925 matches
-
dobândite în procesul convențional de înmulțire. Poziția guvernamentală este considerată atââ cinică, cât și eretică de către comunitatea ortodoxă de frontieră. Așezarea rurală Waknuk este o comunitate fermieră de frontieră, populată cu oameni pioși și muncitori care doresc să revendice pământul Lizierei. Copilul de zece ani, David Strorm, fiul patriarhului religios din Waknuk, are vise intense inexplicabile cu orașe luminoase și căruțe fără cai, care par ciudate pentru experiența sa preindustrială. În ciuda pregătirii religioase riguroase, David se împrietenește cu Sophie, o fată
Crisalidele () [Corola-website/Science/322117_a_323446]
-
lor nu poate fi detectată în mod direct le permite pentru o vreme să o păstreze ascunsă. În cele din urmă, un membru al grupului este descoperit, iar David, verișoarea lui Rosalind și sora mai mică Petra, se refugiază în Lizieră. Cu ajutorul puterii telepatice neobișnuite a Petrei, ei iau contact cu o societate îndepărtată mult mai avansată, "Sealand". David, Rosalind și Petra scapă de cei care îi capturează, fiind salvați de expediția trimisă din Sealand pentru a descoperi sursa transmisiei telepatice
Crisalidele () [Corola-website/Science/322117_a_323446]
-
cea continentală a bazinului râului Doftana. prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Aria protejată dispune de 10 tipuri de habitate (Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Fânețe montane; Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri dacice de fag; Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Păduri dacice de stejar și carpen; Păduri de stejar cu
Cheile Doftanei () [Corola-website/Science/333661_a_334990]
-
montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase, Fânețe montane, Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat), Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane și Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin. Fauna sitului are în componență o gamă diversă de mamifere, reptile, amfibieni și insecte, dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montana ("Vaccinio-Piceetea"), Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de stejar cu carpen ("Erythronio-Carpiniori"), Pajiști aluviale din "Cnidion dubii", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Fânețe montane, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, Tufărișuri cu specii subarctice de "Salix") ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului carpatic al Orientalilor
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
argintiu ("Trisetum flavescens"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), leurda ("Allium ursinum"), coada-calului ("Equisetum arvense"). Ciuperci comestibile În pădurile de foioase (fag, carpen, stejar, gorun), în lizierele acestora și în tufărișurile de mesteacăm, sunt întâlnite (începând cu sfârșitul primăverii și până toamnă târziu) mai multe specii de ciuperci comestibile, cu valoare alimentară ridicată. Specii de ciuperci comestibile: hrib ("Boletus edulis"), hrib pucios ("Boletus aereus"), vinețica ("Russula veșca
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Pajiști aluviale din "Cnidion dubii", Pajiști xerice pe substrat calcaros, Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din "Ranunculion fluitantis" și "Callitricho-Batrachion", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip "Magnopotamion" sau "Hydrocharition" și Turbării cu vegetație forestieră. Fauna sitului are în componență o gamă diversă de specii (mamifere, reptile, amfibieni, insecte
Mestecănișul de la Reci () [Corola-website/Science/319549_a_320878]
-
montan , care în „Braniște” coboară până la altitudinea de 600m. Lui i se asociază: carpenul, plopul, mesteacănul, salcia broștească, paltinul și sporadic, ulmul, frasinul și jugastrul. În „Cioru”, alături de speciile menționate mai sus, cresc stejarul și teiul. Dintre arbuștii întâlniți pe liziera pădurilor, prin luminișuri sau prin pășunat, se remarcă: alunul, „sălghișul” (crușanul), cornul, „măcieșul”, mărăcinul, socul și ienupărul(numit impropriu, jneapăn). Dintre liane, sunt răspândite iedera și curpenul de pădure, cunoscute de localnici sub numele comun de „himei”. O mențiune deosebită
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
tipuri de habitate naturale; astfel: Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"); Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"); Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Tufărișuri alpine și boreale și Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane. Flora are în componență o gamă diversă de arbori (molid, fag, stejar, carpen
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"); Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase; Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Fânețe montane; Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane și habitat cu Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane. Fauna sitului este
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
într-o metropolă. Viitorul preot chemat la martiraj, Ilie Borz, cu greu putea avea ca loc de naștere o localitate mai umilă, pentru că aceasta aproape că nici nu avea statut de localitate de sine stătătoare. Familia Borz avea casa la liziera de Nord-Est a pădurii Grumii, din cătunul Ratoveghi II (cătunul a fost împărțit în diviziunile I și Il, din raționamente administrative), a cărui existență era mereu disputată între satul Marin și comuna Valcăul de Jos; atunci făcând parte din Plasa
Ilie Borz () [Corola-website/Science/317439_a_318768]
-
parte din familia Helicidae fiind o specie de melc. Are o cochilie de până la 5 cm înălțime și aprox. 4,5 cm diametru. Este răspândit în toată Europa, cu excepția zonelor nordice, și preferă arbuștii ca landșaft, în poienele luminoase de la liziera pădurilor, în livezi și parcuri. Este erbivor și se hrănește cu plantele mici și proaspete, dar și cu viță-de-vie. Acceptă și rămășițe de plante, iar pentru a-și menține cochilia sănătoasă, consumă săruri de calciu. Este activ din primăvară până la
Melc de livadă () [Corola-website/Science/314331_a_315660]
-
Anthus trivialis) este o specie de păsări din familia Motacillidae, ordinul Passeriformes. Este o pasăre care se poate observa vara în Europa Centrală din punct de vedere optic se poate vedea destul de difcil. Ea trăiește în poieni, luminișuri sau la liziera pădurilor unde vegetația este deasă, la depistarea ei ajută cântecul specific al păsării. Fâsa de pădure este o pasăre migratoare, care iernează în savanele din Africa Centrală și Africa de Vest. Este o pasăre cu un corp suplu de o mărime de
Fâsă de pădure () [Corola-website/Science/316561_a_317890]
-
interes comunitar; astfel: Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion"; Păduri de stejar cu carpen de tip "Galio-Carpinetum"; Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene; Comunități de liziera cu ierburi înalte hidrofile de la câmpie până în etajele montan și alpin; Fânețe montane; Vegetație forestiera panonica cu "Quercus pubescens"; Păduri balcano-panonice de cer și gorun; Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"); Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"); Mlaștini
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
cu Republica Moldova, reprezentată în acest sector de apele lacului Stânca-Costești de pe Râul Prut. Dacă privim acest centru administrativ din punct de vedere fizico-geografic, teritoriul studiat aparține laturei estice a Câmpiei Moldovei, cuprinzand zona râului Prut de la hotarul comunei Mitoc (la liziera) și până la hotarul cu satul Manoleasa-Prut. Cu particularități fizico-geografice generale ale satului Liveni, acestea sunt proprii unei câmpii deluroase de silvostepă, proprie Plataformei Modovenești, un relief puțin accidentat, un climat continental, cu precipitații reduse si perioade de secetă, vegetația și
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre și acvatice. Parcul natural dispune de habitate naturale de tip: Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din "Littorelletea uniflorae" și/sau "Isoëto-Nanojuncetea", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis", "Sanguisorba officinalis"), Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"), Pajiști aluviale din "Cnidion dubii", Galerii ripariene și tufărișuri
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
spre Holbav. După anul 1950 mina s-a extins cu un „plan înclinat” amplasat într-o poiană din apropiere numită de locuitori „Poiana Rotundă” accesul realizându-se pe calea ferată îngusta din incinta minieră prin tunel si mai departe pe liziera pădurii, până la baza Poienii Rotunde (la nivelul Breitbach-ului - Valea Lată). Extracția sterilului și ulterior a cărbunelui se realiza cu ajutorul unui troliu pe post de mașină de extracție. Galeria de coastă din incinta minieră, a fost legată prin subteran de mina
Colonia 1 Mai, Brașov () [Corola-website/Science/298303_a_299632]
-
a păsării este de culoare brună iar marginea aripilor de culoare brună negricioasă. Pasărea are un cioc negru puternic puțin încovoiat. Femelele au o culoare mai spălăcită ca masculul, iar culoarea tineretului este în general brună. Dumbrăveanca preferă luminișurile de la liziera pădurilor ca și pășunile sau fânețele unde trăiesc de obicei un număr mare de insecte. În prezent poate fi întâlnită și în parcurile mai mari. Pasărea are cuibul în apropierea apelor unde sapă galerii în malurile din argilă, gresie sau
Dumbrăveancă () [Corola-website/Science/314452_a_315781]
-
și ravene, Păduri de stejar cu carpen de tip "Galio-Carpinetum", Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri ilirice de stejar cu carpen ("Erythronio-Carpiniori"), Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Izvoare petrifiante cu formare de travertin ("Cratoneurion"), Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane și
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
din formațiuni cristalofiliene traversate de roci magmatice, formațiunile cristaline sunt reprezentate prin gnaise amfibolice, care sunt afectate de numeroase fracturi tectonice. Vârstă intruziunilor de roci magmatice este din jurasicul superior, cretacicul inferior. Rocile magmatice cu formațiuni cristaline se găsesc în liziera pădurii. Pe aceste roci, pătură de sol vegetal este mai subțire datorită rezistenței ridicate a rocilor la alterarea fizico-chimică. Formarea cheilor în șisturi crisatline apare ca urmare a gradului mare de tectonizare, rețeaua fisurilor accentuând procesul eroziv. Se observă o
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
spre sud) se afla o mică pădure iar pe partea stângă era o pășune. Totul era înconjurat de un canal pentru adăparea animalelor și de un gard de nuiele. Dinspre liniile franceze, tot ce se putea vedea era șanțul și liziera. Topografia acestui complex de clădiri nu era cunoscută defel de comandantul Corpului II, generalul Reille, care deci nu îl putea bombarda eficient și nu știa nici măcar dacă inamicul a ocupat acest complex. Decide deci să înceapă un prim atac de
Bătălia de la Waterloo () [Corola-website/Science/304379_a_305708]
-
britanice aflate pe colina din spatele complexului de clădiri, moment ce semnalează începutul bătăliei. De pe aceste poziții, artileria anglo-aliată deschise la rândul său focul pentru a răspunde. Oamenii lui Bauduin, bombardați de artileria inamică, trec canalul și ajung în apropiere de lizieră, unde sunt primiți de un baraj de gloanțe venind dinspre pădure, semn că aceasta este apărată de inamic. Generalul Bauduin, este rănit mortal, dar brigada continuă să avanseze. Pentru Ducele de Wellington, poziția de la Hougoumont era una crucială și, de
Bătălia de la Waterloo () [Corola-website/Science/304379_a_305708]
-
grohotișuri și ravene, Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Tufărișuri alpine și boreale, Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios, Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase, Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin ("Androsacetalia alpinae" și "Galeopsietalia ladani"), Fânețe montane, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
hectare. Situl prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate șapte tipuri de habitate comunitare; astfel: Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros ("Festuco-Brometalia"); Pajiști stepice subpanonice, Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"); Pajiști aluviale din
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
de "Tilio-Acerion" pe versanți, grohotișuri și ravene, Păduri ilirice de "Fagus sylvatica" (Aremonio-Fagion), Păduri ilirice de stejar cu carpen ("Erythronio-Carpiniori"), Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros ("Festuco Brometalia"), Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin, Fânețe montane, Tufărișuri subcontinentale peri-panonice și Peșteri în care accesul publicului este interzis); ce adăpostesc o gamă diversă de fauna și floră specifică podișului mehedințean. Floră parcului
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]