1,217 matches
-
de veci i-am dat. PĂSTORII Să-nmormîntăm băietanul. [AL] 3-LE PĂSTOR Ici sus, pe culmea senină. [AL] 2-LE PĂSTOR Veghez lângă el. MARIA Veghez lângă el. COR Veghem lângă el. DORUL Cîntați-i" somn ușor" Ș-apoi - despărțire, Priveghiu-n mâhnire Să-l ție codrii vor. Cîntați-i somn ușor! Și mergeți la vale, Priveghiul de jale Să ție codrii vor. UN TENOR, UN BAS, UN ALT, UN SOPRAN (alternînd) 2262 a Azi codrul e-n priveghi Durerea-și serbează, Adânc se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
precum și a acestuia cu Terteres. Uimitoarea ridicare pe tronul bulgar a unui om nou de ieri de alaltăieri, născut în stările cele mai de jos, făcu pe împăratul Mihail să nu se simtă la largul lui și-l umplu de mâhnire. Având grijă de a-și asigura posesiunea și ocupat cu luarea măsurilor cuvenite, acest monarh avea de gând să puie afară de orice cestiune câștigul de țări ce-l avea de la regatul bulgar, câștig întărit încă prin moartea lui Constantin și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de-a mai înființa încă o episcopie și a instala un al doilea episcop. Mitropolitul Iacint însuși aprobă această dorință, descrise într-o epistolă cătră patriarhul din Constantinopole slăbiciunile sale trupești, slăbiciunea sa mare pricinuită de bătrânețe și adânca sa mâhnire, pentru că prin calomnii și ațâțări străine credea a fi căzut în dizgrația patriarhului, ca și când într-adevăr ar fi un desprețuitor și hulitor al persoanei și demnității patriarhului, apoi cere scuze pentru că n-a putut urma chemarea la Constantinopol, de vreme ce nici
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la concertele sale. [18 februarie 1882] ["ÎN URMA STĂRUITOARELOR INSISTENȚE"] În urma stăruitoarelor insistențe a unui public fermecat de sunetele vioarei sale, don Pablo de Sarasate va mai da încă un concert; al doilea și cel din urmă. Numai unul? întrebăm cu mâhnire. Acești artiști executori duc cu sine tot farmecul cu care natura i-a înzestrat într-un moment de estraordinară liberalitate. Deodată cu ducerea lor ei ne iau ce ne-a dat, lăsîndu-ne numai părerea de rău că nu-i mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu-și poată împlini rolul ce este menită a juca în conducerea afacerilor publice. Ei! iluștri moraliști în ale tiparului, ia să stăm puțin la vorbă împreună ca să vedem cine e cauza acestei decadențe pe care cu jale și cu mâhnire o proclamați? Cum! să vă fie oare memoria atât de scurtă încît să fi uitat că, într-o vreme nu tocmai depărtată, nu era zi de la Dumnezeu în care să nu acuzați pe Mavrogheni că fură milioanele țărei, pe Theodor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
este culoarea superstițiilor; portocaliul, înseamnă instabilitate, disimulare, fățărnicie; la contemporani lux și notă festivă; albul înseamnă puritate, bucurie, inocență, speranță, fericire, albul înseamnă puritate, bucurie, inocență, speranță, fericire, curățenie, nevinovăției; negrul, simbol al nopții și sfârșitului, al înțelepciunii, tristeții, prudenței, mâhnirii, modestiei, întunericului, morții. Semnilficațiile unor culori folosite într-un scop comunicațional particular pot diferi de semnificațiile elaborate în decursul evoluției istorice; exemplul cel mai concludent îl reprezintă semaforul. Cele trei culori au alte semnificații decât cele enunțate mai sus: roșu
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
în mod evident va repurta victoria finală prin demonstrarea faptului că doar plăcerea filosofului este autentică, pură și adevărată, iar celelelate nu sunt decât „schițe” de plăceri. Demonstrația finală începe prin stabilirea pentru început a statutului lipsei de plăcere și mâhnire, ca fiind un fel de pace a sufletului, între plăcere și neplăcere ca extreme. Însă plăcerea și neplăcerea fiind în sine mișcări, lipsa ambelor poate deveni oricare dintre ele, ea nefiind decât o amăgire. Aceste trepte pot fi considerate ca
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
mai în vârstă și mai înțelept nu numai din pricina farmecului vorbirii și a ascuțimii judecății sale, ci și pentru forma învelișului din afară al trupului, care-ți devine foarte dragă, cum se întâmplă cu făptura tatălui, căruia-i cercetezi gesturile, mâhnirile și îi iscodești zâmbetul - fără ca vreo umbră de desfrâu să murdărească felul acesta (poate singurul neîntinat) de dragoste trupească. Așadar, înfățișarea fizică a fratelui Guglielmo era în așa chip alcătuită, încât atrăgea atenția chiar și celui mai distrat observator” (Umberto
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de a le rosti.” (Voltaire) Cum s-ar mai putea dezvolta spiritul omenesc Într-o atmosferă de despotism sau de teroare? * „Din plăcere răsare nefericirea.” (Menander) Desigur, nu din orice plăcere: „Fugi de plăcerea care dă naștere mai pe urmă mîhnirii” (Solon). Mecanismul psihologic prin care acționează „plăcerea”este cunoscut, Însă ignorat de mulți: „Dorința de plăcere nu Încetează cîtuși de puțin prin satisfacerea ei. Setea se naște tocmai cînd bei o băutură sărată” (Kusumadeva). * „Orice adevăr Începe prin a fi
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Liber trăiește în iad, spre deosebire de inițiat care, emancipat prin cunoașterea învățăturii va cunoaște și raiul. Așadar, nicio spaimă. Nu există osândă veșnică; și nici mântuire pentru totdeauna. Cerul e o ficțiune. Singura realitate care contează este pământul, aici și acum. Mâhnirea, frica, angoasa, căința, disperarea și celelalte pasiuni triste nu au prin urmare nicio rațiune de a fi. De ce le-am admite? Să-ți fie frică de ce? Să te temi de cine? Pentru care motive să te întristezi? Care anume catastrofă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
altundeva: un tiran, trupul, dorința, socialul, natura sau familia. Plăcerea definește în consecință bucuria de sine ca o suveranitate realizată, cucerită și radioasă. MOMENTUL AL DOILEA îNTREBUINȚĂRI TERAPEUTICE ALE CUVÂNTULUI: SOFISTICA ANTIPHONIANĂ V ANTIPHON și „arta de a scăpa de mâhnire” -1Reparații pentru sofiști. Sub regimul scrierii platoniciene a istoriei filosofiei, sofiștii plătesc de peste douăzeci și cinci de veacuri tributul uriaș al unei proaste reputații și al unei definiții greșite. însuși termenul de sofist suferă de pe urma unei polisemii contradictorii - ca mulți alții care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
după care urmează o terapie verbală. Conținutul acestei conversații vizează dispariția suferinței care l-a adus pe pacient la domiciliul filosofului. Detaliile acestui tratament al sufletului prin verb erau cu siguranță consemnate în cartea sa Arta de a scăpa de mâhnire, dar lucrarea n-a mai fost regăsită... I se recunoștea sofistului o imensă putere de convingere, o putere de foc verbală considerabilă. Ne imaginăm ce terapeut a putut fi. Opțiunea lui materialistă, monistă, imanentă îi permite să conceapă că se
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
decât să emit ipoteze... -, ne putem imagina o interpretare adaptată în sensul terapiei: analistul avansa probabil o „lectură” utilă pentru dirijarea convorbirii terapeutice. Teama ca visul să nu anunțe o necesitate implacabilă făcea din acesta un material sensibil în fabricarea mâhnirilor și a suferințelor. Nu încape îndoială că sofistul, retor iscusit, înzestrat cu știința folosirii cuvântului, își mobiliza toată arta pentru a dezamorsa potențialul negativ al visului dându-i o interpretare cathartică... Pentru că, după spusele lui, divinația se rezumă la prezumțiile
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
al cărui cânt se oprește brusc îi amplifică subit starea de vid existențial: „Sunt singur, bat cu pumnul în pământ,/ De ce-ai tăcut? Mai singur-singur sunt...” E asaltat poetul de vedenii negre? Neliniștile lui se convertesc de regulă în mâhniri, similare uneori celor sadoveniene (Viața asta trece, Planeta moartă, Semne în noapte, Noapte nebună), în reflecții despre ineluctabil: „Viața asta trece, ca o zi,/ peste cireși în rod sângerați,/ peste câmpuri cu miei aurii,/ peste munții albi și curați...” Variante
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
nu pot disimula anxietățile, nici răsucirile lăuntrice, spaimele, nostalgiile acute; însă, spre deosebire de lirica feminină de până atunci, nu șoaptele, nu suavitățile, nu resemnarea sunt caracteristice. Tumulturile acestui lirism, cu urcușuri spectaculoase, accentele în notă socială activă, revoluționară chiar, coborârile în mâhnire, toate comportă trăsături aspre, energice, într-o notă, s-ar spune, masculină. Simbolizare a verticalității, muntele e punct de observație spre zări, spațiu de meditație și nu în ultimul rând metaforă a unui eu care își asumă destinele comunității: „Ce-
ISANOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
2, București, 1997; Eseuri despre vârstele poeziei, București, 1990; Bacovia. Ruptura de utopia romantică, Cluj-Napoca, 1994; Lecturi sub vremi, Cluj-Napoca, 2000; Bacovia în 10 poeme, Cluj-Napoca, 2002; Chipuri tăcute ale veșniciei în lirica lui Blaga, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: George Popa, Mâhniri lângă leagăn, pref. edit., București, 1972; Ion Moldoveanu, Zbor peste ape, pref. edit., Cluj, 1972; Dimitrie Danciu, Poezii, pref. edit., Cluj, 1973; Octavian Șireagu, La pândă de lumină, pref. edit., Cluj-Napoca, 1977; George A. Petre, Umbre și lespezi, pref. edit
FANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286949_a_288278]
-
de ploaie (1987). În poezie, abordarea eseistică din lucrările de critică și istorie literară transferă obișnuințe intelectuale și idei ce exprimă o structură temperamental-artistică. M. cultivă un lirism ușor abscons, explorând spații de dincolo de obiectualitatea concretă, evanescente stări emoționale, nelămurite mâhniri transcendente. Versurile albe nu recurg nici măcar la o ritmică a semnelor de punctuație, conținând nu o dată ecouri din discursul teoretico-literar: „punctul central”, de pildă. Dar și un crez deliberat, acela că prin vers se poate pătrunde înlăuntrul marelui tot, căruia
MAVRODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288067_a_289396]
-
cei care se dedică exclusiv contemplației. Viața mixtă prin excelență a fost aceea dusă de apostoli pentru că ei îndeplineau cele două cerințe ale perfecțiunii creștine. Contemplația, la rândul său, presupune asceza și se dezvoltă așadar în trepte, prin pocăință, iubire, mâhnire pentru propriile păcate, spaimă: raportul dintre suflet și Cristos, prezentat simbolic în Cântarea Cântărilor, constituie, conform unei lungi tradiții, emblema acestei contemplații. Sursa principală a acestei interpretări spirituale propuse de Grigorie pare să fie Augustin. d) Scriitura lui Grigorie Este
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
tinereții. Odată cu instalarea sentimentului de singurătate, apar accente elegiace și modificări perceptibile la nivelul structurilor vizuale, încă destul de luminoase și de văratice un timp, dar marcate acum de tristețe, reflectând apropierea de apusul existenței: „Doar o statuie-n ceață a mâhnirii, / Nimic alt nu va rămâne-n urmă” - Elegie. O altă latură a activității lui G. este aceea de autor de antologii. Alcătuite în timpul războiului, după criteriul apartenenței teritoriale (Poeți tineri ardeleni, 1940) sau după cel tematic (Transilvania în poezia românească
GIURGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
mult era necesar acest lucru în discutarea problemelor și a stresului pe care aproape cu fatalitate orice familie le încearcă, la care se adaugă asistența și terapia lor (capitolele 9 și 10). Aș menționa aici satisfacția și, în același timp, mâhnirea provocate de constatarea că în descrierea și explicarea diferitelor probleme, carențe, disfuncționalități și traume familiale (certuri, neglijențe, violențe, abuzuri etc.) inclusiv psihologii scot în evidență determinarea tranșantă a factorilor (macro)sociali, dintre care sărăcia (asociată cu școlaritatea redusă) este decisivă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
probleme, carențe, disfuncționalități și traume familiale (certuri, neglijențe, violențe, abuzuri etc.) inclusiv psihologii scot în evidență determinarea tranșantă a factorilor (macro)sociali, dintre care sărăcia (asociată cu școlaritatea redusă) este decisivă. Satisfacție din punct de vedere epistemologic, ca sociolog, adâncă mâhnire, ca umanist, pentru gravele inegalități ce există în lume. Mai precis, în cazul de față, pentru amara concluzie că asistența și terapia, cu toată importanța lor socială de netăgăduit, au o putere redusă exact acolo unde, paradoxal, ar fi mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
oameni de alte creaturi este durerea Încercată la moartea unei persoane apropiate. Alte animale nu sunt conștiente de mortalitatea lor și nu pot Înțelege conceptul propriei morți. Nici acest lucru nu pare să fie adevărat. Se pare că animalele cunosc mâhnirea. Adeseori elefanții stau lângă un elefant decedat, Înrudit cu ei, zile Întregi, În liniște, ocazional atingând corpul elefantului mort cu trompa. Biologul kenian Joyce Poole, care a studiat elefanții africani timp de douăzeci și cinci de ani, spune despre comportamentul elefanților față de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o putere divină: când sună o vioară, „plouă pe suflete foc izbucnit din adâncuri uitate”, „gândul străbate lumini și zări neștiute vreodată”, pe când volutele tânguioase ale unui clarinet par niște „păsări albe”, „rătăcitoare, triste”, care lasă în urmă o grea mâhnire. Poetul compune chiar un ciclu de Sonate, cu scene misterioase, în penumbră, vizionate ca într-o lentoare onirică, un fel de imagini fulgurante dintr-o altă existență, demoniacă, sau din adâncurile istoriei. În Pasul umbrelor și al veciei (1930; Premiul
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
Walt Whitman, Poeme, București, 1945; Antologie a poeziei americane moderne (De la Walt Whitman la contemporani), îngr. trad., pref. Petru Comarnescu, București, 1947; ed. (Aud cântând America), Cluj, 1973; William Faulkner, Victorie, București, 1957; James Aldridge, Aur și nisip, București, 1962; Mâhnirea e mai grea decât marea (Tălmăciri din lirica veche a Irlandei), îngr. trad., pref. Mihail Stănescu, București, 1974; Eternă bucurie-i frumusețea (Antologie de poezie britanică), îngr. și pref. trad., Cluj-Napoca, 1977; Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere
STERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
cei care se dedică exclusiv contemplației. Viața mixtă prin excelență a fost aceea dusă de apostoli, pentru că ei îndeplineau cele două cerințe ale perfecțiunii creștine. Contemplația, la rîndul ei, presupune asceza și, prin urmare, se dezvoltă gradual, prin pocăință, iubire, mîhnire pentru propriile păcate, frică: raportul dintre suflet și Cristos, prezentat simbolic în Cîntarea Cîntărilor, constituie, conform unei lungi tradiții, emblema acestei contemplații. Sursa principală a interpretării spirituale propuse de Grigorie pare să fie Augustin. d) Stilul literar gregorian Este citată
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]