1,231 matches
-
de lentile, oglinzi și diafragme și cu ajutorul cărora se pot obține și studia imegini ale obiectelor luminoase. Instrumentele optice pot fi: cele care dau imagini reale (ochiul, aparatul forografic și aparatele de proiecție) și care dau imagini virtuale (lupa, microscopul, luneta, telescopul). caracteristicele optice ale instrumentelor: 1. Mărirea liniară (transversală) , unde y1 - lungimea obiectului luminos și y2 - lungimea imaginii 2. Puterea reprezintă raportul dintre tangenta unghiului sub care se vede obiectul prin instrument și dimensiunea liniară a obiectului luminos pe o
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
aproape, iar imaginea dată de sistemul obiectiv este reală, inversă și mărită. Sistemul ocular formează o imagine virtuală, răsturnată și mult mărită. distanță focală: , unde f1 și f2 sunt distanțele focale, e - lungimea optică a microscopului. puterea optică: grosismentul:. 2. Luneta: tub prevăzut cu sisteme de lentile obiectiv și ocular așezate coaxial, servind în diferite scopuri și domenii cum ar fi: militar, astronomic, topografic etc. Se cunosc două tipuri de lunete: astronomice și Galileo - Galilei. luneta astronomică: Părți principale: un tub
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
focale, e - lungimea optică a microscopului. puterea optică: grosismentul:. 2. Luneta: tub prevăzut cu sisteme de lentile obiectiv și ocular așezate coaxial, servind în diferite scopuri și domenii cum ar fi: militar, astronomic, topografic etc. Se cunosc două tipuri de lunete: astronomice și Galileo - Galilei. luneta astronomică: Părți principale: un tub prevăzut la capete cu câte un sistem de lentile obiectiv și ocular, unde distanța focală a obiectivului este foarte mare comparativ cu a ocularului: Se privesc corpurile foarte îndepărtate din
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
microscopului. puterea optică: grosismentul:. 2. Luneta: tub prevăzut cu sisteme de lentile obiectiv și ocular așezate coaxial, servind în diferite scopuri și domenii cum ar fi: militar, astronomic, topografic etc. Se cunosc două tipuri de lunete: astronomice și Galileo - Galilei. luneta astronomică: Părți principale: un tub prevăzut la capete cu câte un sistem de lentile obiectiv și ocular, unde distanța focală a obiectivului este foarte mare comparativ cu a ocularului: Se privesc corpurile foarte îndepărtate din univers. Imaginea dată este virtuală
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
tub prevăzut la capete cu câte un sistem de lentile obiectiv și ocular, unde distanța focală a obiectivului este foarte mare comparativ cu a ocularului: Se privesc corpurile foarte îndepărtate din univers. Imaginea dată este virtuală, mărită și răsturnată. grosismentul lunetei astronomice: , unde . Pentru ca luneta astronomică să fie folosită la privirea corpurilor de pe pământ sau de pe mare, între obiectiv și ocular se așează o lentilă convergentă, numită lentilă vehicul sau înlocuind ocularul cu o lentilă divergentă, așa cum a făcut-o inițial
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
cu câte un sistem de lentile obiectiv și ocular, unde distanța focală a obiectivului este foarte mare comparativ cu a ocularului: Se privesc corpurile foarte îndepărtate din univers. Imaginea dată este virtuală, mărită și răsturnată. grosismentul lunetei astronomice: , unde . Pentru ca luneta astronomică să fie folosită la privirea corpurilor de pe pământ sau de pe mare, între obiectiv și ocular se așează o lentilă convergentă, numită lentilă vehicul sau înlocuind ocularul cu o lentilă divergentă, așa cum a făcut-o inițial Galileo - Galilei. luneta Galileo
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
Pentru ca luneta astronomică să fie folosită la privirea corpurilor de pe pământ sau de pe mare, între obiectiv și ocular se așează o lentilă convergentă, numită lentilă vehicul sau înlocuind ocularul cu o lentilă divergentă, așa cum a făcut-o inițial Galileo - Galilei. luneta Galileo - Galilei: Părți componente: un tub prevăzut la cele două capete cu câte un sistem de lentile astfel: Obiectivul alcătuit de un sistem de lentile O1 O2 convergent, iar cel ocular de un sistem divergent. Imaginea A’B’, dată de
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
spectrale. Analiza spectrală. 1.1. Spectre atomice: date de gaze sub formă de atomi aduse la incandescență, iar studiul lor se face cu spectroscopul. spectroscopul: Sursă de iluminat rigleta Părți principale: prisma optică și trei tuburi denumite: tub colimator, tub lunetă și proiectorul rigletei. Prisma: produce dispersia undelor electromagnetice (lumina). Colimatorul: transformă fasciculul luminos divergent într-un fascicul paralel ce cade pe prismă suferind fenomenul de dispersie și de refracție, după care pătrunde în tubul lunetă unde este analizat spectrul respectiv
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
tuburi denumite: tub colimator, tub lunetă și proiectorul rigletei. Prisma: produce dispersia undelor electromagnetice (lumina). Colimatorul: transformă fasciculul luminos divergent într-un fascicul paralel ce cade pe prismă suferind fenomenul de dispersie și de refracție, după care pătrunde în tubul lunetă unde este analizat spectrul respectiv de linii sau de bandă. Proiectorul rigletei conține o rigletă, unde se găsesc trasate diviziuni pe o placă transparentă. Rigleta este iluminată de o sursă luminoasă, separată față de spectroscop. În cazul când substanța studiată este
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
ce arme aveau, seria, câte cartușe. Nu aveau voie să tragă, numai dacă venea cineva să-i atace. Pe la 4.30 dimineața, cineva a tras în mine din blocul de vizavi de spital. A tras cu două arme: una cu lunetă. M-a strigat cineva și am întors capul. În acel moment am simțit ca un fâșâit pe lângă guler. A doua zi, când s-au dus oamenii să vadă unde am fost împușcat, au găsit o gaură în perete. Ieșeau tramvaiele
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
chibriturile cu creier, de jos,/ pentru acest prea frumos gând răsărit peste noapte,/ să nu mai scriem, băieți!..." Aventură în cer parodiază poezia aspirațiilor, a cuceririi spațiului cosmic. Regăsim jocul dintre certitudine și imaginație. Ezitările nasc ironii, " Omul care păzea luneta părea să fie filozof,/ părea să știe multe din tainele cerului", textul e voit prozaic. Distanțarea de poezia marilor căutări se face prin amănuntele strecurate cu inocență, accesul la cunoaștere, la tărâmul misterelor se face contra unei sume derizorii, "i-
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Geo Dumitrescu, incipitul este cel mai adesea cel care evidențiază preferința pentru o asemenea estetică a banalului: Femeia avea ochi obosiți și buze de anilină" (Dramă în parc), "Creionul și gândul, inerte. Foaia e totuși albă" (Insomnie), "Omul care păzea luneta părea să fie un filozof" (Aventură în cer), " Rămăsesem singur în prăvălia de porțelanuri" (Dans!) și exemplele pot continua. Elementul universului cotidian va deveni și centrul poeziei recente, astfel la Ion Mircea, textul se construiește având ca motiv fundamental Mașina
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pusă în evidență tocmai de participarea lunii la această mică orgie. Alteori textul se reconstruiește prin tehnica așteptărilor înșelate ca la Geo Dumitrescu. Structura ironică a textului e subliniată de multiplicarea în incipitul textului a mărcilor incertitudinii: "Omul care păzea luneta părea să fie filozof,/ părea să știe multe din tainele cerului". Aventura în cer (aspirație a tuturor poeților) se cumpără cu "doi lei". Pentru puțin timp discursul își mai păstrează aparenta inocență: "N-aș fi putut să-mi închipui vreodată
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
marea agitată: Era, fără îndoială, un spectacol trist să vezi bieții marinari mergând încolo și încoace pe nisipuri, să vezi cum arătau și semnele pe care le făceau după ajutor. Toate acestea puteau fi văzute de pe țărm cu ușurință datorită lunetelor. Aveau un răgaz de câteva ore, dar nici unul nu se odihnea și cu toții își pierduseră speranța că vor mai trăi deoarece urmau să fie înghițiți de reflux. Am auzit că unele nave s-au apropriat de ei în căutare de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
mai importante, pensiile cele mai mari. Ei constituie astăzi jumătate din populația capitalei republicii (iar spiritul de castă i-a făcut să-și pună ostentativ K în loc de C pe plăcuțele de înmatriculare din Chișinău, iar unii să-și arboreze pe luneta mașinii însemnele Ordinului "Sf. Gheorghe" - folosit sfidător de Rogozin la Tiraspol și de teroriștii ruși în Ucraina), iar politicile europene, de care moldovenii trebuie să țină seama, îi vor proteja în calitate de minoritari împiedicând orice fel de reparație istorică pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
o ai într-un ascensor care te repede ca o adevărată rachetă. Sunt nevoit, odată azvârlit în sus, să stau puțin pe o bancă pentru a- mi trece vâjâiala. Sus pe acoperiș e o mică gradină cu bănci și cu lunetă, prin care poți face observații pe ocean, cât și până la localități și ferme din statul New-York. De sus oamenii par furnici, automobilele jucării de copii. E Duminică, spre seară. Mulți se întorc din excursii, și acum ne putem da seama
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
tineri șoferi cu ora, pentru a ține mașina în mers, atâta timp cât se convenea. La ora stabilită, mașina trebuie trimisă, acolo unde se hotăra. De aici de sus vedem orașul, al cărui plan îl avem și pe o hartă instalată lângă lunetă. Statul New-York are o suprafață de 127.433 km2, populație 14 milioane de locuitori. E cel mai populat stat. Pe planul orașului, districtul metropolitan are 3045 km2. Cel mai important sector e Manhattan cu 50 km2. Sectorul Bronx 158 km2
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
te relaționezi la ele? Pot să-ți trimit poza (foto jos), dar nu am făcut-o eu. Am luat-o tot din Internet. Mi-a plăcut pentru că este vorba de o „gingășie periculoasă“, adică un motan cu o pușcă cu lunetă la un geam de bloc. Internetul a devenit ceva ca aerul. Cu el se face totul. Majoritatea comunicațiilor le fac prin Internet. Acestea schimbă percepția asupra lucrurilor. Gândim folosind sau adaptând aspecte virtuale atunci când ne gândim la o problemă simplă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
lumea în lipsa prețioasei tale persoane? Stai liniștit, se va întâmpla brusc, când nu te aștepți... Ești ca iepurele aflat în bătaia unei puști ascunse. Ce importanță mai are atunci o biată vulpe care te aleargă de 30 de ani, când luneta e pe tine? Ce importanță mai are, ca să revenim pe teritoriu mundan, un amărât de salariu? O amenințare cu moartea nu face altceva decât să te pună în fața Divinității: e un fel de shortcut. Next stop: eternity. Nu e nimic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
deplasării stelelor de pe bolta cerească, fapt care implica efectuarea de măsurători cronometrice și manuale foarte precise. Se cerea marcarea momentului trecerii stelelor peste meridianul superior și inferior al bolții cerești, pe linia boreală, lucru ce se făcea cu cronometrul și luneta. Măsurătorile cereau surprinderea cu precizie a momentului trecerii stelei prin arcul meridian în raport cu linia boreală. S-a întâmplat însă ca la Observatorul Greenwich din Londra directorul acestuia, Nevil Maskelyne, să constate diferențe de o secundă dintre măsurătorile sale și cele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ducelui de Anjou. Henric de Navarra, prezumtiv moștenitor 1588 Invincibila Armada 1589 Asasinarea lui Henric al III-lea. Henric al IV-lea 1598 Tratatul de la Vervins 1598 Edictul de la Nantes 1608 Champlain întemeiază Quebec-ul 1609 Galileo Galilei pune la punct luneta astronomică 1610 Asasinarea lui Henric al IV-lea. Ludovic al XIII-lea 1618 Începutul Războiului de Treizeci de Ani 1624 Richelieu intră în Consiliu 1627-1628 Asediul orașului La Rochelle 1635 Franța intră în război contra Habsburgilor 1636 Corneille: le Cid
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și empiric a sistemului aristotelic. Nu mai putem vorbi despre o susținere ex supositiones a ideii ci despre o susținere cu argumente a unei realități și de aceea dorința bisericii de a retracta ideile susținute în dialoguri. Descoperirea ulterioară a lunetei, a sateliților lui Jupiter, dezvoltarea metodelor de cercetare transformă o teorie extravagantă, cum era privit heliocentrismul, într-un adevăr științific. Chiar de la primele acuzații care i se aduc, atunci când era combătut doar la nivel argumentativ, Galilei 141 încearcă să-și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
1911-1996) ASTRONOM, MATEMATICIAN Prof.univ.dr. Victor Nadolschi a fost un astronom care a pus multă și nobilă pasiune pentru dotarea și asigurarea posibilităților de cercetare științifică la Observatorul astronomic din Iași care, pornind de la zestrea minoră lăsată în urma lui Costachi Conachi (luneta adusă de la Vienaă, Neculai Culianu, Constantin C. Popovici (ecuatorialul cu obiectiv de 16 cm, o lunetă meridiană portativă, un altazimut Gauthieră, a reușit, totuși, să organizeze un observator unde să se poată face multe observații vizuale și fotometrice pentru observarea
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
pasiune pentru dotarea și asigurarea posibilităților de cercetare științifică la Observatorul astronomic din Iași care, pornind de la zestrea minoră lăsată în urma lui Costachi Conachi (luneta adusă de la Vienaă, Neculai Culianu, Constantin C. Popovici (ecuatorialul cu obiectiv de 16 cm, o lunetă meridiană portativă, un altazimut Gauthieră, a reușit, totuși, să organizeze un observator unde să se poată face multe observații vizuale și fotometrice pentru observarea cerului înstelat. Născut la 4 iulie 1911, la Chișinău, din părinți de origine poloneză, funcționari la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a dezvolt?rîi castelului, �nceput? �n 1678, pe l�ng? Galeria Oglinzilor ?i aripile de nord ?i de sud, capelă (1689-1710), al c?rei spa?iu intens luminos vibreaz? �n mijlocul colonadei corintice a tribunei, bolta să, str?puns? de lunete profunde, fiind pictat? �n �ntregi-me de A. Coypel. Hardouin-Mansart deseneaz? ?i importante amenaj?ri �n gr?din?, dintre care l�Orangerie ?i leș Cent Marches (1681-1686), bazinul lui Leto, la Colonnade (1685), le Grand Trianon (1687-1688), realiz�nd �ntotdeauna adecvarea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]