872 matches
-
l-acoperiră c-o mână de pământ. Nici umbra-i nu-i în lume. Și sufletul lui vânt Și ca și când pe lume n-ar fi fost nici odată. Ba chiar espus ca locul unde fu îngropat Cu-acel al unui lotru să fie-nconjurat, Afar de cimitirul făcut pentru acei Ce-au murit în credința, ce-o aveau popii lor. Espus ca corpu-acela să fie chiar furat, Lipsit de orice pază, de zid neapărat... Și-ntr-adevăr o umbră se desemnă pe zid: Cel
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
excelenta sinteză a problemei făcută de V. Frățilă, contribuția toponimiei la demonstrarea autohtoniei și continuității poporului romîn la nordul Dunării. Hidronimele (Dunăre, Mureș, Olt, Tisa, Timiș, Săsar, Someș, Criș, Ampoi, Strei, Horn, Bîrzava, Cerna, Nera, Năruja, Motru, Jiu, Gilort, Giomărtil, Lotru, Argeș, Vedea, Buzău, Siret, Prut, Nistru), oronimele (Carpați) și oiconimele (Abrud, Albac, Arcuda, Băroi, Cigmău, Drencova, Garvăn, Galt, Hîrșova, Iași, Mehadia, Oituz, Oltina, Sălduș, Tapia, Turda) considerate, în urma investigațiilor etimologice minuțioase, autohtone au putut fi menținute în activitate și transmise
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
menționat că în multe părți ale țării sărbătoarea Botezului Domnului, Boboteaza, se mai numește și Iordan (așa cum s-a obișnuit și în alte țări, îndeosebi după Cruciade). Bran Este numele unei culmi în Munții Retezatului, al unui vîrf în Munții Lotrului, al unei movile în Bărăgan și a două sate din județele Brașov (într-unul dintre acestea se află celebrul castel) și Iași. Toponimele acestea au la bază un apelativ slav omonim care înseamnă „poartă, trecătoare“ și care, printr-o relație
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
moale). Alternanța o-e se întîlnește și la alte nume, îndeosebi în documente (Brașev-Brașov, Craieva-Craiova, Crușev- Crușov etc.), între timp impunîndu-se cea cu o. Leaotă a apărut prin anticiparea elementului palatal din Laiotă (ca în pîni > pîini, cîni > cîini etc.). Lotru Este numele unui rîu, lung de 83 de kilometri, afluent de dreapta al Oltului. De la acest nume s-au format, prin polarizare, Lotrioara (numele unui afluent al său și al unui sat din județul Sibiu), Dealul Lotrioarei (culme în Munții
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Este numele unui rîu, lung de 83 de kilometri, afluent de dreapta al Oltului. De la acest nume s-au format, prin polarizare, Lotrioara (numele unui afluent al său și al unui sat din județul Sibiu), Dealul Lotrioarei (culme în Munții Lotrului), Plaiul Lotri șoarei (vîrf în Munții Coziei), Lotrișor (afluent de dreapta al Oltului), Muchia Lotrișorului (vîrf în Depresiunea Loviștei), Munții Lotrului (subunitate montană în Carpații Meridionali), Lotrișoru Mare, Lotrișoru Uscat, Lotrean, Lotreana, Lotreanu, Lotreni (microtoponime în județele Gorj și Vîlcea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
unui rîu, lung de 83 de kilometri, afluent de dreapta al Oltului. De la acest nume s-au format, prin polarizare, Lotrioara (numele unui afluent al său și al unui sat din județul Sibiu), Dealul Lotrioarei (culme în Munții Lotrului), Plaiul Lotri șoarei (vîrf în Munții Coziei), Lotrișor (afluent de dreapta al Oltului), Muchia Lotrișorului (vîrf în Depresiunea Loviștei), Munții Lotrului (subunitate montană în Carpații Meridionali), Lotrișoru Mare, Lotrișoru Uscat, Lotrean, Lotreana, Lotreanu, Lotreni (microtoponime în județele Gorj și Vîlcea), Lotrița (afluent
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
polarizare, Lotrioara (numele unui afluent al său și al unui sat din județul Sibiu), Dealul Lotrioarei (culme în Munții Lotrului), Plaiul Lotri șoarei (vîrf în Munții Coziei), Lotrișor (afluent de dreapta al Oltului), Muchia Lotrișorului (vîrf în Depresiunea Loviștei), Munții Lotrului (subunitate montană în Carpații Meridionali), Lotrișoru Mare, Lotrișoru Uscat, Lotrean, Lotreana, Lotreanu, Lotreni (microtoponime în județele Gorj și Vîlcea), Lotrița (afluent al Lotrului). Este atestat începînd cu secolul al XVI-lea sub formele: Lutrulov (genitivul slav), Lotrul, Lotra, Lodra. Originea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
vîrf în Munții Coziei), Lotrișor (afluent de dreapta al Oltului), Muchia Lotrișorului (vîrf în Depresiunea Loviștei), Munții Lotrului (subunitate montană în Carpații Meridionali), Lotrișoru Mare, Lotrișoru Uscat, Lotrean, Lotreana, Lotreanu, Lotreni (microtoponime în județele Gorj și Vîlcea), Lotrița (afluent al Lotrului). Este atestat începînd cu secolul al XVI-lea sub formele: Lutrulov (genitivul slav), Lotrul, Lotra, Lodra. Originea hidronimului este foarte disputată: tracul Latron (trecea lui a > o, ca în Alutus > Olt; dispariția lui -n final, obișnuită în elementele moștenite; închiderea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Depresiunea Loviștei), Munții Lotrului (subunitate montană în Carpații Meridionali), Lotrișoru Mare, Lotrișoru Uscat, Lotrean, Lotreana, Lotreanu, Lotreni (microtoponime în județele Gorj și Vîlcea), Lotrița (afluent al Lotrului). Este atestat începînd cu secolul al XVI-lea sub formele: Lutrulov (genitivul slav), Lotrul, Lotra, Lodra. Originea hidronimului este foarte disputată: tracul Latron (trecea lui a > o, ca în Alutus > Olt; dispariția lui -n final, obișnuită în elementele moștenite; închiderea lui o > u, ca în Amoutrion > Motru); Ad Rutelam, Arutela, din Tabula Peutingeriană (trecut
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
iute și violent; apelativul este cunoscut în sîrbă, croată, cehă, poloneză, slovacă etc.); aceeași rădăcină slavă, transmisă prin maghiară (magh. lator, „hoț“); got. hlutrs (= germ. Lotter, „haimana, călător“, poate prin intermediar slav, care ar explica fonetic evoluția); numele de persoană Lotru, format ca poreclă (comparabil cu slava Lotrica, ung. Latorca, provenite din același german Lotter; călugărul care a scris testamentul mamei lui Mihai Viteazul se numea Gavril Lotr); apelativul romînesc lotru „iute, repede“ (referitor la curs), „hoț“ (referitor la răpirea vieților
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
intermediar slav, care ar explica fonetic evoluția); numele de persoană Lotru, format ca poreclă (comparabil cu slava Lotrica, ung. Latorca, provenite din același german Lotter; călugărul care a scris testamentul mamei lui Mihai Viteazul se numea Gavril Lotr); apelativul romînesc lotru „iute, repede“ (referitor la curs), „hoț“ (referitor la răpirea vieților înotătorilor imprudenți; unul dintre afluenți se numește Hoțeagu, fiind ate stat și sub forma Hoțeaua), „mîndru, fudul“ (unul dintre afluenți se numește Mîndra). Într-o zonă apropiată, în nordul județelor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
mai numesc și Lotrița. Pentru acestea s-a propus ca etimon magh. lator, „hoț“, fără a avea atestată baza nediminutivată, care ar putea fi *Lator (așadar masculin de la care s-ar fi format un derivat feminin). În schimb, printre atestările Lotrului există și forme feminine (Lotra, Lodra), de la care s-ar fi putut forma, prin contaminare, diminutive feminine (mai ales că numele pîrîiașelor fluctuează între Latorița și Lotrița). Surprinzător este că cercetătorii nu s-au gîndit la posibilitatea moștenirii formei străvechi
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de romîni sau de slavi după apelativele verosimile ca entopice (termeni geografici adecvați toponimizării), mai ales că și alte populații care au trăit în zonă foloseau apelative asemănătoare fonetic și semantic. Reflexul fonetic este, evident, slavo-romîn, cel puțin pentru varianta Lotru și derivatele sale. Ar fi încă un caz de toponim moștenit „reconfigurat“ de romîno-slavi (alături de Dierna > Cerna, Berzovia > Bîrzava, Pathisu-Tisa). Lugoj Este numele unui municipiu din județul Timiș, de la care s-au format, prin polarizare, toponimele Lugojel (sat în județul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
actuală a numelui și de aceea au fost considerate ca referindu-se toate la aceeași realitate geografică. Este foarte probabil, așadar, ca toponimul Siret să aparțină substratului, ca multe alte ape importante de pe teritoriul romî nesc (Argeș, Ampoi, Buzău, Criș, Lotru, Motru, Mureș, Olt, Prut, Someș, Timiș, Tisa). Radicalul din care provine el nu este însă cunoscut, din cauza cunoștințelor precare privind limba tracodacă și limbile învecinate din care ar fi putut proveni. Ipoteze plauzibile există: iranianul ciarant, „iute, rapid“, împru mutat
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
unei culmi din Podișul Babadagului, al unui deal din Piemontul Cîndeștilor, al unei movile din Cîmpia Romanațiului, al unui sat din județul Hunedoara și al unei rezervații botanice din Masivul Postăvaru. Sunt corelate etimologic: Tîmpa din Pîrîu (vîrf din Munții Lotrului), Piciorul Tîmpei (alt vîrf din Munții Lotrului), Tîmpele (culme din Munții Lotrului), Tîmpu (vîrf din Munții Șureanului). Adjectivul tîmp, -ă (< sl. tǔpu, „prost, tîmpit, tont“) propus de unii ca etimon (probabil prin mijlocirea unei porecle) nu are logică denominativă topică
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
deal din Piemontul Cîndeștilor, al unei movile din Cîmpia Romanațiului, al unui sat din județul Hunedoara și al unei rezervații botanice din Masivul Postăvaru. Sunt corelate etimologic: Tîmpa din Pîrîu (vîrf din Munții Lotrului), Piciorul Tîmpei (alt vîrf din Munții Lotrului), Tîmpele (culme din Munții Lotrului), Tîmpu (vîrf din Munții Șureanului). Adjectivul tîmp, -ă (< sl. tǔpu, „prost, tîmpit, tont“) propus de unii ca etimon (probabil prin mijlocirea unei porecle) nu are logică denominativă topică într-un areal atît de larg și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
unei movile din Cîmpia Romanațiului, al unui sat din județul Hunedoara și al unei rezervații botanice din Masivul Postăvaru. Sunt corelate etimologic: Tîmpa din Pîrîu (vîrf din Munții Lotrului), Piciorul Tîmpei (alt vîrf din Munții Lotrului), Tîmpele (culme din Munții Lotrului), Tîmpu (vîrf din Munții Șureanului). Adjectivul tîmp, -ă (< sl. tǔpu, „prost, tîmpit, tont“) propus de unii ca etimon (probabil prin mijlocirea unei porecle) nu are logică denominativă topică într-un areal atît de larg și cu referire mai ales la
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
au, de asemenea, Tîrnăveni (municipiu din județul Mureș), Podișul Tîrnăveanului, Tîrnăvița (sate din județele Arad, Harghita și Hunedoara), Tîrnova (sate din județele Arad și Caraș Severin), Tîrnavul Mare și Tîrnavul Mic (vîrfuri din Munții Căpățînei), precum și Tîrna (vîrf din Munții Lotrului), Culmea Tîrnii (Munții Lotrului). Numeroase toponime identice sau foarte asemănătoare, îndeosebi hidronime, există în diferite țări slave. Hidronimul Tîrnava are la bază apelativul slav trŭnŭ, „mărăcine“, „arbust spinos“, căruia i se atașează sufixul -ava, care arată o caracteristică locală („plin
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
municipiu din județul Mureș), Podișul Tîrnăveanului, Tîrnăvița (sate din județele Arad, Harghita și Hunedoara), Tîrnova (sate din județele Arad și Caraș Severin), Tîrnavul Mare și Tîrnavul Mic (vîrfuri din Munții Căpățînei), precum și Tîrna (vîrf din Munții Lotrului), Culmea Tîrnii (Munții Lotrului). Numeroase toponime identice sau foarte asemănătoare, îndeosebi hidronime, există în diferite țări slave. Hidronimul Tîrnava are la bază apelativul slav trŭnŭ, „mărăcine“, „arbust spinos“, căruia i se atașează sufixul -ava, care arată o caracteristică locală („plin de mărăcini“) a locurilor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și o rezervație fosiliferă din Munții Semenicului), Tîrnavul Mare și Tîrnavul Mic (vîrfuri din Munții Căpățînii) și Tîrnăvița (sat din județul Harghita) au aceeași etimologie, dar cu o variantă fonetică a sufixului caracteristică altor dialecte slave. Culmea Tîrnii din Munții Lotrului cuprinde, pe poziția secundă, un nume format de la baza sl. trŭnŭ, fără sufix. Etimologia a fost confirmată indirect de populația cumană care a hălăduit prin aceste părți un timp și de la care maghiarii și germanii au preluat dublurile hidronimului Kükülő
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
că el a așteptat o conjuncție favorabilă a astrelor, a Împlinit cele cuvenite și apoi a pus urechea la pământ. A auzit deslușit pașii tuturor bărbaților de pe lume și neîntârziat i-a cunoscut și pe ai furului. Pașii Îndepărtați ai lotrului străbăteau un oraș de dincolo de zare: unul cu noroaie și mansarde, dar fără perne de lemn și turnuri de porțelan, pe care Îl luau cu asalt deșerturi cu pășuni și cu ape Întunecate. Orașul se ascundea În Apus, peste potop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
circulația a fost restricționată, fiind deschisă numai pentru autovehiculele cu greutate totală sub 3,5 tone, celelalte fiind dirijate pe rute ocolite; măsura intervine ca urmare a deplasării unui podeț de la km 96 + 610. La închiderea ediției, pe DN7 Petroșani-Obârșia Lotrului carosabilul era umed, acoperit (cca 1 cm) cu zăpadă, iar de la Obârșia Lotrului la stațiunea Vidra, stratul de zăpadă era de 5-6 cm; în continuare, la Malaia drumul este încă blocat de stânci, pietre și copaci, traficul derulându-se pe
Agenda2006-13-06-general4 () [Corola-journal/Journalistic/284900_a_286229]
-
3,5 tone, celelalte fiind dirijate pe rute ocolite; măsura intervine ca urmare a deplasării unui podeț de la km 96 + 610. La închiderea ediției, pe DN7 Petroșani-Obârșia Lotrului carosabilul era umed, acoperit (cca 1 cm) cu zăpadă, iar de la Obârșia Lotrului la stațiunea Vidra, stratul de zăpadă era de 5-6 cm; în continuare, la Malaia drumul este încă blocat de stânci, pietre și copaci, traficul derulându-se pe o variantă locală. O. Nica Vizită de afaceri în Suedia l Oportunități pentru
Agenda2006-13-06-general4 () [Corola-journal/Journalistic/284900_a_286229]
-
Herculane, Hotel Dacia: 300-350 lei noi l Felix, Hotel Padeș: 300-400 lei noi l Predeal, cazare la vile (trei zile): 320 lei noi l Căciulata, Hotel Traian: 350-400 lei noi l Olănești, Hotel Parâng: 350-400 lei noi l Voineasa, Hotel Lotru: 280-350 lei noi. Tarifele inculd: cazare, pensiune completă și masa festivă din ziua de Crăciun. Informații suplimentare se pot obține la sediul agenției, strada Dr. Liviu Gabor (fostă 7 Aprilie) nr. 4, tel. 490 214. ( O. N.) Trafic internațional Mersul
Agenda2005-49-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284470_a_285799]
-
cu puțul forat. La partea superioară a puțului vertical de 140 m inălțime, se găsește camera superioară cilindrică. Camerele inferioare sunt realizate sub forma a două galerii orizontale, cu diametre variind între 3,5 și 4 m. Castelul uzinei hidroelectrice Lotru are aceiași dispoziție clasică puț vertical evazat la partea superioară și camere inferioare sub formă de galerii orizontale, dispuse radial, la 180 ș. O alcătuire deosebită o are castelul proiectat pentru uzina hidroelectrică Tismana. Racordul dintre aducțiune și castelul propriu-zis
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]