547,468 matches
-
din normele deontologice, cel puțin din zestrea de înțelepciune a presei noastre. Mai ales că înțelepciunea este printre puținele lucruri de preț pe care soarta nu ți le poate răpi. Ca, de altfel, și credința - unica posibilitate autentică de a lua în posesie propriul destin. Amândouă sunt arme rare, de o nesfârșită precizie, cu care Ștefan Niculescu a dobândit știința învingătorului fără învins, a cuceritorului fără pradă, ce se adapă din tradiția unui spațiu imens, pentru a îmbogăți un timp eroic
Muzica cea de toate zilele: Maestrul la 75 de ani by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14733_a_16058]
-
exegetul, un demers "într-un fel de simetrie radical contrastantă". Să ne amintim că Nicolae Iorga găsea nimerit a consemna, la debutul poetului, în 1936, "încă un nebun", că Vladimir Streinu îl avertiza, în 1941, că nu va mai fi luat în seamă decît "cînd va dovedi curajul de a fi cuminte", că Nicolae Manolescu se vădea, în 1969, încă surprinzător de reticent, considerînd că "drumețul incendiar" aduce "doar un limbaj insolit și, pînă la urmă, de o dificultate numai exterioară
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
în raport cu genul propriu cît și cu diferența specifică, ergo integrarea și singularizarea lui din care să rezulte un profil pe de o parte înscris în istoria literară, pe de alta detașîndu-se prin tulburătoarea unicitate fără remediu a creatorului. Să le luăm pe rînd. Dintru început, Gellu Naum s-a arătat conectat la suprarealismul european, ilustrînd pe sol românesc starea de spirit insurgentă a acestuia, urmîndu-i cu suficientă fidelitate pe "specialiștii revoltei" din Occident, mai cu seamă pe cei din Franța. S-
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
aur, în minereul verbal, în ganga discursului prin care se rostesc cotidianul, obișnuitul, banalitatea suprafețelor. De aici, și nota de "realism" a poemelor sale, despre care au vorbit unii dintre comentatori". În pofida aspirației (să recunoaștem utopice, dacă e să-i luăm în calcul ultimele consecințe) a suspendării conștiinței, a iraționalizării totale, poetul Gellu Naum ni se revelă frecvent acompaniat de un regizor care dă indicații exacte și de un spectator gata a sancționa orice alunecare din decor. Cu toate că suprarealist pînă-n vîrful
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
ales trei, spre prezentare. Nu sînt neapărat cărți aburinde, sînt cărți recente pentru care nu a fost timp destul. Critica nu a avut răbdare cu ele. Multe dintre cronicile apreciative au amestecat inevitabil filmul și literatura. Or, Mircea Daneliuc trebuie luat în serios ca scriitor. "Romanele" sale, cu puternice reflexe memorialistice (Pisica ruptă, cel puțin, este o autobiografie străvezie), sînt un punct de reper pentru anii '90, perioadă în care am fost mai mult preocupați să deplîngem absența romanului sau a
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
comunism, încît nu mai avem leac. Stăm la coadă în virtutea inerției. O coadă de tip nou, cum s-ar zice, dar tot coadă. Ei, dar nu doar la noi se petrec minunății. La Londra, aflăm tot de la t.v., a luat ființă recent primul Club de Rîs din lume. Oamenii se întîlnesc și rîd. Vă rog să nu rîdeți: e strict autentic. Se întîlnesc ca să rîdă. Și rîd. De ce, de nece, nu contează. Rîd. Ca proștii, zice prostul de român, supărat
Coadă de tip nou by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14758_a_16083]
-
Partea nostimă e că, de atunci încoace, absolut nimeni nu mi-a reproșat că nu mi-am ținut cuvântul. în schimb, banca a rămas la loc. Atât că au dispărut leațurile vopsite în roșu. Prietenii mă întreabă, câteodată, de unde-mi iau informațiile despre viața politică și cum de "nimeresc" pronosticurile privind evoluția înaltei politichii naționale. Ce surse de informații am? Nici una! Cum nu prea citesc ziarele și nici nu mă prea uit la televizor, îmi petrec câteva minute pe zi discutând
Voltaire, administrator de bloc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14740_a_16065]
-
Civică și Grupul pentru Dialog Social. Ce se întîmplă după aproape un deceniu și jumătate este uimitor doar pentru cei care nu-și cunosc istoria. Nu este, din nefericire, prima oară cînd, reformîndu-se instituțiile statului, o adevărată societate civilă nu ia naștere. Ce înseamnă, îndefinitiv, societate civilă? Foarte simplu spus, ea este o solidaritate și o capacitate de reacție spontană a indivizilor și a grupurilor de indivizi față de deciziile statului și, mai în general, față de tot ce se petrece în viața
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
a indivizilor și a grupurilor de indivizi față de deciziile statului și, mai în general, față de tot ce se petrece în viața de zi cu zi a țării. De regulă, la noi, cel puțin de la o anumită dată încoace, statul a luat ființă prin împrumut. Și în 1921, și în 1948, și după Unire iar apoi în epoca lui Carol I, și după 1918 și iată, din nou, după 1989, România a împrumutat forme noi din Occident. Principală furnizoare, Franța. Titu Maiorescu
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
licențiați și profesori de liceu, n-aveau nici o bursă, întreținîndu-se din fonduri personale, după cum era obiceiul, căci, un deceniu mai devreme, Iorgu Iordan proceda la fel la Berlin, numindu-și suplinitor la catedra din țară, pe jumătate din leafă, și luînd cu sine jumătatea cealaltă), dl Barbu Cioculescu are primele amintiri legate de Găești. Aici a stat pînă la vîrsta școlii. "Găeștii erau și oraș, cu case luxos mobilate și cu un domeniu - al familiei Olănescu -, avea librărie, cofetărie, fotograf și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
În OBSERVATOR CULTURAL (nr. 134), la, ca de obicei, bine-întocmita Revistă a presei, este reprodus din COTIDIANUL un text în care dl E. Simion protestează la cele scrise de dl Luca Pițu despre d-sa în Familia. Așa dar cearta ia amploare. Tot în Observator, de semnalat amplul fragment dintr-un studiu al dlui Adrian Marino despre Începuturile (deocamdată) raporturilor dintre libertatea și cenzura presei de la noi. După o cărțulie în care cenzura românească era succint descrisă de la origini pînă sub
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
de profesorii Marco Cugno (Torino) și Bruno Mazzoni (Pisa). Au participat, nu o dată, universitari din Timișoara (Cornel Ungureanu, Smaranda Vultur, Adriana Babeți, Vasile Frățilă, Liviu Ciocârlie), din București (Sanda Reinheimer-Râpeanu), din Oradea (I. Hogea) și alții. Numele celor care au luat cuvântul în reuniunile științifice nu are, bineînțeles, prea multă însemnătate. Trebuie însă subliniat că, afară de aceștia, au beneficiat de burse de studiu la Universitatea din Udine o serie de cadre didactice universitare dornice de a-și completa studiile de românistică
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
colocviu sub titlul România și Romania: limba și cultura română cu fața spre Occident. Din păcate, lucrările au fost umbrite de dispariția marelui lingvist E. Coseriu, care urma să vorbească primul. De astă dată, participarea a fost foarte largă. Au luat parte personalități de seamă ale culturii și ale lingvisticii românești: prof. Sanda Reinheimer-Râpeanu, prof. Rodica Zafiu, prof. Florica Dimitrescu - București, prof. Ileana Oancea - Timișoara, prof. Șerban Turcuș - Cluj-Napoca, prof. Cristian Luca - Galați, precum și directorul Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan", Marius
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
unde Dreptul este suveran, asemenea specimene ar fi umplut pușcăriile și n-ar fi rămas nici cu chiloții pe ei, dacă desu-ul respectiv nu a fost dobândit în mod cinstit. a4) Despre obligații. Art. 43(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent. Art. 33(2) Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătații publice. Pe vremea lui Ludovic al XIV
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
dobândit în mod cinstit. a4) Despre obligații. Art. 43(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent. Art. 33(2) Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătații publice. Pe vremea lui Ludovic al XIV-lea era simplu: L'état c'est moi! Știam cine își asumă obligația, și, în consecință, cine este răspunzător. în Constituția românească nu scrie, deloc, cine
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
în faptă ) este să nege. Cățelușul își face datoria! O altă consecință este neîncrederea în cuvântul dat de cineva. Mi-aduc aminte de o situație stânjenitoare, cel puțin pentru mine ca român. Pe data de 29 aprilie 1999, Parlamentul României ia prima decizie cu adevărat importantă, din punct de vedere al interesului național, după mulți, mulți ani de hotărâri păguboase, adesea ancilare, și anume: acordarea dreptului de acces, în spațiul aerian românesc, pentru avioanele NATO, în intervenția țărilor membre în Iugoslavia
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
fără ca măcar una din probleme să fie rezolvată, din contră, totul se încâlcește și mai mult". Și asta, aș adăuga eu, pentru că în piesa lui Caragiale rămâne nerezolvată ecuația mască-chip, nerezolvare în care se află însăși "esența stilului", din care ia naștere ritmul ce animă parada măștilor care-l preocupa în chip fundamental pe marele dramaturg. Spectacolul nu atinge însă tocmai acest centru nucleic al piesei, nu-i explorează și nu-i exploatează ambiguitatea, minimalizează raportul dintre aparență și esență în jurul
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
pentru că la nivelul societății românești nu există nici urma de demnitate. Ne complacem în cele mai mari mizerii numai pentru a fi băgați în seamă de tot felul de arătări ce beneficiază de-un microfon și de-o cameră de luat vederi. Ne descalificam iremediabil pentru că giram prin prestigiul nostru - real sau imaginar, de substanță sau, dimpotrivă, subțire că o ață - personaje care într-o lume normală n-ar putea dialogă nici cu vecinii de bloc. Și totuși, în România cea
Antisemitismul fara antisemiti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14762_a_16087]
-
mai caracteristice privesc ponderea în trecut a intermediarului francez, condițiile politice care au determinat accentuarea unor faze puriste și izolaționiste, atribuirea genului gramatical). Se observă cu ușurință că există trăsături și fenomene asemănătoare, care se repetă aproape în toate limbile luate în considerare: în primul rînd cele legate de distribuția stilistica a anglicismelor moderne - în registrele tehnic și colocvial. E aproape generală în momentul de față tendința de a păstra integritatea cuvintelor engleze, mai ales in scriere și - pe cît e
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
de profitori și de partidele păcălici care sug de la buget bani pe care nu-i merită. Nu e însă mai simplu, dacă tot ne omoară gîndul la banul public, să nu mai împovărăm bugetul cu bani pentru partide, ci să luăm decizia ca fiecare partid să-și caute susținători nebugetari, cu singurele obligații ca sponsorii să certifice proveniența banilor și ca suma totală pe care un partid o poate folosi pentru o campanie să nu depășească un număr rezonabil de zerouri
Bani publici pentru legea partidelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14759_a_16084]
-
Alcalde, pe muzicologul Lothar Siemens, pe cineastul Teo-doro Rios, care intenționează să ecranizeze această biografie, manifestându-si interesul pentru un scenariu legat de întreaga mea viață, din copilărie și până astăzi. Au vorbit emoționant despre activitatea mea. De asemenea, au luat cuvântul și primul balerin Miguel Montanez și, bineînțeles, autorul cărții Pita Cardenes. Acest eveniment a fost menționat și în Portugalia, la stage-ul internațional de balet, al cărui președinte sunt, în prezența primei doamne a statului, soția Președintelui Portugaliei, doamna Maria
Interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14778_a_16103]
-
al bătăii de joc! În orice Capitala care își merită majuscula, din Europa, un asemenea proiect ar fi stîrnit furia locuitorilor ei. Numai bucureștenii asista pasivi sau îi apucă nervii pe cine nu trebuie în privința acestui proiect nesăbuit. Șoferii se iau de gît unii pe alții, călcînd regulile de circulație din cauza acestei inepții. Iar dacă în aceste locuri ilegale de trecere e trimis vreun polițist, probabil din motive disciplinare, nefericitul riscă să fie luat la bătaie, cu legea în brațe. Un
Binecuvintari edilitare bucurestene by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14784_a_16109]
-
trebuie în privința acestui proiect nesăbuit. Șoferii se iau de gît unii pe alții, călcînd regulile de circulație din cauza acestei inepții. Iar dacă în aceste locuri ilegale de trecere e trimis vreun polițist, probabil din motive disciplinare, nefericitul riscă să fie luat la bătaie, cu legea în brațe. Un edil obraznic, însuși primarul general al Bucureștiului, i-a îndemnat pe locuitorii atinși de apariția acestui metrou idiot să învețe să zboare. De ce să zboare bucureșteanul cînd e mai simplu să zboare primarul
Binecuvintari edilitare bucurestene by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14784_a_16109]
-
de general-maior Victor Stănculescu - e posibil să fie unul și același cu generalul Victor Athanasie Stănculescu sau e o simplă coincidență de nume? Se prea poate că prezența acestui document să facă pereche cu cel din Banalitatea răului... despre măsurile luate împotriva "sectei" Meditația transcendentala (cu efecte dezastruoase asupra unui număr mare de intelectuali că Andrei și Catrinel Pleșu sau Aurora Liiceanu) în care un rol important l-a avut Ristea Priboi, pe vremea aceea maior DIE, acum membru în Parlamentul
Fetele ascunse ale documentelor de partid by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14765_a_16090]
-
distins cu un premiu special pentru contribuția sa la realizarea acestui film regizat de Todd Haynes, mai înțeleg, dar că Julianne Moore a fost preferată Laurei Morante - nu! Și asta în condițiile în care unanimitatea părerilor că Jean Rochefort va lua premiul de interpretare masculină pentru rolul din L´homme du train al lui Patrice Leconte va fi contrazisa de juriul condus de Gong Li, prin atribuirea respectivului premiu lui Stefano Accorsi, interpretul poetului Dino Campană din filmul lui Michele Placido
Venetia sub semnul Șarpelui by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/14779_a_16104]