1,144 matches
-
noi! - a strigat Urecheatu. Cicoare și ai lui au pornit înapoi, în salturi scurte. Toaibă tocmai zvâcnise într-un nou salt, când a simțit o lovitură în pulpa piciorului stâng. „Ce-i asta?” - s-a întrebat, ducând mâna la locul lovit. Și-a retras-o îndată însă, odată cu întrebarea: „De ce este ud pantalonul?” A încercat un nou salt, dar laba piciorului nu l a mai ascultat. În timp ce se întreba ce s-a întâmplat, s-a trezit cu Trestie lângă el. Ce
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Treci prin mijlocul cetății, prin mijlocul Ierusalimului, și fă un semn pe fruntea oamenilor, care suspină și gem din pricina tuturor urîciunilor, care se săvîrșesc acolo." 5. Iar celorlalți le-a zis, în auzul meu: "Treceți după el în cetate, și loviți; ochiul vostru să fie fără milă, și să nu vă îndurați! 6. Ucideți, și nimiciți pe bătrîni, pe tineri, pe fecioare, pe copii și pe femei; dar să nu vă atingeți de nici unul din cei ce au semnul pe frunte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
14. "Și tu, fiul omului, proorocește și bate din mîini! Loviturile săbiei să fie îndoite, întreite! Este sabia de măcel, sabia măcelului cel mare, care îi urmărește de toate părțile. 15. Ca să arunc groaza în inimi, ca să înmulțesc pe cei loviți, de aceea am tras sabia, amenințîndu-i la toate porțile lor. Vai! e făcută să fulgere, și ascuțită pentru măcel! 16. Strînge-ți puterile, sabie, întoarce-te la dreapta! Așează-te, întoarce-te la stînga! Îndreaptă-ți ascuțișul în toate părțile! 17
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
Îmi voi învîrti sabia înaintea lor; vor tremura în orice clipă fiecare pentru viața lui, în ziua căderii tale." 11. Căci așa vorbește Domnul, Dumnezeu: "Sabia împăratului Babilonului va veni peste tine. 12. Mulțimea ta o voi face să cadă lovită de sabia unor viteji, cei mai cumpliți dintre popoare. Ei vor nimici mîndria Egiptului, și toată mulțimea lui va fi prăpădită. 13. Voi pierde și toate vitele lui de lîngă apele cele mari; nici picior de om nu le va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
își vor scoate ochii... O clipă, Julius a fost tentat să-l necăjească puțin, întrebîndu-i dacă din dragoste se însurase cu Nelly. A renunțat, însă, de teamă să nu pară obraznic. Și, cum de-afară se auzeau zgomote de obloane lovite, s-a arătat din nou nedumerit că echipa plecată în căutarea deșertului nu se întorsese. Doctorul Luca s-a ridicat de pe scaun. ― Lasă deșertul, băiete. Dă-i dracului de deșert. Eu am propriul meu deșert, nu trebuie să caut altul
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
piardă controlul, s-o scârbească pe femeia asta. Se uită la infirmieră, încercând să nu se milogească. Dar fața Barbarei nu trăda decât surpriză. Gura ei se deschise într-o negare. — Nu eu sunt cea care... Nu era zdrobită, nici lovită, n-avea nici o leziune. Nu eu... Oare mai era cineva în stare să se stăpânească atât de bine? Cum de ajunsese la maturitatea asta? Cum o fi fost la vârsta lui Karin? Întrebările se îngrămădeau, toate interzise. Conversația lâncezea. Barbara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
În lung și-n lat orașul și care sînt veșnic umbrite de violența sălbatică și de vuietul trenului suspendat, așa Încît nu numai lumina ce străbate prin rețeaua de fier ruginit, ci Însăși viața, mișcarea de sub ea, pare aspră, subjugată, lovită, violentă, uluită și năucită - la colțul unei astfel de străzi, un om a fost ucis. Era un italian mărunțel, Între două vîrste, care avea un fel de cărucior fragil, staționat lîngă trotuar, unde ținea o colecție sărăcăcioasă și pestriță de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
gulerului, Își roti pe furiș ochii strălucitori și capul de vulpe și o porni repede pe urmele fetei. O ajunse pe culoarul de dincolo de bare și plecară Împreună. Barele continuau să se Învîrtă cu același sunet surd, Înfundat, de lemn lovit, călătorii Întîrziați treceau cu pași Înceți pe pardoseala de ciment, la chioșcul de ziare negustorul Își vindea marfa privind doar din cînd În cînd, obosit, spre mortul de pe bancă și spre mulțime, iar În spațiul gol din jurul băncii polițiștii așteptau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
de puntea de acostare sub unghiul corect. În momentul acela, clema care bloca verga la capăt se slăbi, lăsînd verga să cadă. Vîsla îi zbură în sus, iar barca începu încet, dar inexorabil, aproape elegant, să se încline înspre partea lovită. Ca de la sine, mi-am tras picioarele afară din pliurile de piele legate cu șireturi groase de extensor, cînd am simțit apa alunecîndu-mi de-a lungul trupului, mai întîi într-o ploaie și apoi absorbită treptat de hainele mele. Capul
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
Macrae. Apoi: Dacă mai aud că vă mai bateți, o să aveți parte de același tratament, dar dublu. Acum duceți-vă în clasă. Fiecare își plecă fruntea pentru a-și ascunde fața chinuită și se duse în încăperea următoare sugîndu-și mîna lovită. Domnișoara Ingram nu le mai ceru să facă nimic în dimineața aceea. După bătaie, Thaw descoperi că orele de joacă sînt mai curînd plicticoase decît înspăimîntătoare. Stătea de obicei în colțuri izolate, cu un băiat pe care-l chema McLusky
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
fi omorât tatăl. Domnule Wenthworth (întrebarea lui Lyttle suna ciudat de timid): în cât timp poate fi făcut să mărturisească un non-A? ― N-aș putea să-ți spun cu exactitate. Era pur și simplu înghețat. Mintea îi vibra, parcă lovită ca brutalitate de un drug de oțel. Thorson își juca impecabil jocul. Își regăsi vocea și spuse: ― Ascultă-mă, sunt nevoit să te las să te hotărăști singur dacă mai rămâi sau nu la serviciu, până la miezul nopții. Dacă știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
fi omorât tatăl. Domnule Wenthworth (întrebarea lui Lyttle suna ciudat de timid): în cât timp poate fi făcut să mărturisească un non-A? ― N-aș putea să-ți spun cu exactitate. Era pur și simplu înghețat. Mintea îi vibra, parcă lovită ca brutalitate de un drug de oțel. Thorson își juca impecabil jocul. Își regăsi vocea și spuse: ― Ascultă-mă, sunt nevoit să te las să te hotărăști singur dacă mai rămâi sau nu la serviciu, până la miezul nopții. Dacă știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
bolnav? Oamenii loviți de anumite boli stranii își ies uneori din minți și trebuie tratați fără menajamente, ca să nu pună în primejdie viața celor mai buni prieteni ailor! Grosvenor îl privi ca printr-o ceață, cu mâna lipită de obrazul lovit. Din pricina slăbiciunii și a fierbințelii pe care o simțea, izbuti cu greu să-și vâre în gura antidotul. Prefăcându-se că-și duce mâna la gură, înghiți antidotul, apoi spuse, cu un glas tremurător: - Bine, sunt nebun. Ei și? Deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
Bocceagiul și ale vagabonzilor lui, pe care oamenii i-au numit „craii de la Curtea-Veche“. La Inger și la prăvălia „Au bon goût“ au spart vitrajele care erau groase de un centimetru, iar la doctorul Steinhart numai ferestrele. Câțiva fuseseră și loviți. Ziarele fuseseră de partea proprietarilor evrei. Jandarmii i-au pus pe goană pe răufăcători și au făcut arestări. Aici era însă o mică problemă. Asupra lui Caton Lecca, zis „cel Bătrân“, plutea penibila bănuială că închide ochii la manifestările antiovreiești
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
fi ieșit în oraș cu așa o figură, să-l oprească primul basidji 1 care ar fi fost de patrulă. Două nopți nu dormi, măcinat de tristețea că prietenul Shams nu-i dădea un semn. În vinerea rugăciunii, când ochiul lovit se îngălbenise, apăru în bazar, însă Shams nu era în niciunul dintre locurile lor cunoscute. O durere uriașă îl înăbuși pe când înțelese că nu știa mai nimic despre prietenul său, unde locuiește și dacă acela era numele lui cu adevărat
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
îl trântește, pân copaci trupul i-ncurcă, (320) Și-n genunchi apoi l-îndoae ca pe-un vreascur ce îl frânge, I se îmflă mușchii vineți de oțel pe când îl strânge Și lovit, pierzând simțirea, smeul ca o muscă moare, Ce lovită este iarna de-o scîntee de ninsoare. - Să-mi rămâi cu bine fată, eu mă duc să cat acum (325) Cele două sori a tale... Se porni din nou la drum, Trece codri de aramă, de departe vede - albind Și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
marmură plesnită, stăteau cocoțate două borcane uriașe cu gogoșari, legături de leuștean și pătrunjel erau puse la uscat. Cutia cu otravă pentru gândaci emana un miros pătrunzător. Panaitescu strivi între dinți o înjurătură și intră în odaia lui masîndu-și piciorul lovit. Se dezbrăcă așezând hainele într-o ordine pedantă, apoi se întinse pe pat. Începu un exercițiu pe care-l practica de ani de zile: calcule complicate cu numere de 5-6 cifre, înmulțiri, împărțiri, extrageri de radical rezolvate mental. Într-un
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
biologice pe care umanitatea a imaginat-o vreodată. Savanții noștri pregătesc instrumentele cu care Borduria va cuceri întregul Pământ - armele noastre sunt capabile să lovească orice țintă pe care ne-o propunem, iar efectul lor este precis și chirurgical. Odată lovită, națiunea adversă dispare definitiv, în câteva săptămâni, iar teritoriul ocupat de ea se eliberează spre a fi colonizat de cei care merită să trăiască. Vechiul dumneavoastră stăpân din Imperiul Galben era un om remarcabil, dar căruia îi lipsea claritatea viziunii
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
am putut trece atât de ușor de la sfidare la venerație fără să mi se pară că sar dintr-o extremă în alta sau că mă contrazic. Am putut să-mi închipui Golgota sub un cer pustiu și un Christos batjocorit, lovit, înțepat cu sulița și sfințit omenește de suferință, pentru că adversarii lui n-au avut încredere nici în școlile de corecție, nici în spitalele psihiatrice; au preferat soluția radicală, crucea, fără să priceapă, proștii, că abia astfel cel răstignit va cuceri
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
de lipsit de scrupule ar fi, simte totuși câteodată frigul mediocrității și atunci e gata de orice nesocotință ca bețivul care înainte de a se lăsa de băutură se îmbată oribil într-un chef de adio, în care se încaieră și, lovit, moare. Iar când dincolo de mediocritate așteaptă să ridice capul un megaloman, atunci e pierdut dacă nu găsește un remediu, cum au fost în cazul meu visele, cât mai nesăbuite cu putință. Fiindcă aici a fost izvorul dramei mele. În ciuda faptului
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
-l făcuseră în ochii mei aproape un sfânt. Mila mea pentru animalele închise în cuști pe la circuri sau prin grădini zoologice a fost egoistă; în ea nu m-am văzut decât pe mine. Pe când Hingherul suferea dezinteresat pentru fiecare câine lovit. Era în stare să doarmă lângă un câine bolnav și cred că a și făcut-o. Uneori lipsea nopți și zile întregi. Rătăcea prin bălăriile care creșteau vara, înalte cât omul și chiar mai mari, în spatele azilului, unde se ascundeau
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
să le strig guzganilor!) și întrucît, după un timp, nu mai auzi bâzâitul, ești fericit. Războiul, cam ridicol, e drept, dar război, dintre tine și muscă s-a terminat, în sfârșit, prin victoria ta. Musca a fugit sau a căzut, lovită, în vreun colț al camerei. Probabil, în acest caz va sucomba. Dar, vai, te-ai înșelat. Musca zboară și supliciul se reia. Atunci, exasperat, cu nervii decimați, abandonezi tu câmpul de luptă. Ieși să te plimbi pe țărm, unde soarele
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
la capătul tablei ca de șah întunecat a caselor, era o mărturie a ceea ce este neliniștitor și fără de odihnă în lume. Și doctorul Rieux, care privea golful, se gândea la acele ruguri despre care vorbește Lucrețiu și pe care atenienii loviți de ciumă le ridicau în fața mării. În timpul nopții acolo erau duși morții, dar nu era loc suficient, și cei în viată se băteau cu lovituri de torțe pentru a le face loc pe rug celor care le fuseseră dragi, dând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
O clipocire grea l-a anunțat că Tarrou se aruncase de sus. Rieux se întoarse pe spate și rămâne nemișcat, cu fața la cerul răsturnat, plin de lumina lunii și de stele. Răsuflă îndelung. Apoi percepe din ce în ce mai distinct un zgomot de apă lovită, straniu de clar în tăcerea și singurătatea nopții. Tarrou se apropia, i s-a auzit curând respirația. Rieux se răsucește, ajunge în dreptul prietenului său și înoată în același ritm. Tarrou înainta cu mai multă putere decât el și a trebuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
se domoli respirația, se uită în jur și își dădu seama că e singură. După o secundă auzi o împușcătură deasupra ei, pe drum, și știu, cu o siguranță de fier care o făcu să înghețe, că Uri fusese cel lovit. Capitolul 51 Ierusalim, vineri, 6.15 a.m. Stătea nemișcată, atentă chiar și la sunetul propriei respirații. Mușchii și fața îi tremurau. Simțea lacrimile prelingându-i-se pe obraji, dar un fel de instinct de autoconservare preluă comanda, forțându-i picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]