1,012 matches
-
a intensifica exploatarea țăranilor dependenți care, în decursul timpului, au pierdut dreptul de a se muta de pe o moșie pe alta, fiind legați de glie prin așezământul din 1628 dat de domnitorul Miron Barnovschi Moghilă. Deoarece pe moșia boierească sau mănăstirească erau și robi țigani, proveniți din danii, din cumpărare sau din toți prinșii războaielor și năvălirilor, cu timpul, țăranii dependenți, în noile condiții economice, au fost tratați ca robii care aparțineau cu persoana și cu munca stăpânului de moșie. Raporturile
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
conflicte dintre vecini și stăpâni - mănăstiri și biserici - îl determină pe Constantin Mavrocordat să emită un așezământ la 12 ianuarie 1742, prin care reglementează raporturile dintre cei de mai sus și stabilește: „tot omul casnic ce va ședea pe moșie mănăstirească, ori om domnesc, ori boieresc, ori slujitor, orice fel de breaslă ar fi, să aibă a sluji într-un an mănăstirii, ori cu clacă, ori cu carul cu boi. De va sluji la ceva ori cu sapa ori cu ce
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Divanului domnesc prin care vămenii sunt obligați să plătească Mănăstirii Moldovița dările ce-i datoresc și să-i lucreze 12 zile pe an. „La porunca cinstitului Divan domnesc am fost trimiși să cercetăm pe locuitorii satului Vama de lângă Câmpulung, moșie mănăstirească, după jalba ce a dat-o la Divan sfinția-sa, Vnedict, egumenul mănăstirii Moldovița și ni s-a poruncit să mergem la satul vama și să cercetăm toate plângerile ce le+au ridicat egumenul împotriva vămenilor, anume că nu lucrează
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
trecut, pentru care s-a făcut chezaș vornicul de Câmpulung.” (Teodor Balan, Documentele mănăstirii Moldovița, Fond personal teodor balan, Documentele mănăstirilor din Bucovina, Inventar 405) 9. Suceava, 18 ianuarie 1782. Proces verbal luat de comisia austriacă (de înregistrare a averilor mănăstirești) cu călugărul Vasian, reprezentantul mănăstirii Moldovița. „În fața comisiei austriece apare călugărul Vasian și declară următoarele despre mănăstirea Moldovița: Mănăstirea a fost zidită de voievodul Alexandru cel Bun. În urma unei ploi torențiale, muntele a alunecat, distrugând mănăstirea. Petru rareș voievodul a
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Gherasim asesor, Vasile Balș, Ienache Codrescul cămăraș, și asesor, Vasile Herescu, secretar. Rădăuți, 8 aprilie 1782.” (Teodor Balan, Documentele mănăstirilor din Bucovina, vol. XI- 1780-1782, do.65, inventar 4161, traducere după textul german publicat de F.A. Wickenhauser) 11. Lista moșiilor mănăstirești din Bucovina Mănăstirea Moldovița: Vama, Ținutul Suceava; familii de vecini - 174; arendat pe 3 ani, în 1784, împreună cu Frumosul lui Anghelache din Câmpulung cu suma de 600 florini.La Vama era o moară, un eleșteu. (Vol.XII, Doc. 21, p.
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
decât evreii și păgânii”<footnote Ibidem, p. 59. footnote>. Venind în întâmpinarea dorințelor și voinței celor care răspundeau de destinele imperiului și, în principal, ale lui Iosif al II-lea, guvernatorul Splény propune aplicarea unor procedee mai dure față de clerul mănăstiresc deoarece „nu va face impresie rea asupra norodului, căci pe cât este de dedicat acesta popilor, pe atât urăște clerul mănăstiresc. Cauza principală a acestei atitudini este rezultatul comportării mai dure a acestuia din urmă față de supușii săi”. Din această cauză
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
imperiului și, în principal, ale lui Iosif al II-lea, guvernatorul Splény propune aplicarea unor procedee mai dure față de clerul mănăstiresc deoarece „nu va face impresie rea asupra norodului, căci pe cât este de dedicat acesta popilor, pe atât urăște clerul mănăstiresc. Cauza principală a acestei atitudini este rezultatul comportării mai dure a acestuia din urmă față de supușii săi”. Din această cauză, spune Splény, „popii trebuie cruțați și distinși cu tot felul de favoruri” <footnote bidem, p. 185; vezi și cap. I
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
185; vezi și cap. I “Raporturile satului Vama cu mănăstirea Moldovița” din lucrarea prezentă; propunerea lui Splény vine în întâmpinarea decretului imperial de desființare a mănăstirilor din Bucovina. footnote>. Aceleași aprecieri negative la adresa țărănimii din Bucovina, cât și la adresa clerului mănăstiresc, o găsim și la Vasile Balș în memoriul adresat Curții din Viena la 1780, ceea ce confirmă aprecierile lui Splény. Deși Vasile Balș vede în țăranul român din Bucovina un individ caracterizat prin lene, minciună și obrăznicie, face recomandarea „să se
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de mai mulți gospodari printre care și Toader Iosep care era vornic (primarul comunei), cu toată grămada satului, și este întărită cu pecetea comunei Vama. III. 2. Evoluția relațiilor de proprietate. Relațiile vămenilor cu pădurea. Pădurea obștii Vama Întinsele moșii mănăstirești au atras atenția noilor stăpâni ai Bucovinei, în care vedeau o sursă inepuizabilă de venituri pentru fiscul imperial. După vizita împăratului Iosif al II-lea în Bucovina în iunie 1783, prin ordonanța imperială din 19 iunie 1783 s-a cerut
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
din partea diriguitorilor politicii culturale și educaționale a vremii (care îl destituie temporar din postul de profesor în 1860-1861). În aceste condiții, Hasdeu se mută în 1863 la București, unde este solicitat ca membru în Comisia documentală și în Comisiunea moșiilor mănăstirești iar din 1864 ca responsabil cu editarea Arhivei istorice a României, dobândind, ca publicist, istoric și literat, un prestigiu tot mai mare, care i-a adus și mulți dușmani ("Arhiva istorică a României" este suspendată -temporarîn 1865 din ordinul ministrului
HASDEEANA. SECȚIUNE TEMATICĂ BOGDAN PETRICEICU HASDEU. REPERE ALE UNEI BIOGRAFII ILUSTRE. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Petronela Crucianu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1723]
-
de mitropolitul Veniamin Costachi, care, în locul acestei biserici, neîndeajuns de încăpătoare, a conceput construirea unei noi mitropolii, căreia i-a pus piatra fundamentală, la 3 iulie 1833. Noul domnitor, Mihail Sturza, cel care a decretat și dezrobirea țiganilor domnești și mănăstirești, venit la domnie în anul 1834, a îmbrățișat ideea mitropolitului Veniamin Costachi, aducându-se lucrările până la așezarea acoperăm�ntului, în anul 1839. Clădirea s-a ridicat după planurile arhitecților Freiwald și Bucher. În ultimii ani, lucrările au fost conduse de
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
târgului, ce purta numele de Muntenimea de Jos. Cu privire la anul de ctitorire și la ctitor, se afirmă că a fost zidită între anii 1672 1674, de către un anume Atanasie, care a fost patriarh al Ierusalimului, și care era administratorul averilor mănăstirești pe care le dețineau călugării greci în Moldova. După alții, ea datează de pe la mijlocul veacului al XVII-lea, de către domnitorul Ștefan Petriceicu (1672-1674). Cel puțin data nu se infirmă. Nu există pisanie sau vreun alt document care să dea date
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
de peste ziduri, ridicat sub îndrumarea lui Martin Kubelka, a fost folosit de Mihail Sturza ca reședință de vară. În decursul vremurilor, ansamblul de la Mănăstirea Frumoasa i s-a dat diverse folosințe: reședință domnească de vară, apoi mănăstire. După secularizarea averilor mănăstirești (mănăstirtea fiind închinată la Sinai), curțile domnești au fost transformate în cazarmă pentru diferite regimente de cavalerie, apoi în Spital militar pentru boli de ochi, Spital de copii, Școală primară. Schimbările de destinație și-au spus, treptat, cuvântul. Nedesmințându-și și
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
loc de heleșteu la Ciric. Tot Miron-Vodă Barnovschi o mai înzestrează cu moșii, sate, mori, pe tot cuprinsul Moldovei. La început, biserica a fost mănăstire de călugări, închinată la sfântul Mormânt de la Ierusalim. Din anul 1864, adică după secularizarea averilor mănăstirești închinate, a devenit biserică parohială. A fost în trecut biserica breslei teslarilor și săhăidăcarilor (curelarilor) . Construcția are în plan formă de cruce (treflată) cu boltiri specific moldovenești. Are pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are ziduri mai subțiri decât restul
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
volume + 4.000 volume, la plecarea sa de la conducerea bibliotecii rămânând 11 manuscrise și 1639 volume), Alecu Fotino, Agnes Hodocini, Mihaiță Mihalachi, C. Hurmuzachi, G. Caloi, Dr. Szabo, V. Alecsandri, M. Kogălniceanu, C. Negruzzi, Titu Maiorescu, Gh. Asachi. Fondurile bibliotecilor mănăstirești vor intra în patrimoniul actualei BCU, după secularizarea averilor mănăstirești din 1864 (aproximativ 16.000 volume). Prințul Gr. Sturdza oferă 1400-1500 galbeni pentru cumpărare de cărți cu condiția de a vedea catalogul acestora (din care se pare că s-au
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
rămânând 11 manuscrise și 1639 volume), Alecu Fotino, Agnes Hodocini, Mihaiță Mihalachi, C. Hurmuzachi, G. Caloi, Dr. Szabo, V. Alecsandri, M. Kogălniceanu, C. Negruzzi, Titu Maiorescu, Gh. Asachi. Fondurile bibliotecilor mănăstirești vor intra în patrimoniul actualei BCU, după secularizarea averilor mănăstirești din 1864 (aproximativ 16.000 volume). Prințul Gr. Sturdza oferă 1400-1500 galbeni pentru cumpărare de cărți cu condiția de a vedea catalogul acestora (din care se pare că s-au achiziționat, mai târziu, circa 1553 volume), Elisa Sturdza și Gh.
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
Însă a reușit să obțină o bază materială nouă (cooperativele meșteșugărești din mănăstiri, utilizarea călugărilor și călugărițelor În atelierele bisericești, etc).”. “Intensificarea activității religioase și a pregătirii călugărilor după 23 august 1944 a avut ca urmare o Înviorare a vieții mănăstirești. Călugării și călugărițele de astă dată mai bine pregătiți din punct de vedere dogmatic reușesc cu mai multă ușurință să-și impună concepțiile lor unui număr Însemnat de elemente Înapoiate izbutind să le retragă În mănăstiri”. Concluziile acestui referat erau
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Antonella Asandei () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93529]
-
scop de a forma din fiii sătenilor oameni cu cunoștințe neapărate stării lor și gospodari buni și cu frica lui Dumnezeu”. În spiritul colaborării dintre Biserică și Școală, departamentul Învățăturilor publice din 1851 prevedea Întemeierea școlilor mai Întâi pe la moșiile mănăstirești, unde considera că este mai multă „Înlesnire” financiară, dar și spirituală. Dificultatea financiară În care se aflau țăranii, care implica imposibilitatea ținerii la școală a fiilor lor era Înțeleasă de către stat, care acorda primilor doi elevi din școlile elementare ale
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]
-
cultura așa cum a făcut-o Constantin Brâncoveanu. A Înființat școli, tipografii, a ridicat palate, biserici, dezvoltând propriul său stil arhitectonic. La sfârșitul secolului al XVII-lea și Începutul secolului al XVIII-lea, Învățământul s-a dezvoltat foarte mult, funcționând școli mănăstirești, episcopale și domnești. Cele mănăstirești erau accesibile celor din rândurile maselor populare, iar cele episcopale pregăteau tinerii la un nivel superior pe viitori slujitori ai bisericii. Școlile domnești erau la cel mai Înalt grad de dezvoltare, cu profesori și elevi
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]
-
Constantin Brâncoveanu. A Înființat școli, tipografii, a ridicat palate, biserici, dezvoltând propriul său stil arhitectonic. La sfârșitul secolului al XVII-lea și Începutul secolului al XVIII-lea, Învățământul s-a dezvoltat foarte mult, funcționând școli mănăstirești, episcopale și domnești. Cele mănăstirești erau accesibile celor din rândurile maselor populare, iar cele episcopale pregăteau tinerii la un nivel superior pe viitori slujitori ai bisericii. Școlile domnești erau la cel mai Înalt grad de dezvoltare, cu profesori și elevi foarte bine pregătiți. Cea mai
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]
-
de 23.474.233 dolari, partea vizibilă a icebergului. Pagubele provocate Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina Constituirea și evoluția Fondului Bisericesc Ortodox (1873-1948) Una dintre modificările cele mai importante efectuate de habsburgi în Bucovina, după 1774, a fost secularizarea averilor mănăstirești. Această măsură una dintre cele mai mari a avut consecințe economico-financiare, dar și politico naționale, dintre cele mai profunde 1. Fondul Bisericesc s-a constituit printr-o ordonanță imperială semnată de Iosif al II-lea, la 19 iunie 1783 și
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
calugării din schit la muncile lor agricole . Unii dintre argați chiar s-au stabilit în jurul schitului și și-au făcut case. Așa au apărut Giurgenii Boirești (1849) cuprinzându-i pe cei care lucrau pe moșia stăpânului și mai apoi Giurgenii Mănăstirești (1871) pe care-și construiseră gospodării creștinii care purtau de grija sfântului locaș și pământurilor acestuia. 1809 Schitul Giurgeni este atestat ca fiind parte din ținutul Romanului, alături de alte schituri ale Episcopiei. Către jumătatea secolului al XIX-lea Schitul a
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
a fost construită cu fonduri din contribuțiile a diverși donatori, ale căror nume nu sunt cunoscute, deoarece arhiva a dispărut la desființarea mănăstirii. Mănăstirea a avut, sute de ani la rând, temeinica gospodărire și vrednica cârmuire. Pe la 1900, stareța asezământului mănăstiresc era Xenia Sion, singura femeie monah care, prin vrednicia și credința sa în Domnul, a fost numită de Sfântul Sinod drept arhimandrit rang bisericesc acordat, după regulile creștin-ortodoxe, doar slujitorilor de parte bărbătească ai lui Hristos. Stareța Xenia și-a
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
priviri nu le ajungi vreodată, curg aceleași averi pe denumirile de sate, Răstoci estul județului Sălaj, troiță, Valea Secătura fir de ricin la poartă ornamental, se pune deplasarea din soarele Cîmpiei Dunării, satul Perii Vadului în deosebire de legendarii Peri mănăstirești de la Tisa, lăstăriș cu Someș, halta Căpîlna pe Someș ieșirea din Sălaj cu șoseaua meri de roade mărunte, Dej snopul de busuioc proaspăt, ne întoarcem de la Sfînta Marie de la Nicula, ca viermele în măr în atîta roadă, Sadoveanu zicea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de șase ani, înainte de a îmbrăca rasa monahală și de a fi numit, de Sf. Germain d'Auxerre, episcop al Irlandei, în 432. La moartea sa, în 461, creștinarea insulei era terminata, putîndu-se asista la o dezvoltare extraordinară a vieții mănăstirești, punct de plecare al unei acțiuni misionare pe continent, al cărei principal artizan a fost Sf. Colomban. Născut în 540, intrat de foarte tînăr în ordin și devenit călugăr la Bangor, acesta a părăsit Irlanda în 590, pentru a merge
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]