1,195 matches
-
sunt localizați în plexul submucos profund și sunt de asemenea excitatori și inhibitori fapt demonstrat experimental și imunohistochimic, dar neurobiologia rămâne să fie elucidată. Enteroneuronii vaso- și secretomotori. Deoarece secreția exocrină, care implică transferul apei și electroliților din sânge spre lumenul intestinal, este cuplată funcțional cu vasodilatația, în plexul submucos există atât enteroneuroni motori care supleează ambele funcții, cât și neuroni exclusiv vasodilatatori. Din punctul de vedere al neuromediației neuronii secretomotori și/sau vasodilatatori pot fi non Ach-ergici și Ach-ergici. Neuronii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la creșterea în proporție geometrică a debitului. În timpul efortului fizic intens, debitul sanguin muscular poate atinge 12,5 litri la nivelul musculaturii scheletice (în repaus 1,2 l), iar cel cardiac crește de la 5-6 l la 25-30 litri/min. Îngustarea lumenului vascular atrage după sine modificări inverse atât în ceea ce privește viteza de scurgere a sângelui, cât și presiunea din teritoriul subiacent. Dacă la nivelul aortei viteza de scurgere era de 40-50 cm/sec, aceasta scade în cazul arterei mezenterice la 6 cm
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dintre sânge și țesuturi. Spre deosebire de conductanță, care constă în variațiile debitului dintr-un vas oarecare în funcție de diametrul acestuia, complianța sau capacitanța se referă după - cum s-a văzut mai înainte - la modificările de volum determinate de variațiile presiunii lichidului din lumenul vascular. Vasele sanguine fiind distensibile, vor suferi modificări importante ale diametrului și deci a volumului lor, ori de câte ori vor apărea variații în plus sau în minus ale presiunii intravasculare. Modificările de presiune, influențând într-o măsură mult mai mare complianța venoasă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vaselor mari este neglijabilă. Rezistența crește considerabil la nivelul arterelor terminale, arteriolelor și, într-o măsură mai mică, în capilare și venule. Ansamblul acestora constituie vasele de rezistență. Cea mai mare rezistență la flux o prezintă însă regiunea precapilară, cu lumen arteriolar mic și perete muscular bine reprezentat. Aceasta conferă aproape 50% din rezistența întregului arbore vascular, datorită suprafeței mari de contact și vasomotricității intense, întreținută pe cale neuro-umorală multiplă. Orice modificare a tonusului arteriolar va determina variații ale irigației sanguine locale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
bronșice de tip sero-mucos, de 1 mm lungime, ale căror canale de excreție pot ajunge până în stratul muscular. Aceste canale au o dispoziție circulară în bronhii și spiralată în bronhiole și pot produce, prin contracția lor, plisarea mucoasei și închiderea lumenului. Bronhiolele respiratorii și canalele alveolare constituie un teritoriu de tranziție spre alveole. Epiteliul este de tip cubic, iar între celulele epiteliale apar intercalate capilarele subepiteliale. Când diametrul bronhiolelor scade sub 1 mm, dispar cartilajul, glandele sero-mucoase și nodulii limfatici, iar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
capilarele subepiteliale. Când diametrul bronhiolelor scade sub 1 mm, dispar cartilajul, glandele sero-mucoase și nodulii limfatici, iar epiteliul devine cubic, cu sau fără cili. Celulele caliciforme scad numeric și dispar spre porțiunile distale. Devin mai abundente celulele neciliate, proeminente în lumen, denumite celule Clara. Acestea au aparat Golgi și reticul endoplasmatic bine reprezentat și conțin numeroase granulații exocrine dense. Ele sunt implicate în elaborarea mucusului și surfactantului pulmonar. Unitatea funcțională a plămânului este acinul pulmonar, sau unitul respirator, format din structurile
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mmHg. Suprafața de secțiune totală variază între 3 și 25 cm2. Arterele musculare au un perete subțire, care reprezintă, în stare de relaxare, aproximativ 3-6% din valoarea diametrului extern. În timpul contracției, diametrul extern se reduce cu aproape 20%, iar suprafața lumenului, micșorându-se cu 65%, conduce la o creștere de aproape 8 ori a rezistenței la scurgere. Reducerea, în cazuri extreme, a diametrului extern cu 50% este urmată de închiderea lumenului vascular. Arteriolele pulmonare se întind pe o distanță de numai
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
contracției, diametrul extern se reduce cu aproape 20%, iar suprafața lumenului, micșorându-se cu 65%, conduce la o creștere de aproape 8 ori a rezistenței la scurgere. Reducerea, în cazuri extreme, a diametrului extern cu 50% este urmată de închiderea lumenului vascular. Arteriolele pulmonare se întind pe o distanță de numai 2 mm, deci 1% din distanța care separă valvulele pulmonare de patul capilar. Suprafața lor totală de secțiune este de 25-40 cm2 și volumul de sânge pe care îl conțin
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din mediul extern prin fagocitoză (ingerarea de particule) și prin pinocitoză (ingerarea de substanțe solvite) sunt astfel descompuse până la substanțe elementare, care trec prin membrana vacuolară pentru a fi orientate spre locul de întrebuințare. La pluricelulare, digestia se realizează în lumenul diferitelor segmente ale tubului digestiv, sub acțiunea catalitică a enzimelor, furnizate de glandele mucoase din segmentele respective sau din glandele anexe (salivare, pancreas, ficat). Mediul de reacție joacă un rol hotărâtor în aceste procese catalitice. La rândul său, absorbția devine
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și elastice, diferite tipuri de glande, noduli limfatici și capilare. Muscularis mucosae este reprezentată de fibre musculare netede circulare, ale căror contracții formează pliuri ale mucoasei și care, în zonele cu vilozități, împing sângele și limfa cu substanțele absorbite din lumenul intestinal. b) Submucoasa conține un strat tisular bogat în fibre elastice și de colagen, cu frecvente vase de sânge ce îl traversează. Tot aici, există o rețea nervoasă dispusă în plexuri (plexurile Meissner, cu rol atât senzitiv, cât și motor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
hidrolizante, elaborate de glandele digestive. Acestea preiau din mediul intern unele elemente chimice pe care le transformă în substanțe noi, înzestrate cu proprietăți specifice, ce reprezintă secreția glandulară. Secreția fiind de regulă externă, produsul excretat de celule este expulzat în lumenul tubului digestiv printr-un canal excretor. La rândul său, travaliul glandelor este influențat de o serie de factori ca: irigația, compoziția chimică a sângelui și inervația. II.4.5.1. Sucul gastric Ca principal produs de secreție a stomacului, este
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de enterokinază. În schimb, extractele de mucoasă intestinală, ca și conținutul intestinal obținut în cursul digestiei, sunt bogate în enzime. Se pare că puterea enzimatică, multiplă, a sucului este legată de descuamarea celulelor mucoasei. Enzimele intestinale nu sunt eliberate în lumenul tubului digestiv decât odată cu descuamarea celulelor epiteliale. Noile celule migrează treptat de-a lungul membranei bazale spre extremitatea vilozităților de unde sunt eliminate în intestin. Ciclul vital al unei celule epiteliale este de aproximativ 36 de ore. Această primenire a celulelor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
biliare au o acțiune de tip detergent, scăzând tensiunea superficială a particulelor mari de grăsime și favorizând fracționarea în particule fine, în vederea emulsionării lor. Sărurile biliare intervin, de asemenea, în activarea lipazelor, în transportul acizilor grași (rezultați prin lipoliză) din lumenul intestinal până în imediata apropiere a peretelui intestinal, cu ajutorul miceliilor (adevărate „platforme” de transport), precum și în absorbția acizilor grași și monogliceridelor din tractul intestinal, favorizând-o prin schimbarea sarcinii electrice a acestora. Cea mai mare parte (9/10) din sărurile biliare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
regiunii ileo-cecale. Mișcările segmentare sunt constituite din unde de tipurile I și II, apărând echidistant între ele, la fiecare 2,5 cm. Sunt realizate de fibrele circulare și au caracter staționar, iar, când prezintă intensitate mare, pot obstrua aproape complet lumenul intestinal. Frecvența acestor mișcări este de 2-4 contracții/min și se asociază cu contracția teniilor. Ele realizează amestecarea conținutului intestinal, deplasarea lui pe distanțe scurte în ambele sensuri și favorizarea absorbției. Mișcările peristaltice ale intestinului gros constau din contracții ale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
epiteliului tubular, inclusiv tubii distali, prezintă o permeabilitate mai redusă. Aceasta suferă importante modificări sub influența hormonilor implicați în reglarea hidroelectrolitică (ADH, aldosteron etc.). c) Excreția (secreția) tubulară realizează prin procesul invers reabsorbției, transportul unor substanțe din capilarele peritubulare în lumenul tubilor uriniferi. Ca și reabsorbția, secreția tubulară poate fi activă sau pasivă. Dintre ionii apăruți în urină ca produși de secreție tubulară fac parte H+ și K+, iar printre cataboliții excretați figurează ureea, amoniacul și creatinina. Spre deosebire de ionii de hidrogen
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
glandelor salivare etc. II.5.7.1. Aldosteronul Aldosteronul eliberat în circulație își manifestă acțiunea cu precădere la nivelul tubului distal, stimulând, așa cum s-a precizat în paginile anterioare, reabsorbția Na+ din urină în celula tubulară și eliminând K+ în lumenul tubului. Se pare că aldosteronul nu acționează numai la nivelul tubului distal, întrucât s-a observat facilitarea transportului de Na+ și în segmentul proximal și chiar în tubul colector (fig. 128). Efectele aldosteronului la nivelul celulei tubulare se realizează după
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
l'imaginaire du PCF au milieu des années trente à la fin des années cinquante", în Annales: Économies, Sociétés, Civilisations, anul 45, nr. 5, 1990, pp. 1071-1096. Marinescu, Adriana Ivonne, Tipul eroului în cultura română. De la stereotip la comportament politic, Lumen, Iași, 2009. Martin, Matei, "De ce nu avem benzi desenate", în Dilemateca, nr. 7, 2006, p. 21. Niță, Dodo; Tomuleț, Virgil, Povestea benzii desenate din România. Vârsta de Aur, MJM, Craiova, 2004. Niță, Dodo; Tomuleț, Virgil, Dicționarul benzii desenate din România
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
romanului se salvează amândoi de singurătatea lor radicală. Câtă vreme se fac una, se actualizează, și actualizându-se, se eternizează. Misticii medievali, și Sfântul Bonaventura, franciscanul, a accentuat aceasta mai mult ca oricare altul, fac distincție între lux, lumină, și lumen, iluminare. Lumina rămâne în sine; iluminarea e lumina care se împărtășește. Așadar, un om poate fi luminos - și se poate pune în lumină -, poate ilumina - și se poate ilumina. Un spirit e luminos, dar cum vom ști oare că este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
vrerea Lui ni-e pace.“ (Trad. G. Coșbuc.) „Și totuși se mișcă!“, cuvinte atribuite de legendă lui Galileo Galilei, care le-ar fi murmurat după ce și-a abjurat teoria heliocentrică în fața Tribunalului Inchiziției În româna veche sau regională „lume“ (< lat. lumen) avea și sensul de „lumină“ („nu-mi văd lumea înaintea ochilor de năcaz“, Ion Creangă). Pentru a reda sensul activ atribuit de Unamuno sp. lumbre recurg însă la termenul de „iluminare“. Cf. Mc., 7, 36; Mt., 16, 26; Lc., 9
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
a modificărilor sistemice, dar și o cauză a declanșării fenomenelor umorale etiopatogene ale plăcii de aterom. ATEROSCLEROZA Ateroscleroza (ATS) face parte din categoria arteriosclerozelor, afecțiuni ale vaselor de sânge, caracterizate prin îngroșarea și indurarea peretelui arterial, cu reducerea progresivă a lumenului acestora și generarea de tablouri clinice ischemice în teritoriile respective. ATS (ateros = terci) reprezintă o entitate aparte, caracterizată prin depunere de lipide și elemente fibroase sub forma plăcilor de aterom (cu dispoziție focală) în zonele vasculare suprasolicitate hemodinamic. Cel mai
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
și proliferarea celulelor musculare netede în intimă sunt induse de factori chemotactici și factori de creștere care pot fi sintetizați de toate tipurile celulare implicate în aterogeneză (Fig. 56). Acest proces contribuie la îngroșarea plăcilor ATS și, împlicit, la îngustarea lumenului vascular. Populația de CMN din intimă provine din CMN ale mediei arteriale, care au migrat prin lamina elastică internă (membrană discontinuă care marchează limita dintre intimă și medie). Principalii factori chemotactici și mitogeni sunt: PDGF (platelet-derived-growth factor) produs de trombocite
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
extinzându-se până în depozitul ateromatos. În cazul rupturilor profunde, sângele pătruns în placă intră în contact cu factori tromboplastinici declanșându-se astfel activarea trombocitelor și a sistemului coagulării. Inițial se formează un microtromb intramural. Uneori, trombul se dezvoltă rapid în lumen, propagându-se descendent sau ascendent. În ATS avansată, se poate pune în evidență o componentă inflamatorie autoimună, stimulată printr-o bacteriemie subclinică (indusă de periodontite, supurații gingivale, carii dentare netratate), reflectată de prezența unui infiltrat limfocitar abundent în adventice. Influxul
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
ani. Depunerile inițiale de lipide, în anumite circumstanțe, pot regresa până la dispariție sau pot progresa. În decada a III-a, în locul unde s-au depozitat lipide, se produc modificări structurale ale peretelui arterial, sub forma plăcii fibroase. Acestea îngustează discret lumenul arterial și reduc elasticitatea peretelui. În decadele IV și V, la nivelul plăcii fibroase apar complicații: ulcerații, tromboze, depuneri de calciu. În acest stadiu, îngustarea lumenului arterial și diminuarea elasticității arteriale sunt maxime. Asocierea dintre inflamație și ATS nu este
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
se produc modificări structurale ale peretelui arterial, sub forma plăcii fibroase. Acestea îngustează discret lumenul arterial și reduc elasticitatea peretelui. În decadele IV și V, la nivelul plăcii fibroase apar complicații: ulcerații, tromboze, depuneri de calciu. În acest stadiu, îngustarea lumenului arterial și diminuarea elasticității arteriale sunt maxime. Asocierea dintre inflamație și ATS nu este limitată la arterele coronariene. S-a observat că bolnavi cu o afecțiune vasculară periferică prezintă niveluri crescute ale CRP, accelerarea vitezei de sedimentare a eritrocitelor (VSH
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
de colesterol la nivelul multor segmente ale arterelor din întregul organism. Treptat, aceste regiuni de depozit sunt invadate de țesut fibros și suferă frecvent un proces de calcificare. Rezultatul net este apariția plăcilor de ateroscleroză, care devin treptat proeminente către lumenul vascular și blochează total sau parțial fluxul sangvin. Una dintre regiunile în care plăcile de ateroscleroză se dezvoltă frecvent este reprezentată de primii centimetri ai arterelor coronare principale. Ocluzia acută a unei artere coronare se produce cel mai frecvent la
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]