1,020 matches
-
formează o măciucă oval-alungită. Coxele anterioare cilindrice, în formă de dop, cu trohanterele bine dezvoltate. Coxele posterioare nu sunt cotangente. Tarsele pentamere. O singură specie. Sphaerites glabratus Fabricius (politus Mannerh.) Corpul oval scurtat, negru. Partea dorsală prezintă reflexe metalice verzi-albăstrui. Măciuca antenelor are o culoare cenușie, mată. Pronotul transvers, discul lui dispune de o punctuație extrem de fină, iar punctuația marginilor lui laterale este deasă și accentuată. Suprafața pigidiului cu o punctuație fină. Insectele sunt răspândite sub trunchiuri doborâte, în frunzar și
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
conferințe despre dramaturgul englez. SCRIERI: Calendarul la popoarele Antichității, București, 1894. Traduceri: Shakespeare, Romeo și Julieta, București, 1882; Herodot, Istoriile lui..., I, Berlin, 1894, II-III, București, 1912-1915, IV, București, 1902. Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, Critica dramatică, îngr. și introd. Constantin Măciucă, București, 1996, 232; Iorga, Oameni, IV, 32; Duțu, Explorări, 258; Dicț. lit. 1900, 395. S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287257_a_288586]
-
se metamorfozează într-o somație, în timp ce atotputernicul Hercule construiește enunțuri demne de cei mai aprigi cerberi: Spune pe dată în care tărâm ți-a fost dat a te naște,/ Altfel, de trunchiul acesta strivit, vei mușca din țărână;/ Uite, această măciucă adesea regi falnici răpuse./ Ce-i bâiguiala aceasta cu tulbure glas turuită?/ Clătinătorul tău cap l-a ivit ce popor și ce țară?/ Spune deschis!". Aspectul parodic al operei se completează fericit cu aspectul caricatural al tuturor personajelor, fie că
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
imaginea stabilă în subansamblurile conceptuale pe care le generează: • structura anatomică: trabecula; • caracteristica: trabecular; • intervenția chirurgicală: trabeculectomy; trabeculotomy. Trabs, bis (s.f.) era utilizat în limba latină comună cu numeroase sensuri: "bârnă"; (fig.),,trunchi de copac"; "navă ușoară", "acoperiș de casă", "măciucă, ghioagă"; "suliță enormă", "torță". Grinzile acoperișului se numeau în Imperiul Roman, trabes (bârna mare). Lat. fornix, icis (s.m.); cuvântul circula în limba latină comună cu sensurile de "boltă, arc", "arcadă" a casei romane; "lupanar". În NA fornix desemnează "un corp
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
dascăl; căpetenie; îndrumător; sfătuitor"); mal- "rău" (cf. lat. malus, a, um adj. "rău"): med. ro. maladie (cf. fr. maladie; en. iliness, sickness, disease); malleolus- "ciocănaș" (cf. lat. malleolus,i, s.m. "ciocănaș; proiectil incendiar", diminutiv de la malleus, i "ciocan, mai, măi, măciucă"): med. ro. maleolă s.f. (cf. fr. malléole s.f.; en. malleolus. NA); mamo-/mama-/mami-,-mamo- "mamelă, mamifer" (cf. gr.μάμμη, -ης s.f. "mamă, bunică"): med. ro. mamar, adj. (cf. fr. mammaire, adj; en. mammary); man(i)-/manu- "mână" (cf. lat.
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
pe care și-l dorea demult ca ginere.Totuși nu poate lăsa situația neclarificată și “călcându-și pe inimă” află de la George că nu el este autorul faptei rușinoase.Baciu simți “ca și când l-ar fi trăznit cu o măciucă în creștetul capului”.Năucit, se întoarce acasă, cu imaginea rușinii, ca o fiară în ochii căreia stăruie “burta ei încinsă cu bete tricolore peste zadiile sumese, o burtă uriașă, vinovată, urâtă, ațâțătoare, în care rușinea se lăfăie sfidătoare și trufașă
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
80%, în anumite regiuni și atingând mai ales clasele de vârstă extreme - copiii mai mici de 5 ani, adulții de mai mult de 45. Circa 37% din decese sunt datorate foametei* organizate, iar 40% asasinării prin aplicarea unei lovituri de măciucă în ceafă sau sufocării într-un sac de plastic, asta pentru a economisi muniția. Sistemul carceral este condus de o structură specială, Santebal, centru de decizie a epurărilor. închisoarea de la TuolSleng - sau „S 21”, căreia cineastul cambodgian Rithy Panh i-
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în dreptul umărului)”. Specimenul se numește Jurvale. El adoarme vorbind și, când e treaz, consumă toate proviziile alimentare ale posesorului încăperii. Altuia nebunia i se trage de la nevastă, care l-a părăsit. Nenorocitul sfârșește în pădure, sfâșiat de câini, zdrobit de măciuci. O compunere demonstrativă e și primul roman al lui P., Parțial color (1985), ce dă în vileag viața (pseudo)conjugală, de după divorț, a naratorului. Despărțit de nevastă, sub efectul intrigilor soacrei, Traian Daia, actor și regizor, cadru didactic la o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289002_a_290331]
-
bacurile cu care se traversa apa Prutului erau din lemn. în domeniul transporturilor era căruța sau carul de la formele lor primare până la cele mai avansate, iar în timpul iernii săniile tot făcute din lemn. Ca arme se foloseau arcul și săgețile, măciuca din lemn tare de corn care era simplă sau ghintuită, ca unelte îmblăciul pentru bătut grâul, orzul, ovăzul, fasolele, mazărea, haldanii, dar care putea deveni și o armă redutabilă în fața dușmanilor, la fel coasa și toporul cu o coadă lungă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și hotărât peste măsură. Acesta trebuia să controleze pe la casele locuitorilor din sat felul cum ieșeau oamenii cu scaunul. Dacă era moale, îndată omul era luat de acasă, dus pe malul uneia dintre gropile cu var, lovit puternic cu o măciucă și repezit în groapa cu var. Unii bătrâni povestesc cu groază unele lucruri despre acest om care într-una din zile a luat-o chiar pe sora lui, Catrina pe care a dus-o pe malul gropii cu var și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
firească, explicabilă întru totul. Constatarea este legată de prezența concomitentă a celor două luni pe bolta astrală: ,, Deodată, printr-o spărtură de nor se arată felia din urmă aplecată pe o rână. Arătarea m-a amețit ca o lovitură de măciucă la mir. Mi-era în față... Atunci sunt două luni pe cer! Eu merg la deal; luna trebuie să-mi fie în spate. Și mi-am întors repede capul s-o văz pe cea adevărată...’’), la fel, este pe loc
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
ușă; nici nu intra, nici nu ieșea, ba se mai uitau și alții de pe hol la ceea ce se vedea înăuntru. Până la urmă, Margot și-a dat seama că cei doi îi sunt inferiori, pentru că arătau de parcă le dăduse cu o măciucă-n cap. După câteva secunde grele, Margot s-a înduplecat și a ieșit. A revenit la cămin seara târziu și n-a mai vorbit cu colega ei de cameră câteva zile. ți-o poți închipui pe mama ta făcând dragoste
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
unui tratat între Genova și Veneția. Dogele citește cu glas tare un mesaj din partea lui Petrarca care îl îndeamnă să încheie pace cu Veneția. Senatul se pronunță zgomotos împotriva tratatului. Simon Boccanegra continua cu cuvintele: “Iată pe Cain care ridică măciuca să însângerata amenințând cele două certărețe ale Italiei. Adriatică și Liguria sunt una și aceeași Patrie.“ Pledoaria Dogelui este întreruptă de strigate venite de pe străzile orașului. Uitându-se pe fereastră, Paolo anunță că în jurul Palatului Fieschi s-a strâns o
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Cu inima plină de soare, București, 1957; Danuta Bienkowska, Pe urmele cuiburilor de vulturi, București, 1958 (în colaborare cu Rodica Ciocan); A. Gracev, Tainele lacului roșu, București, 1958 (în colaborare cu N. Bocunescu); Ivan Olbracht, Haiducul Nikola Suhai, pref. Constantin Măciucă, București, 1958 (în colaborare cu Ihor Lemnâi); Valentin Ovecikin, O primăvară buclucașă, București, 1958 (în colaborare); Jurnalul Annei Frank, pref. S. Damian, București, 1959; Pagoda vieții veșnice (Culegere de povestiri ale scriitorilor chinezi), pref. Sanda Radian, București, 1959 (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
era soția lui badea Mitru Marcu cel care s-a Întors de pe frontul de răsărit trecând prin Încercări greu de imaginat. Când povestea badea Mitru Marcu cum a scăpat din Încercuire, acolo la Cotu-Don, În timpul războiului, ți se făcea părul măciucă. Rușii ne Înconjuraseră iar ofițerii unguri strigau mereu: Înainte!! Unde În mă-ta să mergem Înainte, căpitan prost ce ești? zise la un moment dat un căprar mai curajos. Tu nu vezi că rușii ne-au Înconjurat și nu mai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
înghițite de-a valma? / Dă-mi drumul! Nu-mi mai mușca palma. Iată, au început să lumineze obiectele, ceaslovurile, filosofiile, pandectele, / aduse aici când n-au mai fost de folos / oamenilor de afaceri de jos. / Mi s-a ridicat părul măciucă, / din toată mintea a mai rămas o nucă / și-o simt cum se zbate / să uite de toate” (O întâlnire în pod). Ion Barbu, autorul Jocului secund, „mai pur”, este și mai ușor de recunoscut, cu inconfundabila sa amprentă (versuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
conduce la majorarea remunerării acționarilor pe măsura creșterii pârghiei financiare; În cazul În care rata rentabilității economice este inferioară ratei dobânzii: creșterea gradului de Îndatorare are drept consecințe o scădere a ratei rentabilității financiare. Se vorbește aici despre efectul de măciucă al Îndatorării. În această situație este de preferat menținerea finanțării doar la nivelul capitalurilor proprii, deoarece apelarea la Împrumuturi bancare mărește nivelul pârghiei financiare , dar și riscurile financiare ale Întreprinderii. În concluzie, rentabilitatea economică și financiară a Întreprinderii trebuie analizată
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
aibă gloanțe. Aveam și eu, însă la Londra, o reușită imitație de pistol automat, din recuzita teatrului. Dacă l-aș țintui cu el, obligându-l să ridice brațele, să-și întoarcă fața la perete, și i-aș trage cu o măciucă în cap? Și pe urmă? Să mă duc la poliție să istorisesc întreaga poveste? S-o determine pe Hartley să depună mărturie că l-am ucis în legitimă apărare? Dar cum era posibil, în orice moment, ca Ben să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
are de ce să mă condamne. Auzi, dacă primești mai mult de zece ani... nu cumva să te descurajezi. Capul sus și să ai grijă de sănătatea ta. Când o zis „mai mult de zece ani”, mi s-o făcut părul măciucă... Da’ pentru ce, dom’le, că n-am dat în cap nimănui... C-o fost proști ăștialalți că o crezut că dacă o să spună de mine ei scapă și pe mine mă omoară? N-o fost chiar așa... Și mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
curând am adormit cu toții buștean. Pe la miezul nopții și aproximativ pe la jumătatea distanței de casă, m-am trezit pe jumătate, simțind că ceva nu e în regulă. Scoțând capul de sub plapumă, ce am văzut și auzit mi-a făcut părul măciucă: urletele unei haite de lupi, ce coborau pe panta dealului dintre satele Polițeni (azi Vaduri) și Gura Iezerului, răsunau în toată Valea Tutovei, iar tata, în picioare pe dricul din fața saniei, plesnea în neștire cu coada biciului boii care fugeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
cireșe negre cu oleacă de bicarbonat, acela care se găsește deavolna În apa minerală. Or fi substanțele naturale instabile, dar ce contează asta câtă vreme acolo mai e și conservant? Or fi cele sintetice stabile, dar mi se face părul măciucă numai când le văd formulele, În toată plenitudinea complexității lor În comparație cu simplitatea naturalului antocian de pildă. Dar atenție! Tocmai stabilitatea arată că astfel de substanțe sunt străine vieții, Încât nici cea mai flămânzită bacterie nu se Încumetă să „muște“ din
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Cristi spune că mai au și alții coadă. Dacă n’aș avea replică. Doar a mea e folosită inteligent. Ce dacă un crocodil are o coadă cu mult mai consistentă? Nu-i slujește decât de cârmă În apă, eventual de măciucă. Ce dacă o veveriță are o coadă cât ea de lungă? E doar umflată de păr, fiind bună doar de stabilizator În aer, ceva de genul penelor de la săgeată. Cât despre concurentul care mă mârâie de sub gard, n’are ce
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
din ce în ce mai convins că activitatea științifică nu are nici un preț în lumea universitară în care sînt văzuți bine, și promovați, activiștii culturali, demagogii și cei care au relații cu cei ce stau cu o mînă pe frîne iar în una țin măciuca... obiectivității. Ai înțeles din scrisoarea mea că eu însumi sînt pus în fața unor examene grele. Noua conducere a facultății, marele gramerian Vasile Arvinte , e subiectiv, bine legat de amicii lui între 38-48 de ani care se văd amenințați de avîntul
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Avramescu a comis incorectitudini și este incapabil"1738. Împotriva membrilor fostului consiliu comunal se pronunța și "o broșură a domnului avocat Baboeanu, din care dacă am spicui pe ici pe colo (...) am găsi lucruri de care ni se face părul măciucă"1739. Din cuprinsul acelei broșuri reieșea faptul că "suma de 80 000 lei adică o treime din întreg bugetul" consiliului comunal al orașului Tulcea fusese împărțită "aproape între toți consilierii"1740. Un caz concret de acordare a unor fonduri din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
CNT, 1983, 43; Paul Dugneanu, Polivalența creatorului, CNT, 1983, 43; Diaconescu, Dramaturgi, 224-227; Valentin Silvestru, Ora 19:30, București, 1983, 227-232, 442-446; Felea, Aspecte, III, 74-78; Ghițulescu, O panoramă, 244-249; Const. Ciopraga, Simfonie neterminată, VR, 1986, 12; Grigurcu, Existența, 317-323; Măciucă, Motive, 166-202; Rotaru, O ist., III, 925-927; Holban, Profiluri, 259-264; Cosma, Romanul, I, 261-266; Lucian Alexiu, Întoarcerea poetului, O, 1990, 41; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 163-167; Micu, Scurtă ist., III, 384-385; Dicț. scriit. rom., II, 466-469; Ghițulescu, Istoria, 318-322; Dicț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287380_a_288709]