1,423 matches
-
ratei atacului se face prin mai multe metode: controlul vizual. Riscul atacului este estimat prin numărări în livadă. Se aleg, fie aleatoriu, fie în diagonală 100-300 de organe ale plantei la hectar și se examinează cu ochiul liber sau la lupă, estimarea făcându-se după ghidurile de control periodic în livezi pentru această metodă. examinarea ramurilor în timpul iernii se realizează pentru determinarea acarienilor. în acest scop, se examinează 2 m de ramură, pentru fiecare soi. lovirea ramurilor este o metodă ce
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
teme, motive și simboluri la care poetul revine obsesiv: labirintul și spațiile de trecere (ușa, fereastra, coridorul, tunelul, pragul, rama), jocul de lumini și umbre, instrumentele optice de percepere și de focalizare a imaginii (luneta întoarsă spre sine, ochii telescopici, lupa, sticla, fotografia, camera obscură, acvariul, colajul, armura de sticlă, clopotul de sticlă, cărțile de joc din sticlă, arborii de sticlă, caleidoscopul), spațiile de taină (zăvoare, chei, peceți secrete), spectacolul fascinant oferit de mare, așteptarea, alibiul, ludicul ca fapt misterios, imaginile
ILIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287525_a_288854]
-
și executat în ziua de Bobotează a anului 195053. După încheierea confruntării avea să fie descoperit și David Petrescu, judecat în procedură de urgență, condamnat la moarte și executat 54. Unul dintre membrii grupului a fost rănit la cap în timpul lupelor, dar a reușit să se ascundă timp de trei zile într-o scorbură, nu departe de locul înfruntării. Însă de durere, de foame și de sete a fost nevoit să iasă la lumină. A fost prins de trei pădurari, care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dau suport traiului de zi cu zi. Efectul de șarjă vine și din studiul de caractere, a căror dominantă, amplificată, ridiculizată, face evident contrastul dintre aparență și esență (Vrăbioiul alb, Trombonul misterios, Jertfa laudei ș.a.). Socialul, politicul intră deopotrivă sub lupa scriitorului, orice amănunt, la prima vedere banal, lipsit de importanță, modificându-se și căpătând conotații satirice. Tonul ironic, savuros este prezent și în alte crochiuri, inspirate fie de atmosfera orașului Iași - Iașii (Revedere), Însemnări ieșene -, fie de medii sociale diverse
HOTNOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287457_a_288786]
-
loc reflecția asupra literaturii; literatură și manifest, lirism și autodescriere sunt de aci înainte inseparabile. Cărțile scrise în anii războiului, după experiența pariziană, sunt asemenea texte în care literatura, metaliteratura și discursul programatic coexistă. Volumele Un lup văzut printr-o lupă și Inventatorul iubirii. Parcurg imposibilul. Moartea moartă, ambele tipărite în 1945, sunt sonde aruncate în profunzimea temelor suprarealiste: hazardul obiectiv, iubirea, visul, conștientul și inconștientul, natura, imaginea poetică. Obiectivul pe care și-l fixează autorul este nu numai estetic, dar
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
sugerând acea „permanentă stare de disponibilitate” a spiritului și a cuvântului. ION POP SCRIERI: Roman de dragoste, București, 1933; Fata Morgana, Craiova, 1937; Quantitativement aimée (exemplaire unique orné de 944 plumes d’acier), București, 1944; Un lup văzut printr-o lupă, cu trei vaporizări de D. Trost, București, 1945; ed. (Un Loup à travers une loupe), tr. autorului, Paris, 1998; Inventatorul iubirii. Parcurg imposibilul. Moartea moartă, București, 1945; ed. (L’Inventeur de l’amour), tr. autorului, Paris, 1994; Le Vampire passif
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
Présence de l’imperceptible, Chatelet, f.a. Repere bibliografice: Arestarea unei bande de întinători ai scrisului, U, 1933, 190; G. Călinescu, Anul literar 1937, ALA, 1938, 891; Mihail Cosma, „Inventatorul iubirii”, „Tinerețea”, 1945, 6; Virgil Ierunca, „Un lup văzut printr-o lupă”, „Victoria”, 1945, 11; G.D. [Geo Dumitrescu], Carnet, „Victoria”, 1945, 306; Petru Dumitriu, Gherasim Luca, „Victoria”, 1946, 400; Piru, Panorama, 120-128; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969, 237-251; Munteanu, Opera, 132-138; Claire Parnet, Gilles Deleuze, Dialogues, Paris, 1977, 10; Piru
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
frământa scândurile scenei cu tălpi scârțâitoare, învârtind zadarnic bastonul, trimițând câte un deget spre canotieră, în monotona căinare de ravagiile fiscului? Într-un poem al său, Constant Tonegaru vorbea de o lentilă care se descompunea fiindcă văzuse prea multe. Ridicând lupa deasupra hârtiei, ca s-o străpungă raza de soare, încă gratuită, o mică flacără șterge literele.
Mic bilanț de ocazie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17119_a_18444]
-
bine cunoscut: "Cea de-a doua fază a revoltei din Est a fost restaurația..." (22) Revoluția spontană, cu inițiatori și căi acoperite, începe să fie identificată ca revoluție furată. Noile figuri proeminente răspund presei, iar faptele lor sunt așezate sub lupă, dezvăluindu-și legăturile suspecte. Din declarațiile colonelului Radu și ale generalului Nicolae Militaru, publicate de "Le Point", autorul cărții deduce fără dubiu că cei care investiseră speranță și sânge în revoluție fuseseră înlăturați. Revoluția fusese oprită, deturnată, travestită. Nici că
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
ale țărilor Române. Mai înaintea lor, Maria (sau Marica, așa cum apare într-un act publicat în Documenta Romaniae Historica. A. Moldova, vol. XIX, p. 240, unde este pomenită împreună cu surorile ei Nastasia Ciolpăneasă, Anghelina păhărniceasă și Grozava visternicească), fiica lui Lupe Huru (Hurul), pârcălab de Hotin între 1572 și 1574, luase în căsătorie pe Ion Vodă cel Viteaz (faimoasa nuntă făcută în postul cel mare, împotriva căreia protestează Azarie; cronicarul călugăr îi află voievodului ce a fost „ca un nour întunecos
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Mare110). La fel va pieri otrăvit din porunca lui Mihai Racoviță (deși erau cumnați), Lupu Bogdan (ispravnic - tipărirea Divanului lui Dimitrie Cantemir), om al Cantemireștilor (căci a fost căsătorit întâi cu Ruxandra, fiica lui Constantin Vodă Cantemir, și apoi cu Lupa, unul dintre cei mai însemnați boieri ai Moldovei de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul celui următor (Neculce, ginerele său - căci o ținea pe Maria -, era de părere că socrul lui împreună cu Iordache Ruset „erau mai aleși și capete
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Gheorghe Lozonschi; era deci cumnat cu Ieremia Movilă 187.) Așa cum s-a întâmplat cu cei înfrânți de același Ștefan Tomșa al II-lea la Fântâna lui Păcurar, în octombrie 1615: Ursu Bărboi, ă mare vornic, însurat cu Anghelina, fiica lui Lupe Huru188; marele logofăt Nechifor Beldiman, soțul Anei189; hatmanul Gavril Sturza, cel însurat cu Agaftona, și marele logofăt Nechifor Bărboi au încercat să scape în țara Românească, dar a fost trimiși înapoi de turci în obezi 190 și omorâți. Trupurile le-au
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de apariția - în 1698 - a Divanului lui Dimitrie Cantemir, era cumnat cu ambițiosul autor, căci prima lui soție a fost Ruxandra, fiica lui Constantin Cantemir. Pe văduva acestui boier învățat - căruia Vodă Mihai Racoviță i-a dat otravă - o chema Lupa. L-aș mai înscrie în șirul moldovenilor amatori de neamuri înalte pe Iordache Toderașco Cantacuzino, mare vistier, căci soția lui, Safta, cobora din neamul lui Ștefan Tomșa al II-lea. Moare la Adrianopol acest reprezentant al ramurii moldovene a Cantacuzinilor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
zis mai sus și țiganii...”. Și Alexandru Vodă Iliaș evoca o fostă soție de Voievod, pe Doamna Marinca (Marica, Mirica - un hrisov îi zice și „domnișoara”, soră cu Nastasia Ciolpâneasa, cu Grozava visterniceasa, și cu Anghelina Bărboaia - toate fiicele lui Lupe Huru, pârcălab de Hotin, mătușă a lui Dionisie, fost episcop de Roman), soție a lui Ion Vodă cel cumplit și mamă a lui Ștefan Surdul, întărindu-le lui Ștefan și Ionașco Hrircovici și rudelor lor satele Răchiteni, pe Siret, ținutul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
îi găsește chiar numele literar, Ticu Archip, dar și Victor Eftimiu, I. C. Vissarion, D. D. Patrașcanu, Eugen Relgis, Ludovic Dauș, Ion Călugăru, Anton Holban. La antipodul academismului „științific” profesat în amfiteatrele Universității bucureștene de Mihail Dragomirescu, care stă permanent sub lupa critică a S., pentru morga judecăților de valoare și pentru lipsa de nuanțe a discursului analitic (Germanofobia culturală, Mihail Dragomirescu), metoda lovinesciană se dovedește seducătoare și rodnică, criticul reușind să grupeze în jurul său scriitori și intelectuali de primă mărime. Aceștia continuă
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
roman al unui tânăr cuplu aflat în dificultate temporară, Zona de umbră (1978) înglobează mai multe „povești” din „înalta societate”, amestec de „foști” și de actuali „oameni de lume”, având mai mult sau mai puțin legătură cu clanul autoritarului Traian Lupa, activist de plan secund, care „aranjează” viețile celor din familie după rețete oportuniste. Ca și în romanele precedente, autoarea nu adâncește conflictele și psihologiile, rezumându-se la istorisiri complet nerelevante despre fiecare personaj în parte, relatând „fapte eroice” sau întâmplări
SFINŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289659_a_290988]
-
stratagemele editoriale al anilor ’70-’80 din secolul trecut, cunoscute în chip direct. De o atenție deosebită se bucură cazul Ion Lăncrănjan, cu odiseea publicării romanului Caloianul și atmosfera de la Editura Albatros. SCRIERI: Cu și fără ghiozdan, București, 1956; Sub lupă, București, 1957; Micii noștri prieteni, București, 1958; La telefon... telefonul!, București, 1961; 32 de premianți..., București, 1962; Băiețelul de hârtie, București, 1963; Extemporale și... alte lucrări scrise, București, 1963; Lângă groapa cu furnici, București, 1964; Eu eram zâna, București, 1965
SANTIMBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]
-
în care, cum arătăm și cum ne comportăm noi, cadrele didactice, între noi și-n relațiile cu cei din jur. Ei sunt gata să imite în orice împrejurare, cunoscut fiind faptul că modelul cadrului didactic este analizat de copii ”sub lupă” și apoi însușit. În tot ce se întreprinde pentru colectivul de elevi, este pentru a se înregistra succesul școlar, numai că elevul îl va obține doar cu efort. Succesul este un fenomen de psihologie individuală, cu o logică internă a
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
Gherasim Luca o aripă a grupului suprarealist român, organizează o expoziție (ianuarie 1945), cu textul explicativ Présentation de graphies colorées, de cubomanies et d’objets, ilustrează cu trei „vaporizări” o plachetă a comilitonului său, intitulată Un lup văzut printr-o lupă (1945), tipărește, singur, Vision dans le cristal. Oniromancie obsessionnelle et neuf graphomanies entoptiques (1945), Le Profil navigable. Négation concrète de la peinture (1945) și, din nou cu Gherasim Luca, trimite un „mesaj” mișcării suprarealiste internaționale, intitulat Dialectique de la dialectique (1945). Mai
TROST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
ceruri de ciment”, în care „dorm pustiurile de beton sub stelele de fum”, iar insul este și el depersonalizat, redus la statutul de arlechin (Portrete de arlechin, Din jurnalul unui arlechin). În cele mai reușite poeme metaforele funcționează ca „o lupă/ Mărind la infinit realitatea”, iar peisajul capătă dimensiuni halucinante. Din următoarea plachetă, Ordinea clipelor (1978), se rețin câteva poezii ale solitudinii, percepută ca menghină temporală: „Ceasul meu s-a oprit./ De aseară până azi minutare au dispărut cu totul./ Apoi
URSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
fabricarea - etape, procedee și operații; urme de utilizare; funcția prezumată; contextul abandonului; analogiile; importanța piesei în context cultural și regional etc. În acest context, de importanță majoră rămâne analiza microscopică sistematică a suprafețelor, realizată de noi prin utilizarea mijloacelor optice (lupă binoculară, măriri x4 - x40), ca și ilustrarea extensivă a aspectelor majore observate și apoi discutate (fotografii - vederi generale și detalii etc.). <footnote Contribuțiile drd. Diana-Maria Sztancs la realizarea prezentului articol (aspecte metodologice ale studiului IMDA; descrieri; analiza microscopică a pieselor
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
prin raclaj și, poate, prin abraziune transversală și oblică (fig. 2). 5. Materie primă Piesa a fost confecționată dintr-o placă subțire de corn de cerb (compacta), extrasă probabil din sectorul bazilar sau central al axului (fig. 1/2). Cu ajutorul lupei binoculare se pot observa pe fața inferioară urmele slabe și discontinui ale țesutului spongios specific cornului de cerb (spongiosa). 6. Morfometrie 6.1. Generală (dimensiuni exprimate în mm): lungimea totală inițială, circa 83; lungimea păstrată, 75; grosimea extremității distale, 3
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
dovezi”, înscrise într-un orizont contemporan, Necesitatea esteticii (1979) întreprinde și o radiografie a lucrărilor recent apărute în domeniu. După acest „examen”, P. își permite un moment de respiro și scrie frecvent cronică literară la revista „Transilvania”. Criticul ține sub lupă cărți diverse, dar mai cu seamă de critică și teorie literară, pronunțându-se cu sobrietate despre Mircea Zaciu, Nicolae Manolescu, Adrian Marino, Eugen Simion ș.a. Volumul care va reuni aceste însemnări este, după cum spune însuși autorul, „un jurnal de lectură
POPESCU-26. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288947_a_290276]
-
el explicitează proveniența titlului, care se datorează unor manuscrise, unor „tabele privind mișcările planetare extrase din Tabelele alfonsiene”, dar și inadvertența demersului său în construcția personajului al cărui nume îl poartă. Alfonz este o marionetă într-o lume privită cu lupa, o lume fără identitate. Cu o notă comună, ironia, publicistica lui R. din Cartea cu politice (2001) cuprinde articole apărute în „Cadran”, „Contrapunct”, „Cotidianul”, „Minerva”, „România liberă” ș.a, în perioada 1990-2001. Realitatea este surprinsă cu umor amar, uneori în
RAŢIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289145_a_290474]
-
Istoria Europei Libere prin documente de Securitate, București, 1999; Miza războiului: 6 septembrie 1940-12 iunie 1941, București, 2000; Iluziile lui Iuliu Maniu, I-II, București, 2000-2001; „Artur”. Dosarul lui Ion Caraion, București, 2001; Genii și analfabeți. Militari și intelectuali sub lupa Securității, îngr. Maria Marian, București, 2002; Opisul emigrației politice, București, 2002; Italieni, vă ordon treceți Prutul!, îngr. Virginia Carianopol, București, 2003; Un veac de spionaj, contraspionaj și poliție politică, București, 2003. Repere bibliografice: Mincu, Critice, I, 193-195; Caraion, Duelul, 47-51
PELIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288751_a_290080]