1,426 matches
-
în funcție de rezultatele cercetărilor arheologice, lingvistice și toponimice. Cercetările arheologice din ultimele decenii au adus la lumină o serie de așezări neolitice la Calbor, Hălmeag, Făgăraș și Felmer. Așezări din epoca bronzului au fost scoase la iveală la Cuciulata, Șercaia, Beclean, Mândra, Hoghiz, Săvăstreni și la Ungra. De data ceva mai recentă, din epoca fierului, care coincide, în parte, cu perioada statului dac, sunt urmele de locuire constatate, printre altele, la Comăna de Jos, Veneția de Jos, Părău, Șinca Veche, Arpașu de
Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/300009_a_301338]
-
împreună cu Niculae Mazilu (din comuna Leu), Ion Roșea (din comuna Râușor), au reînființat frăția de la Liceul „"Radu Negru"”. În octombrie „erau cooptați 10 elevi de la liceul "Radu Negru" din Făgăraș și alți tineri, în număr de 20, din comunele Toderița, Mîndra, Ileni și Rîușor”. 1950 În acest an are loc fuziunea celor două grupuri : Descriere Scopul acestor grupări era de """a pedepsi pe cei ce deposedau pe țărani de avutul lor, făcându-i să se teamă de o pedeapsă măsurată după
Grupul Carpatin Făgărășan () [Corola-website/Science/328347_a_329676]
-
locotenent , comuna Veneția), Partenie Comșa (plutonier în Armată). Serviciile medicale au fost inițial oferite de către doctorul Ion Halmaghi (comuna Comana), dar numărul persoanelor care au acordat asistență medicală a crescut în timp. Gazdele lor au fost din comunele Râușor, Ileni, Mândra, Pârâu, Iași. Viața în munte După ce au renunțat să mai doarmă în corturi, membrii Grupului Carpatin Făgărășan au stat in stâne, cabane de vânătoare izolate, peșteri și de multe ori la gazdele din sate (în fânare, grajduri, șure de paie
Grupul Carpatin Făgărășan () [Corola-website/Science/328347_a_329676]
-
dirijorul Viorel Leanca. Albumul conține melodiile: Într-o zi de sărbătoare / Vine noaptea ,lumea doarme / Cînd eram copil în sat / Sus pe deal,pe bătătura / Pădure, sora,pădure / Ia ieși mindr-o pîn-la poartă / Hai la joc ,măi moșnegele / Am o mîndră tare dulce / De-ar fi circiuma-n pădure / Pădure, înaltă ești / Cînd eram în vremea mea / I-auzi ceasul ,bate unu. Tot în anul 1984 ,dar spre sfîrșitul anului , înregistrează al treilea album, care cuprinde 11 melodii ,album intitulat "Cucule cu
Ion Macovei (cântăreț) () [Corola-website/Science/304427_a_305756]
-
pana sura", tot cu Orchestră "Ciprian Porumbescu",condusă de dirijorul Viorel Leanca. Albumul conține melodiile : Cît îi muntele de-nalt / Cucule cu pana sura / Afară ploua și tuna / Pe la toate casele / De-aș avea căi și căruță / În grădina la mîndră / Pe poteca dintre vii / Cucule cu pene roșii / Cîte flori pe deal am pus / Sus pe malul Jîjiei / Bate vîntul prin secara. În anul 1987 înregistrează al patrulea album,cu 13 melodii ,album intitulat " La umbră unui agud",cu orchestră
Ion Macovei (cântăreț) () [Corola-website/Science/304427_a_305756]
-
conține 14 melodii ,intitulat " La fîntînă cu trei zale ". Acest album a fost înregistrat cu orchestrele "Rapsozii Botoșaniului" condusă de dirijorul Ion Cobila, si Orchestră " Radio-Televiziunii Române" condusă de George Vancu. Albumul conține melodiile : Asta-i jocul de pe la noi / Uite mîndră mea cea dragă / Sînt flăcău de la Vlădeni / Într-o Sîmbătă cu soare / Măicuța cînd mai făcut / Am trecut și eu prin viață / Vine-un nouraș de sus / La fîntînă cu trei zale / Cît îi Jijia de mare / Pentru tine mai
Ion Macovei (cântăreț) () [Corola-website/Science/304427_a_305756]
-
verde Și privesc cum apă curge și la cotiri ea se perde, "Cum se schimbă-n vălurele pe prundișul lunecos, " Cum adoarme la bulboace, săpând malul năsipos.”" (Vasile Alecsandri - Malul Șiretului) "„Lunca, lunca, draga lunca! răi frumos al țării mele, "Mândră-n soare, dulce-n umbră, tainica la foc de stele! "Ca grădinile Armidei, ai un farmec răpitor, " Și Șiretul te închide cu-al sau braț dismierdător. "Umbră ta, răcoritoare, adormindă, parfumata, "Stă aproape de lumină, prin poiene tupilata.”" (Vasile Alecsandri - Lunca
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
românesc. Insist respectuos și rog conducerea teatrului să-l angajeze cu cel mai modest salariu pentru a putea pune la punct depozitul muzeului pe timpul verii, pentru care am renunțat la concediu"”. Cererii îi este atașată și recomandarea lectorului universitar Vicu Mândra, cunoscut om de teatru, care conducea „Cercul de istorie și critică dramatică din cadrul Facultății de limba și literatura română”. Cererea ajunge pe masa tov. Ralea pentru a fi rezolvată „"favorabil în limita posibilităților"” .O altă dezamăgire...O altă cerere este
Ionuț Niculescu () [Corola-website/Science/306502_a_307831]
-
vinul îl făcea să devină rafinat, Catarina își ascundea mânia în spatele unor priviri blânde, în maniera pe care femeile de ancestralitate arabă o folosesc cu o artă neîntrecută. Ea însăși avea să-mi spună, ani de zile mai târziu, ce mândră era de dominația exercitată asupra bărbatului ei, și-mi recomanda precauție ca să nu mi se întâmple la fel, dacă aș face prostia să mă însor. I-am explicat atunci că pulsiunile mele nu mi-ar permite să mă dedic unei
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
Mărturii în contemporaneitate, București, 1938, 51-55; Munteano, Panorama, 252-257; Dragoș Protopopescu, „10 000 000”, G, 1941, 10; Călinescu, Ist. lit. (1941), 701-702, Ist. lit. (1982), 785-786, 920; Al. Piru, Victor Ion Popa, „Națiunea”, 1946, 1; Streinu, Pagini, II, 272-273; Vicu Mîndra, Însemnări despre literatură și teatru, București, 1958, 171-176; Valeriu Râpeanu, „Teatru”, GL, 1959, 15; Teodor Vârgolici, „Teatru”, LCF, 1959, 3; Brădățeanu, Comedia, 363-374; N. I. Popa, Realitate și transfigurare, CRC, 1972, 7-8; Leon, Umbre, II, 122-125; Rotaru, O ist., II, 713-718
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
Rotaru, O ist., II, 713-718; Carianopol, Scriitori, I, 145-164; Ștefan Cristea, Victor Ion Popa, București, 1973; Constantin Parfene, Victor Ion Popa, Iași, 1973; Victor Stoleru, Crochiuri de istorie literară, București, 1974, 61-74; Crohmălniceanu, Literatura, III, 9-24; Micu, „Gândirea”, 878-880; Vicu Mîndra, Victor Ion Popa, București, 1975; Ciobanu, Însemne, 248-253; Brădățeanu, Istoria, II, 326-335; Râpeanu, Scriitori, 161-188; Negoițescu, Ist. lit., I, 218-219; Victor Ion Popa, RRI, II, partea II, 1003-1014; DRI, IV, 147-155; Micu, Scurtă ist., II, 230-232; Constantin Parfene, Victor Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
care îl aduce comemorarea Zilei Holocaustului. Educarea tinerelor generații, creșterea lor în spiritul respectării adevărului și a valorilor morale, este o datorie fundamentală a noastră. În acest fel, vom putea lăsa generațiilor de mâine o moștenire de care să fie mândre și vom putea instaura un spirit durabil de dialog și toleranță în societatea românească. 9 octombrie 2006, București Cea de-a VII-a ediție a burselor JTI pentru jurnaliștitc "Cea de‑a VII‑a ediție a burselor JTI pentru jurnaliști
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
bădiță, Zise bietul Niță, Dă-mi a ta fetiță Să-mi fie soție. Mult mi-e dragă mie! Eu că ți-o voi da, Zise baciul Preda, Dacă vei ierna Colo-n munticel Singur, singurel, Până ce-om veni, Eu și mândra ta, Spre a mi te lua. Pe un pisc tăcut, De vânturi bătut, Șade singurel Tristul ciobănel, {EminescuOpX 186} Tot cătând spre văi Să vază pe-ai săi. Balada aceasta, dacă va fi existând întreagă, nu e cuprinsă nici în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Toma, U, 1947, 217; Ion Vitner, A. Toma, poetul proletariatului revoluționar, CNT, 1949, 123; Maria Banuș, Primăvara..., CNT, 1950, 175; Aurel Martin, Poezia lui A. Toma, „Făclia”, 1950, 6 februarie, 13 februarie; Nicolae Moraru, Cântărețul vieții, CNT, 1950, 175; Vicu Mîndra, A. Toma, poetul versului tânăr, „Scânteia tineretului”, 1950, 13 februarie; Sărbătorirea academicianului A. Toma la împlinirea vârstei de 75 de ani, București, 1950; Ion Vitner, Poezia lui A. Toma, București, 1950; Maria Banuș, Lumina omului și a poeziei, CNT, 1954
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
tipuri: tautologic sau de sinonimie, adversativ, contrastant sau de opoziție, cumulativ sau de enumerație și progresiv sau de gradație. În transfigurarea poetică sunt prezente diferite trepte, de la simpla relatare până la alegorie. Metaforele cele mai frecvent întâlnite sunt de tip onomastic (mândra - iederă, badea - trandafir) și de relație (codrul - frate), care stabilesc legături cu cadrul fizic. Surse: N. Pauletti, Cântări și strigături românești de care cântă fetele și feciorii jucând (1838), îngr. și introd. I. Mușlea, București, 1962; V. Alecsandri, Poezii populare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
te slăvește Marele tău nume Strălucește neînvins Soare peste lume". Se alătură acestui cor și Dan Deșliu, Eugen Jebeleanu, Veronica Porumbacu, Eugen Frunză ș.a.m.d. Nici Gheorghiu-Dej n-a fost neglijat de abonații felațiunilor și pupincurismelor. Pentru că, normal: "Coase mîndra fără greș Chipul lui Gheorghiu-Dej". (Florin Saioc) Dar cum nici dictatorii nu-s nemuritori, felatorii s-au adaptat sau au fost înlocuiți cu alții, mult mai meșteri la astfel de lucrări. "Urmaș le e bărbatul pe care primăvara Ni l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
forța ideologică necesară de a da o lovitură mortală criticii burgheze, idealiste, retrograde. În această perioadă au început să se manifeste și să depună o activitate rodnică criticii I. Vitner, Traian Șelmaru, M. Novicov, Ov. S. Crohmălniceanu, N. Moraru, V. Mîndra și alții. Au apărut studii și articole care expuneau concepția noastră despre literatură, atacau concepția estetică a claselor exploatatoare, analizau problemele generale ale literaturii". Sînt în critică și realizări importante, studii gen: "Oameni deosebiți de S. Iosifescu, Imaginea glorioșilor noștri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Horodincă, I. Vrancea, G. Munteanu, Al. Oprea, L. Olteanu, C. Șerban, S. Arghir, V. Rîpeanu, H. Zalis, D. Solomon, I. D. Bălan ca să nu mai amintim de critici cu mai multă experiență ca Ov.S. Crohmălniceanu, S. Iosifescu, V. Călin, V. Mîndra, M. Petrovanu, S. Fărcășanu, M. Gafița, Radu Popescu, S. Alterescu ș.a.". Paul Georgescu dă sfaturi și rețete de "axiologie" poetică, stabilește noile criterii, dezavuîndu-le pe cele vechi: "Un mod oarecum dogmatic de abordare a problemelor s-a produs și în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
două mandate pline de satisfacții în România și am ajuns să cunosc această frumoasă țară și pe poporul ei. Sunt încurajat de ceea ce am văzut și am descoperit. Deși mai există provocări care trebuie depășite, România ar trebui să fie mândră de ceea ce a realizat în cei 25 de ani de la Revoluție. Sunt trist că voi pleca în câteva zile, dar succesorul meu este deja aici. Dean Thompson este un diplomat cu experiență, care a primit numeroase distincții. Vă las pe
Duane Butcher e trist. Vezi din ce motiv by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/53947_a_55272]
-
de 48 de ani, să facă vârsta lui Ștșefanț Cazimir (51) pentru a-l promova conferențiar? Eu am promovat din 1973 încoace pe Ov. S. Crohmălniceanu, Paul Cornea, Pompiliu Marcea, I.D. Bălan, Ghiță Florea, Valentina Curticeanu, Eugen Marinescu și Vicu Mândra. Nu am izbutit în cazul lui Eugen Simion și al lui D. Petrescu. Șansele lor cresc prin plecarea mea? În ipoteza schimbării șefului de catedră, ești sigur că acest post îți revine? Nu s-ar mai putea ivi și alți
O epistolă necunoscută a lui Al. Piru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3055_a_4380]
-
copilul. Ana avea 22 de ani când a aflat că este însărcinată. „Aveam o lună și jumătate. Nu știam ce să fac, nu era momentul potrivit! Am văzut, însă, alternativa cu ajutorul Pro Vita. Acum, Alex are nouă luni și sunt mândră de el! “, adaugă Ana. Este cea care sparge gheața din grupul curajoșilor care au îndrăznit să-și destăinuie experiența, în fond, să-și deschidă sufletul. Surprinde un cuplu: Cristiana și Vali, părinți tineri, chiar foarte tineri, fiecare având 22 de
Agenda2005-41-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284307_a_285636]
-
și parmezanul, am concluzionat eu. Simplu! (După care te coasem la loc și într-o lună de zile o să mergi pe jos trei kilometri pe zi!) Mama părea să absoarbă toate informațiile astea foarte calm. Trebuie să recunosc că eram mândră de ea. S-o lași mai moale cu usturoiul, mi-a zis ea. Și-așa e dificil s-o convingem pe Anna să mai treacă pe-acasă. Nu vrem s-o facem pe mica vampiroaică să creadă c-avem ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
picioarele în hățurile mesei ginecologice în timp ce niște oameni ciudați le examinează părțile intime. Bine, asta dacă nu-și doresc ei asta în mod special. Kate avea și ea programare la clinica de copii. Așa am plecat amândouă cu mașina. Eram mândră de mine. Fiecare zi în care reușeam să mă dau jos din pat și să funcționez era încă un miracol în miniatură. Viața și toate datoriile și responsabilitățile aferente începuseră din nou să se transforme într-o plăcere. Kate fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
toate femeile că tânjesc după el. Îmi organizasem plecarea, când Adam a apărut vesel de după colț, cu o tavă cu cafele și brioșe în brațe. Ticălosul! Fusesem matură și înțeleaptă fără să fi avut absolut nici un motiv. Eram așa de mândră de mine. Eram întristată, dar spiritualizată de greșelile pe care le făcusem, iar el se întorsese și stricase totul. Aura mea rozacee, introspectivă și pansivă se dusese pe apa sâmbetei. Ticălos egoist! Îmi venea să-i strig să se ducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
ca să mă consoleze. Ceea ce mi se părea destul de cinstit. Poate că venise vremea să nu-l mai manipulez. Pe el și pe nimeni altcineva. Dar uneori chestia asta îmi venea instinctiv. Era ca respirația. Deși să nu credeți că eram mândră de asta. Am încercat să-i explic. Am crezut că nu mai vrei să vorbești cu mine după ce duminică seara, la telefon, am fost așa de irațională. —Chiar ai fost irațională, a fost el de acord. Însă mi-e frică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]