6,058 matches
-
neschimbată ca mărime. l LUNA: în 18 iunie este la ULTIMUL PĂTRAR, are aspect de semidisc, răsare la ora 1 și 33 de minute și descrește. l PLANETELE (care se văd cu ochiul liber): MERCUR - vizibilă în crepusculul serii, VENUS - luceafăr de dimineață, MARTE - vizibilă seara devreme, JUPITER - vizibilă toată noaptea, SATURN - vizibilă seara. l ALTE DATE ȘI FENOMENE: 17 iunie - MARTE la 0°6’ nord de SATURN. 21 iunie - SOLSTIȚIUL DE VARĂ (ziua cea mai lungă). 23 iunie - VENUS la
Agenda2006-24-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285063_a_286392]
-
Pietroasa, renumita „Cloșca cu puii de aur“, sunt celebre în toată lumea, ca monumente unice ale unei arte puțin cunoscute“. (Romînia liberă din 23 august 1956). 25 de ani „Geniul muzicii românești. Se împlinesc astăzi o sută de ani de la nașterea luceafărului muzicii românești, George Enescu, personalitate de primă mărime nu numai a culturii noastre, ci și a celei mondiale... Centenarul G. Enescu a fost sărbătorit, aseară, în Timișoara de către Filarmonica „Banatul“ printr-un concert simfonic omagial“. (Drapelul Roșu din 19 august
Agenda2006-33-06-01-cultura invaamant () [Corola-journal/Journalistic/285115_a_286444]
-
în 25 iunie este în fază de LUNĂ NOUĂ, este invizibilă, răsare la ora 4 și 45 de minute și, de la această dată, începe să crească. l PLANETELE (care se văd cu ochiul liber): MERCUR - vizibilă în crepusculul serii, VENUS - luceafăr de dimineață, MARTE - vizibilă seara devreme, JUPITER - vizibilă toată noaptea, SATURN - vizibilă seara. l ALTE DATE ȘI FENOMENE: 27 iunie - MARTE la 5° sud de LUNĂ. 28 iunie - SATURN la 3° sud de LUNĂ 28 iunie - MARTE la 2° sud
Agenda2006-25-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285086_a_286415]
-
5 minute. l LUNA: în 3 iulie se află la PRIMUL PĂTRAR, are aspectul unui semidisc, răsare la ora 13 și 38 de minute și crește. l PLANETELE (care se văd cu ochiul liber): MERCUR - vizibilă în crepusculul serii, VENUS - luceafăr de dimineață, MARTE - vizibilă seara devreme, JUPITER - vizibilă seara devreme, SATURN - vizibilă seara. l ALTE DATE ȘI FENOMENE: 1 iulie - LUNA la apogeu. 3 iulie - PĂMÂNTUL la afeliu (distanța maximă față de SOARE). agenda aniversărilor SÂMBĂTĂ, 1 IULIE ERIK-ALFRED-LESLIE SATIE În
Agenda2006-26-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285109_a_286438]
-
în 23 august se află în faza de LUNĂ NOUĂ, este invizibilă, răsare la ora 6 și 3 minute și, de la această dată, începe să crească. l PLANETELE (care se văd cu ochiul liber): MERCUR - vizibilă în crepusculul dimineții, VENUS - luceafăr de dimineață, MARTE - vizibilă seara devreme, JUPITER - vizibilă seara devreme, SATURN - vizibilă dimineața. ALTE DATE ȘI FENOMENE: 20 august - MERCUR la 0° 5’ nord de SATURN. 22 august - VENUS la 3° sud de LUNĂ. 25 august - MARTE la 0° 6
Agenda2006-33-06-01-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285132_a_286461]
-
abstragerea din contextul social-istoric al epocii, nebulosul irațional conceput ca izvor al autenticei emoții creatoare, au dus însă la o seamă de aprecieri neconcludente, de valoare îndoielnică asupra lui Eminescu. Poezia cu mesaj social, în speță scrisorile, sau chiar poemul «Luceafărul» pentru vibrația sa luminoasă, umanistă, sînt astfel subestimate acordîndu-se întîietate de semnificație creațiilor inspirate din arhitectura misterioasă a haosului.” Nota se încheie pe un ton concesiv, făcînd în continuare economie la virgule și la claritate: „În ansamblu se poate considera
I. Negoițescu și Wolf Aichelburg în arhivele Securității by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2857_a_4182]
-
de Centaur". O "Diana iernatică-n cer/ cu ogari de zăpadă și fum", se asociază "Capricornului cu copita de ger", "Taurul cu șapte stele-n frunte" se ascunde în "cirezi de argint", "urmele labelor de Leu" sunt căutate tot "printre luceferi de argint", o viziune uraniana apare geometrizata în figuri pure, imateriale, sub același semn al ascezei glaciale a contemplației: "Insular în cercuri albastre/ aureole de spațiu și timp/ între-nalt rotitele astre/ Nordul îl caut de-argint". Ieșirea din aceste
Poezia lui Alexandru Busuioceanu by Ion Pop () [Corola-journal/Memoirs/18008_a_19333]
-
le trimite din Paris lui Marin Bucur (1929-1994) în care biograful află importante știri despre oameni, reviste și cărți din orașul lumină al Europei. Remarcăm dorința expresă a cărturarului Gheorghe Bulgăr de a fi prezent în unele reviste literare, precum Luceafărul, Gazeta literară, Viața Românească, Steaua și Familia. * Paris, 29 decembrie 1966 Dragii noștri, Vă cerem iertare că am întârziat enorm cu acest răspuns: cartea 1 lui Roland Barthes, apărută în mai (5000 exemplare), nu se află la nici o librărie; am
Intregiri la biografia lui Gheorghe Bulgăr by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2751_a_4076]
-
care le apreciez f[oarte], f[oarte] mult. Despre Cotruș nu am citit, nu primesc Familia. Dacă mai dorești ceva cărți, scrie-mi, pe la 1-2 iunie vom fi acasă. Aici anexez patru pagini, note franceze, și te rog dă-le Luceafărului sau Familiei, dacă socoți că merită difuzarea. Îți mulțumesc f[oarte] mult. Soția și cu mine transmitem omagii soției dșumițtale și vă dorim numai bucurie și sănătate. Cu afecțiune al d[umi]tale, Gh. Bulgăr [P.S.] Confirmă-mi primirea acestei
Intregiri la biografia lui Gheorghe Bulgăr by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2751_a_4076]
-
răspuns niciodată și nici nu miau trimis deloc revista, și sunt colaborator totuși; l-am rugat pe Andrițoiu, când a fost aici, dar fără rezultat; i-am dat și un articol, nu știu dacă l-a publicat sau nu? La Luceafărul cred că nu au mai publicat nimic. Credeam că pe cititori iar interesa așa ceva, dar văd că nu prea merge, poate nu vor să mă popularizeze sau cine știe ce este? Nu demult a apărut o nouă ediție Eugene Ionesco - Notes et
Intregiri la biografia lui Gheorghe Bulgăr by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2751_a_4076]
-
lui Bruckner: în Franța, este o tradiție ca scriitorii, filosofii să fie invitați de președintele Republicii, de miniștri, pentru a le cere sfatul în diferite chestiuni dificile, de interes public. Nu e și cazul nostru. Din nefericire. Războiul prozatorului În LUCEAFĂRUL DE DIMINEAȚĂ (nr. 2, februarie), Radu Aldulescu continuă războiul său fără sfârșit pentru apărarea condiției de scriitor, care, în opinia sa, este tot mai amenințată, mai pusă la îndoială în aceste „vremuri de bejanie”: „...ultimele redute ale batjocoririi ideii de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3892_a_5217]
-
mai în fiecare număr, era mereu convins și o spunea mai în fiecare articol că pe el nu-l publică nimeni. După ruptură, n-am scăpat nici eu, nici G.Dimisianu („sinistrul”!), de săgețile lui otrăvite expediate de la parterul revistei „Luceafărul”, unde trecuse cu arme și bagaje, la etajul României literare. A fost destul ca USR să-i acorde Premiul Național spre a reveni la sentimente mai bune, poate pentru că Dimisianu era președintele juriului. Cele din urmă articole pe care le-
Morții noștri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4262_a_5587]
-
în 1950 din motive politice. A lucrat ca muncitor necalificat și desenator tehnic, apoi ca bibliotecar la Biblioteca Academiei, ulterior dedicîndu- se exclusiv scrisului. A debutat tîrziu în presa literară, la 39 de ani, în 1969, cu povestirea Nocturnă, în „Luceafărul”, iar editorial abia la 40 de ani, în 1970, cu volumul de povestiri Simple întâmplări cu sensul la urmă și cu eseul Marele Alpha, consacrat operei argheziene. A colaborat asiduu la numeroase reviste din țară. Alexandru George a publicat un
In memoriam Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/4291_a_5616]
-
unul descopăr în carte și potriviri care mă implică, dacă nu e mult spus. Citez din Andrei Pippidi: „Casa pe care o privesc pe fereastră în timp ce scriu a împlinit un secol (...) altădată era sediul Uniunii Scriitorilor, cu redacția «Gazetei literare», «Luceafărului», «Vieții Românești»”. Într-adevăr, e vestita casă din Ana Ipătescu 15, despre care cândva am vorbit și eu. Simetric, dintr-un balcon al acesteia, într-o zi din anii ’60, eu și Nicolae Velea, colegul meu de redacție la „Gazeta
Solidar cu Andrei Pippidi by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4294_a_5619]
-
Șincai” (1948-1951), Facultatea de Filologie, secția Limba și literatura română, a Universității din București, a absolvit-o în 1955. După absolvire, a lucrat ca redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, la Editura pentru Literatură Universală, la revista „Luceafărul”, ca secretar literar și director adjunct la Teatrul „Barbu Delavrancea”, muzeolog la Muzeul Literaturii Române și în redacția „Manuscriptum”. A fost secretar al Uniunii Scriitorilor din România între anii 1973 și 1989, apoi director al Teatrului Mic pînă în 1991
In memoriam Romulus Vulpescu () [Corola-journal/Journalistic/4293_a_5618]
-
vedem mai bine, cum percepea Dinu Pillat însuși rezonanța (cuvântul din titlu pentru care optează editoarea, Monica Pillat, e fericit ales) modelului călinescian în critica românească de după Al Doilea Război. Semnificativ mi se pare un articol publicat inițial în revista „Luceafărul” (1973) în care problema e pusă în alți termeni decât aceia ai, așa-zicând, tutoratului direct: „Dacă un G. Călinescu, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu sau Șerban Cioculescu sunt greu de conceput, în istoria criticii noastre literare, fără precedentul existenței lui
Principii și practici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4449_a_5774]
-
și pline, ieșiră la iveală în toată lungimea lor albă și fragedă, ca niște lujere de lumină. Făcându-și vânt să sară, păru că-i gata să zboare. Fusta i se zbătu înfiorată-n vânt, izbucnire zburătăcită de aripi. Un luceafăr îi înflori în ochi, altul îi crestă gura mușcată de vânt, ca o rană vie. Un zgomot de crengi rupte și bolovani rostogoliți vesti de departe trecerea Cerbului. Boncăluitul lui răscoli pădurea. Cerboaica tresări, cu inima sărindu-i din piept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-și pulberea de argint curat și de pirită drept în sângele ei ostenit de așteptare. Cerurile, încărcate de nori ca niște mări de cețuri, cădeau fără contenire în ea, cum cad ploile peste pământurile nisipoase, îndrumându-i viața pieziș, după luceafărul nopților și toanele lui. Veneau din miazăzi și din miazănoapte, fumegătoare de bură și rouă, strivite de greutatea prea mare a tainelor ei, și-o căutau alegând-o dintre toate ființele, dintre toate pământencele, numai pe ea, umplându-i rădăcinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Din rude mari împărătești O preafrumoasă fată. și era una la părinți și mândră-n toate cele Cum e Fecioara între sfinți și luna între stele. Din umbra falnicelor bolți Ea pasul și-l îndreaptă Către fereastră, unde-n colț Luceafărul așteaptă. Îl vede azi, îl vede mâni Astfel dorința-i gata. El iar privind de săptămâni Îi cade dragă fata. Cobori în jos Luceafăr blând Alunecând pe-o rază Coboară-n casă și în gând și viața-mi luminează. Relația
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
între stele. Din umbra falnicelor bolți Ea pasul și-l îndreaptă Către fereastră, unde-n colț Luceafărul așteaptă. Îl vede azi, îl vede mâni Astfel dorința-i gata. El iar privind de săptămâni Îi cade dragă fata. Cobori în jos Luceafăr blând Alunecând pe-o rază Coboară-n casă și în gând și viața-mi luminează. Relația om-lume spirituală este palpabil descrisă de eternul Eminescu. Cunoașteți, sper, poemul „Luceafărul”. Fiecare dintre noi (sau majoritatea) cheamă „Luceafărul”, cheamă Lumina să coboare și
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
El iar privind de săptămâni Îi cade dragă fata. Cobori în jos Luceafăr blând Alunecând pe-o rază Coboară-n casă și în gând și viața-mi luminează. Relația om-lume spirituală este palpabil descrisă de eternul Eminescu. Cunoașteți, sper, poemul „Luceafărul”. Fiecare dintre noi (sau majoritatea) cheamă „Luceafărul”, cheamă Lumina să coboare și în el, la el. Toți dorim, conștient sau inconștient, să ne „luminăm viața” Problema este cum conștientizăm luminarea vieții noastre. Vedeți d-voastră, aici, pe pământ, avem necesități
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
dragă fata. Cobori în jos Luceafăr blând Alunecând pe-o rază Coboară-n casă și în gând și viața-mi luminează. Relația om-lume spirituală este palpabil descrisă de eternul Eminescu. Cunoașteți, sper, poemul „Luceafărul”. Fiecare dintre noi (sau majoritatea) cheamă „Luceafărul”, cheamă Lumina să coboare și în el, la el. Toți dorim, conștient sau inconștient, să ne „luminăm viața” Problema este cum conștientizăm luminarea vieții noastre. Vedeți d-voastră, aici, pe pământ, avem necesități și nevoi obiective, legate de corpul nostru
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
pentru a chema pe cei din Lumină să te ajute acolo unde tu nu mai faci față singur. Vedeți, de aceea Luceafărul n-a mai coborât la Cătălina, pentru că ea n-a mai știut să-și înalțe IUBIREA la nivelul Luceafărului, al Luminii. De aceea, cred că a sosit momentul să învățăm din nou să ne înălțăm spre Lumină, spre Cer, spre Spiritul nostru și spre cel Universal. Să încercăm cu toții, tineri și maturi, să privim mai departe de necesitățile sau
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
să ne înălțăm spre Lumină, spre Cer, spre Spiritul nostru și spre cel Universal. Să încercăm cu toții, tineri și maturi, să privim mai departe de necesitățile sau buiecia vieții și vom constata destul de repede că ne-a sosit și ajutorul, Luceafărul, Lumina, Echilibrul, Bucuria de a trăi. Haideți, așadar, să ne rugăm: Doamne, Doamne, ceresc Tată Noi pe Tine Te rugăm Îndrumează’ a noastră minte Lucruri bune să’nvățăm! Că Tu ești stăpânul lumii și al nostru Tată ești. și pe
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
de concret, de agresivitatea materiei îl aruncă pe Botta într-un "teatru" al himerelor, perisabil prin maximă conceptualizare. Și atunci, împărțirea lor maniheistă se dizolvă într-o ironie care face conceptele perisabile. Personajele "pozitive" se pot transfor-ma în reversul lor: Luceferi sunteți? Sau tigri și himere? (Aedificabo et destruam) Sau pot căpăta nuanțe șăgalnice ori ironice: Dumnezeu în persoană veni-va... (Copilul nostru) Personajelor negative, atunci când se arată, amenințătoare, li se promite moartea, dar sfârșitul lor rămâne ipotetic: Ca Saul omorând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]