2,406 matches
-
cu noi până la sfârșitul veacului. După ce a postit în pustie patruzeci de zile și patruzeci de nopți, flamand, n-a acceptat ispita demonica să trăiască satul, fericit și mulțumit pînă la sfarsitul istoriei, pana cînd se termină sabatul, ospățul epicureic lumesc, carnavalul deșertăciunilor. Dacă Iisus este raspunsul la ispita demonica de a trăi doar cu pâine, care șanț atunci întrebările? Putem desigur să ne mulțumim doar cu pâine, dar pentru a trăi, pentru a avea în noi viața, avem nevoie să
DESPRE ISPITA DE A TRAI DOAR CU PAINE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1476369404.html [Corola-blog/BlogPost/379234_a_380563]
-
să acuze Răcoarea milenară din sufletu-mi de nea. Isterice incendii și plumb topit prin clipe... Voi deveni o baltă cu apă, stuf și pești Cînd frunza din octombrie în iulie o să țipe A putregai și-a lacrimi, prin visele lumești. Și-o să-mi revii zadarnic, la patruzeci de grade, În cîte-o-nchipuire, de cîte-un somn furat, Și-am să te rog revino cînd frunze-or să mă prade Ca o salvare veche, dintr-un tomnatec pat. Citește mai mult Simt că
DRAGOȘ NICULESCU by http://confluente.ro/articole/drago%C8%99_niculescu/canal [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
de foc vin să acuzeRăcoarea milenară din sufletu-mi de nea.Isterice incendii și plumb topit prin clipe...Voi deveni o baltă cu apă, stuf și peștiCînd frunza din octombrie în iulie o să țipeA putregai și-a lacrimi, prin visele lumești.Și-o să-mi revii zadarnic, la patruzeci de grade,În cîte-o-nchipuire, de cîte-un somn furat,Și-am să te rog revino cînd frunze-or să mă pradeCa o salvare veche, dintr-un tomnatec pat.... VIII. RUFE PE SÎRMĂ, de Dragoș
DRAGOȘ NICULESCU by http://confluente.ro/articole/drago%C8%99_niculescu/canal [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
viață s-a mai văzut și-n „Pygmalion” a lui George Bernard Show, unde statuia sculptată se animă. Nu întâmplător, în ziua Buneivestiri, pentru personajul feminin, „s-a deschis o ușă mai altminteri, spre cosmosul pe care-l simt aproape lumesc, ba pe dinăuntrul inimii sperioase, ba pe sub meningea ca un pergament de sfărâmicioasă, subțire încât mintea mea, în ea, abia se mai ține”. Cartea se desfășoară gradual, pe mai multe trepte de cunoaștere, aș zice, inițiatică. Femeii i se deschide
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Intepretari_scrisul_ca_jertfa_de_sine_si_eliberare_de_umbre_melania_cuc_isus_din_podul_bisericii_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
lipsa încrederii. Văd, dincolo de toate aparențele, lacrimile lumii, neputința și lipsa de răbdare. Am un mers repezit, spre apus, parcă dorind să opresc timpul. dar în zadar, nu fac nimic deosebit și tind să pășesc, în extaz, orbit de lucrurile lumești. De unde rugăciuni, cu sau fără credință? Trăiesc rătăcit, cu sufletul ascuns, într-o fântână pustie de lacrimi, închisă cu două lacăte ruginite, din oțel. Lumea se învârte, fără să schimb ceva și mă complac așa, trăind în minciună și neadevăr
CUVINTE MUTE de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 by http://confluente.ro/dan_ioan_groza_1466930153.html [Corola-blog/BlogPost/368543_a_369872]
-
activ. Am fost educat în frumoasa confesiune catolică. Nu am fost obligat să gândesc, ci am fost îndemnat să cred pur și simplu. Această credință nu mi-a ridicat vreo problemă religioasă sau filosofică. Am fost preocupat de lucrurile cotidiene, lumești, materiale. Pentru trezirea forțelor divine latente din mine a fost nevoie de o ... TREGEDIE. Cu ocazia unui accident rutier, în starea de moarte clinică, spiritul și sufletul meu s-au despărțit de corp. Cu această ocazie am înțeles că este
FRÂNTURI DIN IUBIRILE PE CARE LE LUĂM CU NOI DINCOLO (PARTEA A NOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1457132330.html [Corola-blog/BlogPost/384228_a_385557]
-
În societatea modernă, concurența pt un post mai bun mu-i dă timp femeii să devină muiere, ci devine bărbat. O masculinizează fără însă s-o măsculinizeze. Sincer, nu știu cum poți să ai doctorâlă'n feminism țigănesc. O fi vreo boală lumească sorosistă. Cu alte cuvinte, feminismul distruge societatea romilor. Nu e recomandat să mergeți în șatră și să-i spuneți unui țigan că nevastă-sa este egală cu el, că el te va întreba dacă nevasta sa are și penis. Și
FEMINISMUL ȘI FEMEIA RRROMĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1488990835.html [Corola-blog/BlogPost/350165_a_351494]
-
plecat, Și treaz prin fiecare, îți faci un legământ Cu cei ce-ți sunt afară și cu cei din mormânt. Să duci lumină vie a amintiri lor, Până colo unde, doar remușcări mai dor, Si cand curat de toate iertările lumești Te duci cu gând senin ca să îi întâlnești. Citește mai mult Murim un pic cu fiecare,Cel ce-a plecat voit, sau l-antâmplare,Si ne rămâne dor, amar și întristare, Si gândul ca-ntr-o zi, s-avem aceeași cale
DORISDORIA STĂNESCU by http://confluente.ro/articole/dorisdoria_st%C4%83nescu/canal [Corola-blog/BlogPost/374615_a_375944]
-
el în curte să mai afle câte ceva. Milea, șeful de post, aducea fel de fel de vești, dar mai ales aducea ordine care anunțau că soldatul cutare e dat dispărut sau mort. Familia mortului sau a dispărutului îi făcea cele lumești, comanda sicriu la tâmplar, punea în el boarfele respectivului, îl chema pe Păsăroi sau pe Radu Belu cu goarna, îi făcea pomană în regulă și o înmormântare pe cinste. Adesea se întâmpla ca mortul sau dispărutul înmormântat să vină acasă
MIELU (FRAGMENT DIN ROMANUL „PRIVEGHIUL”) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Mielu_fragment_din_romanus_priveghiu_ion_ionescu_bucovu_1358347540.html [Corola-blog/BlogPost/359383_a_360712]
-
Articolele Autorului Ce dulce-i vorba ta la ceas de seară Când cerul nopții-i plin de stele Și-n dulcele miros de viorele Răsună tainic semn în lemnul porții. Ce caldă-i mângâierea ce vine de la tine , Cum poftele lumești tu știi să mi le-astâmperi, Când diavoli nesătui și când prea candizi îngeri Sunt trupurile noastre de amoruri pline. Mă-mbraci cu gura ta, sărutul mi-e vesmântul Și inimile noastre aceleași ritmuri bat, Cum ar putea să fie
CE DULCE-I VORBA TA... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Ce_dulce_i_vorba_ta_.html [Corola-blog/BlogPost/364742_a_366071]
-
lume și soare ... . Versul blagian, oricare în toată creația lui, descoperă mintea firească, care aspiră la nemărginire, acuratețe, la definiții precise și limite bine conturate de viață. Mintea profanului se rupe în disperare și fuge de eternitate, unde dorințele lui lumești dispar. Poetul caută să-i arate uimitului, care contestă nemurirea, că voia deusiană este aceea de comunicare cu noi în liniște, arătându-i că atunci când liniștea era creată pe Pământ, Dumnezeu însuși va coborî cu harul slăvirii creației sale: Dar
ELEONISMUL LITERATURII ŞI TAINA ŞI TAINA SURPRINDERII LA LUCIAN BLAGA de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Eleonismul_literaturii_si_taina_si_taina_surprinderii_la_lucian_blaga.html [Corola-blog/BlogPost/372756_a_374085]
-
Nu întâmplător poetul așează între cele două consoane o vocală și două semivocale în care e nici nu se aude. Era începutul, când viața nu avea omul, embrionul divin al perpetuării rasei omenești avea de așteptat propriei noastre creații. Omul lumesc se rupsese de omul creat și începuse singur să fugă de propria sa teamă, ascultându-și bătăile inimii: un rob în temniță - încătușat (Vreau să joc!). De ce oare se numește Blaga rob în temniță? Pentru el, și nu numai, omul
ELEONISMUL LITERATURII ŞI TAINA ŞI TAINA SURPRINDERII LA LUCIAN BLAGA de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Eleonismul_literaturii_si_taina_si_taina_surprinderii_la_lucian_blaga.html [Corola-blog/BlogPost/372756_a_374085]
-
și să le transformi în duh, să dematerializezi acest cuvânt, pe care acum îl mai și schimonosim silindu-ne să terminăm cât mai repede slujbele, să cântăm cât mai sacadat Sfânta Liturghie, unde ar trebui să uităm de orice grijă lumească. Așadar, trăirea și suferința trezește în monah rugăciunea. Respectarea regulilor și rânduielilor, fără această trăire, naște împrăștierea și stinge duhul rugăciunii. Dumnezeu nu are nevoie să-i reciți rugăciuni, ci vrea ca acest cuvânt să devină transparent. - Dar Rugăciunea Inimii
ESTE GREU DE GĂSIT, DAR NU-ŢI TREBUIE PREA MULTĂ BĂTAIE DE CAP CA SĂ RECUNOŞTI UN POVĂŢUITOR DUHOVNICESC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 by http://confluente.ro/_este_greu_de_gasit_dar_nu_ti_trebuie_prea_multa_bataie_de_cap_ca_sa_recunosti_un_povatuitor_duhovnicesc_.html [Corola-blog/BlogPost/345047_a_346376]
-
lasă drum de-ntors; e ca un drum predestinat, destinic. La capătul ei, poarta din fier forjat, curtea generos dimensionată, grădina cu straturi insulare verzi, care amintesc de parcurile japoneze, sculpturi și creații plastice plasate prin colțuri discrete, întrerup firul gândurilor lumești, invitând la reflecție și adăstare. Spațiu aerisit, baie de lumină, liniște absolută; pe scurt: altă lume! Amfitrionii mă întâmpină cu brațele deschise, cu zâmbet plăcut și cuvinte calde. Mă simt ca acasă, ajunsă la liman, după un drum cu emoții
ITHACA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1430973795.html [Corola-blog/BlogPost/369594_a_370923]
-
îmi luam doza zilnică de cucută” ori „tristețea îmi cade ca barosul pe nicovală / și mă tem să nu sperii copiii cu paloarea feții” (folosindu-mi). Așadar, purificarea s-a consumat, de acum poetul a ajuns la lepădarea de cele lumești: „precum lăuza se vede prin făt / așa mă izbăvesc de cel viclean” (folosindu-mi). Se zice că poezia este un fel de catharsis, o sfântă îmbăiere în Duh, o inițiere în taine. Dar până a ajunge aici, a trebuit să
PETRE RĂU, EDEN ÎN CĂDERE, INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Porti_deschise_catre_edenul_launtric_cezarina_adamescu_1355300880.html [Corola-blog/BlogPost/365767_a_367096]
-
de bună voie pe eșafod! rostise soțul meu cu hotărâre și convingere. După această replică a lui Ovidiu s-a așternut din nou tăcerea, timp în care greierii își continuau cu perseverență concertul nocturn, nestingheriți în nici un fel de cele lumești, iar cei doi bărbați păreau cufundați într-o visare adâncă, departe de farmecul unei nopți de vară, chiar dacă natura se înfățișa generoasă, în toată splendoarea sa. Referință Bibliografică: WEEKEND GRATIS - ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 / Dorina Georgescu : Confluențe Literare
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1486466484.html [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
Acasa > Strofe > Atasament > STĂPÂNA SIMȚĂMINTELOR LUMEȘTI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1749 din 15 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Sunt ancoră a nebuniei tale ... Tu, răsfățata celor din Olimp, De ce adaugi crudu-ți anotimp La cimitirul meu de vieți banale? De ce te lasă Zeus
STĂPÂNA SIMŢĂMINTELOR LUMEŞTI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1444890361.html [Corola-blog/BlogPost/372594_a_373923]
-
mai păsa că nu mai fi-voi eu. Acolo'n tine devenisem zeu, Ori sclav al încercării caudine? Nu-ți fie teamă, martorii celești Doar pot privi, apoi, de teamă, tac! Ești iar zeiță'n noul tău iatac Stăpâna simțămintelor lumești. *** Volumul "Povești din veac" Referință Bibliografică: Stăpâna simțămintelor lumești / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1749, Anul V, 15 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
STĂPÂNA SIMŢĂMINTELOR LUMEŞTI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1444890361.html [Corola-blog/BlogPost/372594_a_373923]
-
n tine devenisem zeu, Ori sclav al încercării caudine? Nu-ți fie teamă, martorii celești Doar pot privi, apoi, de teamă, tac! Ești iar zeiță'n noul tău iatac Stăpâna simțămintelor lumești. *** Volumul "Povești din veac" Referință Bibliografică: Stăpâna simțămintelor lumești / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1749, Anul V, 15 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
STĂPÂNA SIMŢĂMINTELOR LUMEŞTI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1444890361.html [Corola-blog/BlogPost/372594_a_373923]
-
în iesle ca să îndrepte necuvântarea omenirii și să Se facă hrană pentru amândouă neamurile. A norodului păgânesc și a celui iudaic pentru care este scris: «Între două neamuri vei fi cunoscut». A primit înscrierea cezarului August ca să îndrepteze nerânduiala cea lumească, căci înscrierea aceasta s-a făcut arvună a bunei rânduieli celei lumești". Sfântul Atanasie comentează însemnătatea mântuitoare a Nașterii Domnului pentru neamul omenesc și arată că fiind în trup, adică circumscris de acesta, Dumnezeu Cuvântul le cuprinde în Sine pe
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450334925.html [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
amândouă neamurile. A norodului păgânesc și a celui iudaic pentru care este scris: «Între două neamuri vei fi cunoscut». A primit înscrierea cezarului August ca să îndrepteze nerânduiala cea lumească, căci înscrierea aceasta s-a făcut arvună a bunei rânduieli celei lumești". Sfântul Atanasie comentează însemnătatea mântuitoare a Nașterii Domnului pentru neamul omenesc și arată că fiind în trup, adică circumscris de acesta, Dumnezeu Cuvântul le cuprinde în Sine pe toate. Pentru că, așa cum este în afară de toate după ființă, dar este în toată
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450334925.html [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
trei magi sunt reprezentați cu vârste deosebite, unul tânăr, altul de vârstă mijlocie iar al treilea bătrân, pentru „a sublinia că lumina cea dumnezeiască se dă fără deosebire de vârstă și de poziție a oamenilor în această societate, vremelnică și lumească, pe care suntem chemați cu toții, să renaștem, reînviem și să o înveșnicim, rămânând pururrea în comuniune cu Domnul nostru Iisus Hristos - Cel născut, “pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire”, în ieslea Betleemului... Dr. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450334925.html [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
poezii ce se supun riguroaselor reguli ale prozodiei clasice, citez câte o strofă din două poezii scrise în versuri albe, un stil ce-i permite poetei să lase frâu liber imaginației: „Rănile-mi plângeau / astă-noapte-n palma ta, / în focul acesta lumesc, / îndulcindu-mi amarul / dus de vis, ars de gând, / topită-n lacrimă de scrum, / adunată-n căușul iubirii“ (Durere - pag. 59) sau: „Paradă militară, / de păsări călătoare, / ce mândre defilează, / tăind cerul în două, către cuibul / din anul trecut“ (Transparență
OLGUŢA TRIFAN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Olgu%C5%A3a_Trifan.html [Corola-blog/BlogPost/340404_a_341733]
-
al neamurilor spune: „Ce folos o credință fără iubire, chiar dacă ar putea muta și munții?" (cf. I Corinteni 13, 2), el nu afirmă posibilitatea unei asemenea credințe fără iubire; dar presupunând-o, o declară fără folos. Nu cu duhul înțelepciunii lumești, care vorbește despre cuvinte, trebuie citită Sfânta Scriptură, ci cu duhul înțelepciunii dumnezeiești, cu duhul simplității duhovnicești. Definind credința, Apostolul spune: „ea este încredințarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor celor nevăzute" (Evrei 11, 1); nu doar a celor așteptate sau care
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA ŞI CONCEPŢIA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465366648.html [Corola-blog/BlogPost/342594_a_343923]
-
l-a săvârșit / Când boi și car a prăpădit. Apoi blestemul gâștelor / Cari n-aveau un gânsac al lor, Se pare că l-a încolțit. / Vai, mult are de pătimit Un biet pusnic adevărat / Atunci când s-a îndepărtat De faptele lumești și vrea / Doar fapte bune a avea! Și ce e mai mare durere, / Decât a ochiului vedere Ca să o pierzi? Dar ce să faci? Numai să rabzi poți și să taci! La fel, Dănilă-a procedat: / A strâns din dinți și
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1449202252.html [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]