8,306 matches
-
Autor: Mara Emerraldi Publicat în: Ediția nr. 1502 din 10 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Din străfundul pământului și-adâncurile marii, scot soarele că să răsară pentru tine. Pe cerul nopții îți voi pune doar luceferi, să strălucești alături, tu, mândră plăsmuire a dorinței mele. Soare topit să-ți aurească trăsăturile, iar luna îmbrace a ta umbră... umbră care-ți miroase-a flori de tei ! Gândul meu îți va masă tâmplă și va mângâia pielea-ți ce are nuanță rozei. Amfitrioana
NOI, ARC DE TIMP de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382325_a_383654]
-
ca marea, străluceau atunci când privea atent pe cineva sau locurile care îl înconjurau. Avea nasul puțin coroiat, obrajii roșii și niște buze cărnoase. Vocea îi era groasă și răsunătoare, iar când râdea, i se vedea dantura albă, de care era mândru. - Salut, Tică! Ce faci? Dar ce-i cu tine? Ce-ai pățit? Ce-i cu fața asta, omule? îl întrebă, scrutându-l atent cu privirea sa de polițist. - Chiar se vede că arăt rău? Hai, intră! Ce să am? Nu
RĂPIREA (4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382294_a_383623]
-
română și de istorie! Au inventat tot felul de burse și stadii de pregătire în afară pentru agitatorii aleși pe sprînceană, obligați apoi să manipuleze mass-media, ca să ne țină nouă lecții despre cum nu trebuie să mai fii creștin, nici mîndru de patriotism sau de identitatea de neam. Ce treabă ar avea conducătorii noștri cu identitatea de neam, cînd acțiunile lor se dezic de interesul național? Cînd ei împing la extreme mult-trîmbițatul multiculturalism! Tehnocrații lui Söröș vor instaura, la fel ca
COMISARI IDEOLOGICI DE EXTREMĂ PERICULOASĂ [Corola-blog/BlogPost/93077_a_94369]
-
dimensiune fundamentală a raporturilor ce se instituie între noi ca oameni, ca țărani, ca muncitori și intelectuali, ca studenți sau soldați, ca români. Pe străzile capitalei României libere se rotește iarăși ca în vremurile de înălțătoare mîndrie patriotică luminoasă și mîndră HORA UNIRll. Milioane și milioane de oameni din țară învață iarăși să cînte și să vorbească românește. Să fim demni de aceste clipe istorice comportîndu-ne la înălțimea lor. Muncind și trudind pentru ca Iibertatea care astăzi își arată zorii să rodească
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
învățare a modului de gestionare a emoțiilor de către copil”, declară psihoterapeutul. Specialistul este de părere că juniorii au nevoie de exprimare directă, în cuvinte, a aprecierilor pozitive din partea părinților, de genul „pentru mine, desenul tău este cel mai frumos!”, “Sunt mândru de lucrarea ta!”, „Apreciez cât ești de harnic și te felicit pentru că vrei...!”. Ignorarea comportamentelor pozitive ale copilului de către părinți și educatori, crede psihologul, face să apară comportamente negative, indezirabile. “Exprimarea emoțiilor negative ale părinților prin cuvinte urâte adresate copilului
Programarea pentru succes sau esec este facuta in copilarie de catre parinti (psiholog Maria Verdi) [Corola-blog/BlogPost/93160_a_94452]
-
de-a noastră limbă. Cât timp în lumea zgomotoasă / Va fi suflare românească, / De-a pururi, sfântă și frumoasă, / Să dăinuiască limba noastră. // Sortită-n veci de-a nu apune, / Cu-a sa rostire dulce și măiastră, / Mereu sub soare, mândră să răsune, / Ca o cântare, vechea limbă-a noastră. // Deci crezul meu sub zarea-albastră, / O veșnicie să rămână: / Eu nu mă las de limba noastră, / De limba noastră, cea română!”. Despre „partea noastră de veșnicie”, care-i limba, rostea îndemn
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
Taraful Agurida, Vunk, Mandinga, Ana Lesko, Hara, Sistem, Andreia Voica și Deian Galetin. De asemenea, turiștii prezenți la acest eveniment vor participa la concursuri de lupte libere sau de tras frânghia, sau vor învăța cum se mânuiește o sabie. Sunt mândru că am reușit să aducem la acest festival nume mari ale muzicii românești. Faptul că în ultima lună avem peste 30.000 de spectatori la cele două evenimente pe care le-am organizat deja, înseamnă foarte mult pentru noi. Sperăm
Concerte la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, cu ocazia Pro Istoria Fest by Rudaci Lucia () [Corola-journal/Journalistic/82183_a_83508]
-
călătoriilor pe toate mările veacurilor: "Trei vraci din Nord cu-ocheane și cărți cât nebunia/ îmi dezlegau istoria destinului acesta - / navigator pe-oceane din zori și până-n noapte/ înfrigurat la provă ceteam din Zend-Avesta." (Călătorie veche) " Împleticit pe scenă și mândru ca un rege", leul din cușca acestui fast găurit e captivul în care se deșteaptă, nefiresc, pofta de viață a sălbăticiunii. Iluzie comică, în lumea unde doar aparența suferă: "mantia mă doare cu ciucuri argintii." (Măscăriciul) Priviți cum trece, în
Marile iluzii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8223_a_9548]
-
ť, din cauza acelui atribut, Ťroșuť, care putea fi luat drept o glorificare a comunismului, al cărui Ťsoare roșuť ar fi suit peste lume. Neîndoielnic prozaice și realist-socialiste sunt ŤZilnicile autobuzeť și "Constructorul", cu o declarație de care ar fi fost mândru orice versificator specializat în producții la comandă socială: Sunt omul care trece prin zid, / pentru că eu am suit / toate zidurile acestui oraș!" "Cea dintâi ninsoare", "Înainte de plecare" (devenită "Euharistie"), Ť"Mă ridicam din mare" și "Veche baladă" (scurtată de vreo
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
Poate acuma/ când stelele nu-s,/ nu-s pe cer constelate imperii, poate acum,/ odată ce m-au răpus/ Apune-Soare/ cu sulițe de foc, / poate acum/ cuvine-se, în starea de umbră/ nevăzută de ochi omenești,/ cuvine-se acum,/ umbra de mândru bărbat/ să îngenuncheze/ la glie, la humă/ Cuvine-se a murmura,/ a mărturisi: Patrie, mumă.” La fel ca și în alte lucrări (Opera de cameră omonimă sau Monodrama Salbe pentru soprană și orchestră de cameră), libretul este realizat nu numai
Medit?nd la Curtea Principelui... by Lumini?a CIOBANU () [Corola-journal/Journalistic/83239_a_84564]
-
de prestigios în sine, cu linia muzicală pe care o impune, este în același timp o mare școală pentru interpretul muzicii de operă, în care componenta belcanto și rigoarea stilistică îi definește pe cei mai de seamă artiști. Putem fi mândri de formidabilele noastre împliniri», declară Mariana Nicolesco. (Vasile POPESCU)
O nou? celebrare a liedului rom?nesc by Vasile POPESCU () [Corola-journal/Journalistic/83361_a_84686]
-
care am fost puternic marcat: Toma Caragiu, Vlad Mugur, George Constantin, Gina Patrichi, Leopoldina Bălănuță, Octavian Cotescu, Dan Jiteanu, Silvia Popovici, Adrian Pintea, Moțu Pitiș, Ovidiu Iuliu Moldovan, Dan Micu, Iulian Vișa... Și înseamnă și cei alături de care mă simt mândru că trăiesc, că am norocul să-mi plec clipă de clipă fruntea dinaintea lor. Îi port mereu în minte și suflet pe Radu Beligan, Ion Lucian, Dina Cocea, pe Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Aureliu Manea, Andrei Șerban, Purcărete, pe lordul
CÂTEVA CONOTAȚII SUBIECTIVE by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8540_a_9865]
-
plecase... Epilogul de fapt este acesta: într-o zi, nu mult după ce vestea câștigului se răspândise în cartier, detectiva se întâlnește cu geloasa și cu bărbatul urmărit pe stradă. Cum sunt femeile, pe geloasă o ia gura pe dinainte. Detectiva, mândră, îi povestise acesteia norocul ce dăduse peste ea. Astălaltă, uită, și i-o prezintă bărbatului său în mod călduros, - și, astfel, detectiva nu mai poate să-și exercite meseria. Zăpăcită, cucoana încearcă s-o dreagă, - dar mireasa rezolvase și aici
Mireasa urmărită by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8579_a_9904]
-
decât versul - el este înfometatul de vers. El este conștiința literaturii, și atunci când are talent și cinste, el face, din literatură, adevăr. Criticul are treabă cu îngerii: îi plesnește peste aripi. Îi despăduchează. Le dă sex. Criticul adevărat și cu mândru caracter dă ierbii verdeață. Sinele fără ideea de sine nu are sine. Critica este singura posesiune posibilă, prin contemplare". De adăugat că adevărata critică literară trebuie să fie comprehensivă, să se ferească de compromis, laude și "desființări" aranjate. Nichita dă
Nichita Stănescu și critica literară by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8570_a_9895]
-
cinstire", faimosul Testament, meșteșugul, esența poeziei căutată în limbă. "Temeneaua" la Anton Pann tot pe motivul "poveștii vorbei" se produce. Și al sincronismului. În anul de grație 1831, când s-au fost tipărite Poeziile deosebite sau cântece de lume ale mândrului și balcanicului "iubăreț", Goethe tipărea partea a doua din Faust, Edgar Allan Poe își publica poemele, Stendhal dădea la iveală Roșu și negru: "Tată de cuvinte, mult a mai suferit Anton Pann de pe urma inimii sale care-i stârnea stihul". Căci
Nichita Stănescu și critica literară by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8570_a_9895]
-
de putere, personajul capătă alte trăsături nu destul de convingătoare). De un alt calibru, mai fin, mai delicat, este Patricia, tot un satelit al rubicondului și galantului Martinetti, un substituit de mentor. Cultivată, cu darul asimilării de cunoștințe, fata se prezintă mândră, inaccesibilă. În realitate, sub învelișul de fragilitate se adună și la ea poftele. Nu-și dă seama însă că deznodământul nu poate fi îmblânzit. Conform înclinației spre obediență până la masochism se va prăbuși în capca-na unui cuceritor de duzină, care
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
Lambert, dar se oprește, ca și cum i-ar fi scăpat o vorbă proastă. Apoi, e rândul lui Grégoire să oblojească fata: atâta s-a ostenit, încât vinele de pe piept și de pe grumaz îi sunt umflate și zvâcnesc sub piele. Stăpânul e mândru că a adus-o într-un asemenea hal, pipăie sulurile acelea pline cu sânge, în timp ce Grégoire o șterge de sudoare și îi oblojește zgârieturile. Odată, sosește cineva în timp ce stăpânul chinuie iapa rotată; nu e Duplessis; e un tip mititel și
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
și așa i-a răspuns lui Victor Hugo, anunțându-i o închipuită vizită la Londra de ziua de Sfântului Martin, la prietenul lor Schoelcher, spunând că așteaptă dispozițiile lui pentru a debarca la Guernesey la ducere sau la întoarcere. E mândru de găselnița lui, dl de l'Aubépine. ș...ț Dl de l'Aubépine își petrece vara pregătindu-se de vizita la Victor Hugo, fără să știe dacă acesta îi va confirma datele pe care i le propusese. Surprinzătoare o asemenea
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
capul locului un homo religiosus, ci, aidoma monseniorului Vladimir Ghika, un monden, un ins ce se dorlota în postura de "gentleman". Slujin-du-se de fotografii, scrisori, pasaje cu iz retrospectiv din scrierile mentorului, Ioan Pintea și-l imaginează drept "un tînăr mîndru, orgolios, cosmopolit deseori, ironic, plin de idei năstrușnice, pe măsura Ťanilor nebunaticiť, eroic de cele mai multe ori, mereu pus pe harță și bășcălie în imensitatea saloanelor interbelice, sobru la nevoie, franțuzit și englezit peste măsură, în scandal cu mentalitatea franceză și
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
știm după aceea este că și-a împărțit existența între meseria de cîntăreț la diferite biserici, de profesor de muzică bisericească la Seminar și cea de tipograf-scriitor. "Profesor de muzică corală al Școalelor naționale din București" - așa se va iscăli, mîndru și ambiguu, începînd cu 1834, pe coperta Hristoitiei. Aristocrații pașoptiști cultivau poezia din impuls interior și din dorința de a ajunge celebri. Cîntărețul și tipograful o cultiva în primul rînd pentru a se susține material. Trebuie să adăugăm imediat că
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
Acustic Live: întâlniri cu artiști, conferințe, cursuri de chitară și tabăra națională de chitară Acoustic Live Music Camp, care anul acesta ajunge la cea de-a șasea ediție. Au cântat în Anglia, invita ț i de Adrian Amaricăi și Marius Mândru, care au dovedit că mai exista oameni sufleti ș ti și că poate nu-i totul pierdut în ce-i privește pe românii din diaspora. Ovidiu declara- La finalul concertului din Londra am avut vreo cinci bisuri. Un grup de
La Londra by Dan CHIRIAC () [Corola-journal/Journalistic/83994_a_85319]
-
de excepție ai Corului Catedralei, Iulian Coman, Bartolomeu Trofin și Alexandru C. au interpretat o seamă de bijuterii din creația noastră populară, adevărată comoară pe care, după cum afirma în perioada interbelică, cel mai mare muzician român, George Enescu, ne putem mândri, pe bună dreptate, în lume. A fost, fără echivoc, o ediție importantă, care a constituit, pe lângă “un semnal de alarmă” îndreptățit, întrucât la nivelul județelor și al țării, după 1990, numărul formațiilor corale din rândul adulților, dar și al elevilor
Adunarea General? a Asocia?iei Na?ionale Corale din Rom?nia by Al . I . B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84008_a_85333]
-
fiecărei ființe să se delimiteze, să-și asume ori să transforme într-o identitate mai bună efectele acestor elixire paradisiac-infernale. În ultimii patruzeci de ani n-am reușit, în ciuda unor intenții ferme, să mă îmbăt niciodată. Nu mă simt deloc mândru din acest motiv. Probabil că sunt prea banal, prea lipsit de simțul riscului, prea departe de tentațiile metafizicului pentru a-mi asuma splendida aventură a despărțirii - fie și temporare - de setul de prejudecăți pe care, bombastic, le numim rațiune.
Când v-ați îmbătat ultima oară? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8414_a_9739]
-
sub egida Editurii Muzicale. Așa cum apreciază în prezentarea sa cunoscuta interpretă Veta Biriș, „Nicu Poșta este, după foarte mulți ani, primul interpret care aduce publicului larg un nou buchet de cântece alese de pe Valea Târnavelor”. Între aceste titluri: „Semănat-a mândra dor”, „Pădurice deasă ești”, „Sara peste sat se lasă”, „Rozmarin plecat”, „Colo jos pe-o vale largă”. Între colaboratori: compozitorii Daniel Notăraș și Vlad Bucur, textierul Constantin Ignătescu, semn că nici folclorul nu mai este atât de autentic ca altădată
CD-uri by Florin-Silviu Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84254_a_85579]
-
nori, piatra în care a fost săpată amintirea dramei se întunecă aidoma unui chip de mireasă părăsită. În liniștea pe care n-o destramă nimeni, oftatul poetului se întâlnește cu țipătul de ciută săgetată al tinerei. Și ale lui Mondego mândre zâne I-au plâns pieirea peste văi și șes... Și lacrimile lor, din vremi bătrâne, Într-un curat izvor s-au fost ales... Al cărui nume până azi rămâne: "Izvorul dragostelor lui Ines", Purtându-și printre flori nestinsul dor, Cu
Cu inima smulsă din piept by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/8429_a_9754]