742 matches
-
la vremea lor. Dar și o lume zgomotoasă, cu politicieni aidoma celor de azi, cu poeți și prozatori asemănători celor de azi, obsedați de ideea morții ce va să vină sau fermecați de astrul nopții și inepuizabila iubire, cu preoți mângâietori de suflete, învățători luminători de minți necoapte, scormonitori în tainele științei, apărători ai unor cauze drepte și nedrepte, visători în orânduiri mai bune, cu legiuiri populiste, eroi cu ,,Virtutea militară" strălucind pe piept și în manualele școlare, o societate omenească
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93042]
-
ce se oprește pe mâna lui. Stau așa minute în șir, privind florile, lacul, rățuștele, cerul spre care ele zboară. Andrei e așa de fericit! De atâta fericire, își lipește umărul și fața de pieptul Lui Iisus. Simte o căldură mângâietoare când brațele lui sfinte îl cuprind. Oh! Ce bine e cu Tine, Iisuse! șopti Andrei. Dimineața bate în fereastra casei cu degete de lumină. Andrei deschide ochii și vede că e în brațele tatălui său, venit acasă din țări străine
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
care da trăsăturilor lui groase energie, țiganul ținu găleata până când, ca un șoarec cufundat în apă, bătrânul se liniști. Bine dispus, tăietorul încă mai hohotea când un fior zvâcni în Voicea : deși îl slăbise din strânsoare, moșul rămânea nemișcat. Aproape mângâietor, țiganul puse mâna pe el. - Haide, moșule, scoală... Cu orgoliul rănit de împotrivire, Voicea nu voise decât să-și arate puterea. Furișă o privire către ceilalți. Cutremurat, căpitanul fixa fața plină de scursuri a bătrânului. Pe un ochi îngălbenit i
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
voi face, pentru ca Tatăl să fie proslăvit în Fiul. 14. Dacă veți cere ceva în Numele Meu, voi face. 15. Dacă Mă iubiți, veți păzi poruncile Mele. 16. Și Eu voi ruga pe Tatăl, și El vă va da un alt Mîngîietor, care să rămînă cu voi în veac; 17. și anume, Duhul adevărului, pe care lumea nu-L poate primi, pentru că nu-L vede și nu-L cunoaște, dar voi Îl cunoașteți, căci rămîne cu voi, și va fi în voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
el. 24. Cine nu Mă iubește, nu păzește cuvintele Mele. Și cuvîntul pe care-l auziți, nu este al Meu, ci al Tatălui, care M-a trimis. 25. V-am spus aceste lucruri cît mai sunt cu voi. 26. Dar Mîngîietorul, adică Duhul Sfînt, pe care-L va trimite Tatăl, în Numele Meu, vă va învăța toate lucrurile, și vă va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu. 27. Vă las pacea, vă dau pacea Mea. Nu v-o dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
acum le-au și văzut, și M-au urît și pe Mine și pe Tatăl Meu. 25. Dar lucrul acesta s-a întîmplat ca să se împlinească vorba scrisă în Legea lor: "M-au urît fără temei." 26. Cînd va veni Mîngîietorul, pe care-L voi trimite de la Tatăl, adică Duhul adevărului, care purcede de la Tatăl, El va mărturisi despre Mine. 27. Și voi de asemenea veți mărturisi, pentru că ați fost cu Mine de la început. $16 1. V-am spus aceste lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
nimeni din voi nu Mă întreabă: "Unde Te duci?" 6. Dar, pentru că v-am spus aceste lucruri, întristarea v-a umplut inima. 7. Totuși, vă spun adevărul: Vă este de folos să Mă duc, căci, dacă nu Mă duc Eu, Mîngîietorul nu va veni la voi; dar dacă Mă duc, vi-L voi trimite. 8. Și cînd va veni El, va dovedi lumea vinovată în ce privește păcatul, neprihănirea și judecata. 9. În ce privește păcatul: fiindcă ei nu cred în Mine; 10. în ce privește neprihănirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
în ce privește neprihănirea: fiindcă Mă duc la Tatăl, și nu Mă veți mai vedea; 11. În ce privește judecata: fiindcă stăpînitorul lumii acesteia este judecat. 12. Mai am să vă spun multe lucruri, dar acum nu le puteți purta. 13. Cînd va veni Mîngîietorul, Duhul adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul, căci El nu va vorbi de la El, ci va vorbi tot ce va fi auzit, vă va descoperi lucrurile viitoare. 14. El Mă va proslăvi, pentru că va lua din ce este al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
că dihotomia aceasta devenea mai reală ca oricând. Sătenii, cei mai vârstnici, firește, și-l amintesc și astăzi: spătos, cu privire blajină și ochi calzi, cu suflet blând și cu o voce care știa a fi, la nevoie, atât de mângâietoare ca susurul unui pârâu, dar și viguroasă, tunătoare chiar, când posesorul ei se considera îndreptățit să treacă la o schimbare de registru. Nu era lacom, deși nu s-ar putea spune nici că era filotim; primea cât voiai să-i
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
mirosea ca o pătură de lână tocmai scoasă din dulap. O luă în brațe din spate și îi desfăcu nasturii bluzei. Ea se înfioră de amenințarea că avea să facă din nou asta. Spatele ei se încordă sub degetele lui mângâietoare. El îi urmări cu degetul curbura abdomenului, privind-o cu acceași uluire înfometată ca și prima oară, cu opt ani în urmă. Vezi? repetă ea, din memorie. Cicatricea operației mele de apendicită. O am de la unșpe ani. Nu e prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
silueta proiectată pe fundalul ferestrei, își prinse mâinile în creștetul capului. —Să-ți port pică? Doamne, nu! Se întoarse în pat. Niciodată. O mângâie pe cap, spăsit. Bineînțeles că există forțe mai mari decât noi. Le simți în mâna lui mângâietoare - forțe atât de mari încât căile noastre nu înseamnă nimic pentru ele. Te iubesc, spuse el. La zece ani după întâmplare, și totuși prematur cumva. Pentru mine reprezinți tot ce-i mai bun în oameni. Niciodată nu te-am considerat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ușa închisă a camerei lui Mark, trăgând fără rușine cu urechea. O auzea pe femeie vorbind și râsul înfundat al lui Mark. Sună telefonul. Băiatul înjură și strigă: —Vin, vin imediat. Nu te ambala așa, ce naiba. Vocea Barbarei se auzi, mângâietoare, peste zgomotul mobilei trântite. —Nu te grăbi. Or să te aștepte. Weber bătu la ușă și intră. Uimită, Barbara Gillespie își ridică privirea de unde stătea și răsfoia reviste împreună cu pacientul ei. Weber se strecură în cameră, închizând ușa după el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Paul nu trebuie să fie stins cu ușurință în preot, ci trebuie, mai degrabă, să fie cultivat ca semn al unei mari sensibilități încrezătoare că face să se stimeze forța creativă și purificatoare, fecunditatea sapiențială și pedagogică, capacitatea liniștitoare și mângâietoare, încărcătura spirituală și religioasă, dinamismul asociativ și propulsiv, într-un cuvânt, necesitatea absolută a Cuvântului. 4. În ce constă faptul de a fi slujitori ai Cuvântului? În acest context este bine să schițăm, cu trăsături rapide, identitatea predicatorului (preotul angajat
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
vă admir pentru răbdarea cu care m-ați ascultat, amin.“ „Sunt convinsă totuși că ai febhă, poate de la pumnul ăsta bandajat, ia să văd“, a spus doamna Gerda. Și, lăsând jos olița, mi-a pus pe obraji niște degete foarte mângâietoare. „Ia mâna de pe mine !“, am strigat eu atât de tare, încât, de la capătul celălalt al coridorului, ecoul a răspuns : „de pe mine...“. „Vai !“, a spus doamna Gerda, uluită de neașteptata mea grosolănie, „Dah eu îți sunt ca o sohă...“. „Surori ca
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
pe care-l folosea când rămânea vreun prieten de-al lui peste noapte. Lynn îl scoase și Dave dormi pe el, lângă Jamie. Ultimele lui cuvinte fură: — E foarte moale. După care adormi aproape imediat, în timp ce Lynn își trecea mâinile, mângâietor, prin părul lui. — E atât de marfă, mami, spuse Jamie. E ca și cum aș avea un frate. — Nu-i așa? Lynn stinse lumina și închise ușa. Când îi verifică, mai târziu, văzu că Dave își strânsese cearceafurile în jurul lui, într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
propria familie câteva zile? Și-a tras păturile moi până sub bărbie și În căldura patului și-a lipit sânii de el. Apoi i-a mângâiat mâna, de parcă ar fi Încercat să convingă un băiat și l-a sărutat delicat, mângâietor pe gât, Însă, când a Încercat să se retragă, el a vrut mai mult, Însetat de iubire. — Totul e În regulă, a spus Rose pe când trupul ei s-a Încordat și respirația i s-a accelerat doar ca să domolească repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
oraș medieval recent bombardat. Foarte ilustrativ, gîndește Wakefield, apoi se Întoarce la Susan. Îi atinge brațul În semn de simpatie și ochii ei negri se umplu de recunoștință. Diavolul se evaporă. Și prezența femeii mai În vîrstă este, de asemenea, mîngîietoare. Pare că, În felul ei Înțelept, acceptă violența, umorul și contradicțiile. Wakefield Își propusese să rostească aceeași prelegere ca În Typical, considerînd că „Banii și Poezia (cu un ocol prin Artă)“ era o temă suficient de universală pentru a putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
și-l amintea atât de bine, cine e bătrânul acela ciudat în halat care bate la mașină în biroul tău? Nu-mi spune că ai deschis un azil pentru gazetarii bătuți de soartă? Ai fi în stare. Era o notă mângâietoare în glasul ei, care lui Jack i se păru deopotrivă ispititoare și alarmantă. — Nu râde de el, mamă, o dojeni Louise pe un ton serios. Ben ne-a spus deja. Se numește Ralph și e bolnav de Oldtimers. Jack zâmbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
nu se mai poate schimba nimic, omul devine cu desăvârșire liber. Se simte rotund ca un fruct. ― Dar noaptea? XI ― Ana mi-a vorbit despre Alexandru. Cum începe să vorbească despre el, glasul i se schimbă. Dintr-o dată devine cald, mângâietor și trist. Parcă ar ascunde o taină. M-a dus în mijlocul unui platou pietros, unde creșteau niște arbuști roșii, piperniciți de căldură, și, rupând o nuia, mi-a desenat cortul în fața căruia, zicea ea, tânărul rege privea îndelung cerul înainte de
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
am zis că plec, chelnerul care mi-a adus haina, mașina lui Jack oprind În stație... Nu știu deloc ce ar trebui să simt acum. Nu pot decît să rămîn așa, cu ochii pe geam, conștientă de sunetele familiare și mîngîietoare din jurul meu. Uruitul și scrîșnetul de pe alte timpuri ale motorului de autobuz. Zgomotul ușilor care se deschid și se Închid. Sunetul ascuțit al clopoțelului de oprire la cerere. Oameni bocănind pe scări În sus, apoi pe scări În jos. Simt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
PARASCHIV: Te țin... MACABEUS (Respiră ușor.): Auzi? PARASCHIV: Da... MACABEUS: Am dormit mult? PARASCHIV: Ai dormit... MACABEUS: Parcă nu-mi simt mâinile... PARASCHIV: Ai dormit cu mâinile sub tine. Totdeauna dormi cu mâinile sub tine... MACABEUS: Sunt un prost... PARASCHIV (Mângâietor.): Ești... (Pauză; respirație de nebun la MACABEUS; jelanie blândă la PARASCHIV.) MACABEUS: Auzi... PARASCHIV: Ce? MACABEUS: Parcă nu-mi simt fața... PARASCHIV: Ai dormit cu fața în jos. Totdeauna dormi cu fața în jos. (Pauză; horcăit.) MACABEUS: Da’ de ce nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
mie biscuiți. Violet împroșca cu venin prin fiecare por în seara aceea, dar Janey părea că nici nu observă acest lucru, copleșind-o cu afecțiunea și sprijinul ei. Hai, nu te prosti, ești la fel de subțire ca și ea, zise ea mângâietor. Ești încântătoare - nu-i așa, Sam? Poți avea pe oricine vrei. Am clipit. Absolut, zisei eu. Păi, cred că lui Philip Cantely îi place de mine, zise Helen recăpătându-și entuziasmul. Am trecut pe la teatrul Cross ieri dimineață, am dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
zise Violet cu un murmur slab, dar perceptibil, pronunțând fiecare cuvânt cu o dicție extraordinară. Frumos lucrat. Sophie îi dăduse la o parte toate buclele de pe frunte și fruntea ei cea netedă și albă lucea ca o perlă sub atingerea mângâietoare a lui Sophie. Nu asta, ci Casa păpușilor. Voiam să faci tu costumele. Rochia pe care mi-ai făcut-o pentru spectacolul ăsta e atât de frumoasă - îmi cunoști corpul atât de bine... M-am așezat pe fotoliu și mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
soarele nestemata cerului, ne mângâie blând. Ghioceii gingași și florile în culorile curcubeului vorbesc și se ceartă cine să vestească întâi primăvara. Cerul limpede ca apa râului, albastru ca opalul, ne trimite o adiere ușoară și călduță. Mii de raze mângâietoare ale soarelui vesel ne fac să simțim o stare de melancolie și ne duc cu gândul la crângurile înmiresmate și la toate clipele minunate din viață în care am avut parte de bucurii și de prezența primăverii senine. Regina Primăvara
Primăvara, motiv de bucurie. In: ANTOLOGIE:poezie by Tania Pârvu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_685]
-
Am început să observ și să gândesc asemenea studentelor mele... Nu este de bine, Iuli!” se avertiză ea pe sine și se ridică oftând. „Pa, frățioare! Te pup dulce. Ne revedem mâine, stai liniștit!” îl asigură ea cu vocea-i mângâietoare. - Mergem? îl întrebă pe Eugen care tocmai fixa câteva hârtii într-un dosar. - Să mergem? întrebă el cât se poate de surprins de întrebare. Vrei să te conduc acasă? Nu am spus asta... Ai zis că avem de vorbit. Nu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]