsese că totul e doar în imaginația ta. — În fine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
Ținea în mână telefonul meu mobil. —OK, știu că nu te pricepi la chestii tehnice - asta pentru că Mark se ocupa mereu de chestiile tehnice - așa că ți-am pus telefonul pe vibrații. Fusta are un buzunar în care îl poți ține. Lisa și cu mine vom fi la două mese distanță, suficient de aproape ca să auzim ce spuneți. Chiar am fost la restaurant azi și l-am convins pe șeful restaurantului să ne arate unde o să stați. Apoi i-am rugat pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
arate unde o să stați. Apoi i-am rugat pe oamenii de la masă să vorbească încet să vedem dacă chiar îi auzim. A fost un succes complet. Reamintește-mi, te rog, care dintre noi are o cădere nervoasă? am mormăit eu. Lisa mă ignoră. — Nu vom putea să vorbim cu tine, așa că o să-ți scriem mesaje în loc. În felul ăsta, poți citi mesajele discret fără ca Ed să se prindă. Lynn se simți obligată să vină și ea cu un sfat. Să nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
Încă o dată, l-am suspectat că-mi ascunde ceva foarte grav. —Mark, ce s-a întâmplat cu firma? Dacă ai de gând să mă descoși, mai bine o lăsăm baltă! A plecat imediat, aproape dărâmându-le pe Lynn, Maria și Lisa care stăteau lângă ușa dinspre grădină trăgând cu urechea. Nu știu ce are, am comentat eu. Lisa era palidă de tot. — Se întâmplă ceva cu firma și o să-l fac pe Kieran să-mi spună tot când se întoarce de la nenorocirea aia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
Lisa îmi spusese că Alfie era văduv de zece ani. M-am simțit prost că nu m-a interesat să aflu acest lucru singură. În mod evident, sunt egoistă cum mă crede toată lumea. Ar fi foarte drăguț din partea ta, acceptă Lisa în numele meu. Nu m-am mai deranjat să protestez. Poate că-mi pierdusem această capacitate de când mi se îndepărtaseră cu forța blugii, precum un supererou lăsat fără pantalonii magici. Parcă în paralel în fața restaurantului, făcând să se adune o întreagă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
brusc când am simțit telefonul vibrând lângă picior. Ed s-a ridicat și el alarmat. S-a întâmplat ceva? întrebă el. — Nu, nimic. E doar telefonul. Nu sunt obișnuită cu el. Cu colțul ochiului le-am văzut pe Maria și Lisa gesticulând animate spre mine. M-am holbat la telefon. Mesajul era simplu: TACI. ÎNTREABĂ-L DESPRE EL. E O ÎNTÂLNIRE, NU O ȘEDINȚĂ DE TERAPIE. Mulțumesc. Privind retrospectiv, îmi dau seama că ar fi trebuit să le spun prietenelor mele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
ce-mi spun ele. Să fie aceleași prietene care te-au îmbrăcat ca pe o păpușă Barbie? Am încuviințat din cap. Mă gândesc să le schimb pe un hobby mai ca lumea, cum ar fi caligrafia sau dansul pe sârmă. Lisa și Maria mă priviră cu ciudă, Ed le făcu vesel cu mâna. Îmi plăcea bărbatul ăsta. Era de partea mea. Aveam suficientă încredere să mă opresc din băut și să mă bucur de restul serii. Puteam chiar să ignor și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
dar o să fie agitație mare și nu vom apuca să vorbim prea mult. Poate facem ceva în weekend împreună? întrebă Ed timid. — Mi-ar face plăcere. —Ce-ți place să faci? Asta e ușor. —Ador Chessington World of Adventures 1. Lisa și Maria se țineau cu mâinile de cap. Cu ce greșisem? Cui nu i-ar plăcea o zi la Chessington World of Adventures? O secundă mai târziu, creierul meu îmi ajunse din urmă gura și-mi spuse exact de ce nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
apoi să facă ceai toată noaptea și să discutăm despre planul meu de pensii. La ora asta din noapte, nu putea fi decât Mark cu vești proaste. Ei bine, am avut pe jumătate dreptate. Erau vești proaste, dar mesagerul era Lisa. Capitolul 7tc " Capitolul 7" Simpla prezență a Lisei la miezul nopții era o veste proastă, nici nu mai era nevoie să deschidă gura. Dar, odată intrată în casă, nu am mai reușit s-o opresc. —O, Jen, îmi pare rău

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
la Tally și Phil, dar... știi tu. Știam. Am avut cea mai groaznică ceartă cu Kieran și am plecat trântind ușa. Și nu mă pot întoarce, pentru că i-am spus că refuz să stau sub același acoperiș cu el și... —Lisa, liniștește-te! E 2 noaptea. Sunt obosită moartă, iar tu mă îngrijorezi. Spune-mi ce s-a întâmplat. Și asta foarte, foarte repede, am adăugat, dorindu-mi să mă întorc la culcare foarte, foarte curând. Lisa inspiră adânc. —Știi că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
ei de management ar trebui revizuite drastic dacă vrea să mai aibă vreun prieten la serviciu înainte de a face 40 de ani. Poate când voi ajunge s-o cunosc mai bine, în douăzeci de ani de-acum încolo, să zicem. —Lisa, ai trei opțiuni: te duci la serviciu cu hainele tale murdare, te duci acasă și te schimbi și îl înfrunți pe Kieran sau împrumuți ceva de la mine. Nu reuși să se introducă în singura mea rochie, fapt care mi-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
ca să escaladezi fața ei și să străpungi suprafața tare ca piatra. Nu cred că Ed ar duce-o într-un parc de distracții, acesta fiind în prezent singurul meu criteriu pentru evaluarea succesului unui regim de înfrumusețare. În mod remarcabil, Lisa arăta strălucitor în hainele mele, ceea ce m-a făcut să mă întreb dacă nu cumva aveam mai mult stil decât crezuse oricine (inclusiv eu). Va trebui să împrumuți o pereche de pantofi de la mine, am spus eu. Pantofii tăi cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
eu admirând rezultatul. Hei, îți dai seama că asta e prima dată când a trebuit să te îmbraci ca mine, pe când eu a trebuit să mă îmbrac cu tot soiul de monstruozități ca să-ți închid gura, de-a lungul anilor? Lisa mă privi înciudată. — Acum că am înțeles pe deplin care sunt grelele consecințe ale faptului că mi-am părăsit bărbatul, sunt hotărâtă să devin soția model. Pot suporta separarea, suferința, dar hainele tale? Mi-a fost de-ajuns. Și mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
mândră s-o spun), ne-am ținut de mână automat. „Deci asta e“, mi-am zis eu. „Sunt, nu știu, prietena lui.“ Numai că asta sună prea adolescentin. Trebuie să existe și un cuvânt pentru adulți. O s-o întreb pe Lisa, care probabil a scris un articol despre această terminologie; pare un subiect suficient de futil pentru revista ei. L-am condus înapoi la birou unde urma să se uite peste ce filmasem. M-a sărutat cu afecțiune, mai implicat decât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
bun. —OK, am zis eu într-un final. O să vin mâine, dar va fi ultima dată. Nu știu dacă între Tally și Mark se va înfiripa ceva, dar nu vreau să văd sau să aud nimic despre asta. —Bineînțeles, aprobă Lisa gata să accepte orice condiții numai să treacă și de următoarea seară dificilă. — Deci ne vedem mâine pentru ședința foto? Nu era prea subtilă în încercarea ei de a mă ghida spre ușă, un gest cu care începeam să mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
încercarea ei de a mă ghida spre ușă, un gest cu care începeam să mă învăț, din partea prietenelor mele. — De-aia venisem, am început eu. Vezi tu, acum că am ieșit de câteva ori cu Ed și totul merge bine... Lisa mă strânse de braț cu putere. Știu ce ai de gând să spui. Mereu știa, asta e partea proastă cu prieteniile strânse. Nu aș fi avut niciodată această problemă dacă aș fi fost o crescătoare nebună de pisici, încredințându-mi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
aveam ton. — Crezi că nu ai nevoie de nici un fel de ajutor, că ai găsit un înlocuitor pentru Mark și că totul va merge perfect de-acum încolo. Exact asta și gândeam. Ba deloc, am zis cu jumătate de glas. Lisa mă ignoră pe bună dreptate. —Dar revista nu va apărea decât peste trei luni. Până atunci, chestia cu Ed se va fi răsuflat. Nu vreau să par dură, dar acum ești vulnerabilă, ești dezamăgită în dragoste. Șansele ca această chestie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
frumos din partea lui, am recunoscut eu. Nici nu mă mir că fusese atât de furios în legătură cu mesajele de miercuri seara, când el tocmai făcuse acest gest de generozitate în favoarea mea. Phil mă luă de braț. — Hai să bem niște șampanie. Lisa și cu mine l-am urmat în sufragerie, unde se afla masa luxos aranjată pentru patru persoane. Suntem doar noi patru? întrebă Lisa neliniștită, dând glas propriilor mele neliniști. Nu știam la cine altcineva să ne așteptăm, dar perspectiva acestei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
credeam că voi avea probleme s-o prind pe Lisa din urmă, numai că-și dăduse jos pantofii cu toc, iar eu mă loveam cu stângu-n dreptul în ridicolii mei papuci indieni. Într-un final, am prins-o din urmă. —Lisa, poți să încetinești? Mai e mult de mers până în Stockwell. Se opri și se întoarse spre mine. Nu m-am putut abține să nu remarc că părul și machiajul ei erau intacte. În afară de privirea ușor sălbatică, fața ei era o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
Poate dacă i-aș fi citit revista cu mai multă atenție, aș fi remarcat distincția subtilă. În timp ce eu încercam să diger aceste adevăruri grele la stomac, ea continua să meargă, așa că a trebuit să alerg s-o prind din urmă. —Lisa, nu pot spune că înțeleg, dar îmi pare tare rău. Te-ar ajuta dacă ți-aș spune toate lucrurile pe care mi le-ai spus tu săptămâna trecută, cum că a fost acum mult timp, că nu a însemnat nimic

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
întrebat-o detașată, nemaiavând nevoie de aprobarea ei, acum că mă simțeam complet validată de Ed. — Cred că-ți stă minunat. Dar eu îți tot zic să te tunzi de când te-am cunoscut. Ce te-a făcut să te aventurezi? —Lisa. Am răspuns fără să gândesc. Apoi m-am oprit. Nu voiam să intru în subiectul cu articolul despre întâlniri cu bărbați, nu în fața lui Ed. M-ar fi făcut să par prea disperată. Oricum, nu trebuia să afle despre el

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
Sigur. Nu reuși să-și ascundă dezamăgirea. Până să apuc să-l liniștesc, se deschise ușa și apăru Mark, care se trezise probabil pentru că vorbisem tare. —Trebuie să închid. Pa. Am închis înainte să încep să mint prea tare. —Era Lisa. Voia să știe cum îi e tatălui tău. Acum va trebui s-o sun pe Lisa pe ascuns și s-o pun la curent. —I-ai spus că ne-am împăcat? mă întrebă el. I-am spus? — Păi, nu. Cred

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]