533 matches
-
goală în interior cu varful ascutit, legată printr-o instalație de țevi flexibile la recipientul cu îngrășăminte și la cealaltă extremitate are amplasată o pompă. 6) Mașinile de defrișat sau de îndepărtat buruieni, care curăță pământul invadat de buruieni sau mărăcini; sunt în general compuse dintr-un tambur și două roți de dimensiuni mari montate pe un sașiu și prevăzute, pe circumferință lor, cu lame tăietoare. 7) Mașinile de îndepărtat pietrele, un fel de grape prevăzute cu dinți cu cârlige dispuse
ANEXĂ nr. 84 din 5 ianuarie 2000 REACTOARE NUCLEARE, CAZANE, MASINI, APARATE ŞI DISPOZITIVE MECANICE; PARTI ALE ACESTORA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166812_a_168141]
-
plante de nutreț; - repararea digurilor și canalelor pentru a feri pășunile de inundații și asigurarea scurgerii apelor revărsate, cînd stagnează; - defrișarea cătinișurilor - în benzi - si cultivarea terenului respectiv cu plante de nutreț; c) pentru pășunile din zona de deal: ... - defrișarea mărăcinilor lemnoși și a lăstărișurilor și scoaterea cioatelor; - scurgerea apelor stagnante din precipitațiuni și alte surse, de pe terenurile plane, prin drenaje (șanțuri) deschise; - refacerea, prin desțelenire și reînsămînțare cu amestecuri de ierburi, a pajiștilor cu producție redusă; d) pentru pășunile din
DECRET nr. 303 din 8 iulie 1955 privind organizarea, administrarea şi folosirea pasunilor, loturilor zootehnice şi statiunilor de monta comunale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175779_a_177108]
-
Tăierea de crengi pentru asigurarea vizibilității asupra indicatoarelor de circulație și a semafoarelor; (2) Întreținerea gardurilor de protecție a zonelor verzi aferente străzilor; ... (3) Cosirea ierbii de pe acostamente, taluzuri, șanțuri în zona străzilor; ... (4) Tăierea și stârpirea buruienilor, lăstărișului și mărăcinilor; ... (5) Eliminarea vegetației mai înaltă de 20 cm de pe insulele de dirijare a traficului la intersecții; ... (6) Întreținerea spațiilor verzi ale intersecțiilor în condițiile asigurării vizibilității necesare în funcție de tipul amenajării intersecției; ... (7) Combaterea bolilor și dăunătorilor plantelor prin mijloace mecanice
REGLEMENTARE TEHNICA*) din 15 februarie 2005 normativ pentru întreţinerea şi repararea strazilor, indicativ NE 033-04 (revizuire C 270-1991)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170547_a_171876]
-
Tăierea de crengi pentru asigurarea vizibilității asupra indicatoarelor de circulație și a semafoarelor; (2) Întreținerea gardurilor de protecție a zonelor verzi aferente străzilor; ... (3) Cosirea ierbii de pe acostamente, taluzuri, șanțuri în zona străzilor; ... (4) Tăierea și stârpirea buruienilor, lăstărișului și mărăcinilor; ... (5) Eliminarea vegetației mai înaltă de 20 cm de pe insulele de dirijare a traficului la intersecții; ... (6) Întreținerea spațiilor verzi ale intersecțiilor în condițiile asigurării vizibilității necesare în funcție de tipul amenajării intersecției; ... (7) Combaterea bolilor și dăunătorilor plantelor prin mijloace mecanice
ORDIN nr. 198 din 15 februarie 2005 privind aprobarea Reglementării tehnice "Normativ pentru întreţinerea şi repararea strazilor", indicativ NE 033-04 (revizuire C 270-1991). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167660_a_168989]
-
nr. 3 - drum în satul Teișani - punctul «Cărămidari» din DN 1A în DJ 100N, în lungime de 0,32 km"; - la poziția nr. 77, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Strada nr. 4 - drum în satul Teișani «Fabrica de humă - Mărăcini», din DN 1A (casa nr. 14) până la casa nr. 96 (Vlaicu Gheorghe), în lungime de 2 km"; - la poziția nr. 78, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Strada nr. 5 - drum în satul Teișani - Scoborâș - Leonte, din DJ 100N până în
HOTĂRÂRE nr. 999 din 29 septembrie 2010 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.359/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Prahova, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226515_a_227844]
-
Lungime - 1.580 ml" și coloana 6 va avea următorul cuprins: "HCL nr. 26/14.04.2009"; - la poziția nr. 2, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Str. Suseni, satul Săteni", coloana 3 va avea următorul cuprins: "Vecini: N - str. Mărăcini, str. Pogoane, S - Str. Morii, str. Popa Marin, E - Str. Popa Marin, Str. Liniștii, Str. Căminului, Str. Salcâmului, V - str. Ion Mihai, str. Ciurezu. Lungime - 1.204 ml" și coloana 6 va avea următorul cuprins: "HCL nr. 26/14.04
HOTĂRÂRE nr. 1.610 din 16 decembrie 2009 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa, precum şi a Hotărârii Guvernului nr. 1.443/2008 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218973_a_220302]
-
va avea următorul cuprins: "Drum în satul Teișani - punctul Cărămidari, din DN1 A până în DJ 100 N, în lungime de 0,32 km"; - la poziția nr. 77, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Drum în satul Teișani - Fabrica de Huma Mărăcini; din DN1 A (casa nr. 14) până la casa nr. 96 (Vlaicu Gheorghe), în lungime de 2 km"; - la poziția nr. 78, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Drum în satul Teișani-Scoborâș-Leonte, din DJ100 N până în DN 1A, în lungime de
HOTĂRÂRE nr. 251 din 24 martie 2010 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.359/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Prahova, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221825_a_223154]
-
lungime de 270 m, str. Belu (DC 6A) în lungime de 1287 m, Str. Bisericii în lungime de 500 m, str. Ciuperceasca în lungime de 61 m"; - la poziția nr. 58, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Sat Bănești - str. Mărăcini în lungime de 460 m, str. Ulița Pădurii în lungime de 225 m, str. Drumul Urletei în lungime de 1000 m, Str. Soarelui în lungime de 862 m, Str. Din Jos în lungime de 300 m, str. Drumul Morii în
HOTĂRÂRE nr. 679 din 5 iulie 2012 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.359/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Prahova, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243465_a_244794]
-
Comuna Andreiașu de Jos Sate: Andreiașu de Jos, Andreiașu de Sus, Arșița, Fetig, Hotaru, Răchitașu, Titila Comuna Bălești Sat: Bălești Comuna Bordești Sate: Bordești, Bordeștii de Jos Comuna Broșteni Sate: Broșteni, Arva, Pitulușa Comuna Chiojdeni Sate: Chiojdeni, Cătăuți, Lojnița, Luncile, Mărăcini, Podurile, Seciu, Tulburea Comuna Dumbrăveni Sate: Dumbrăveni, Alexandru Vlahuță, Cândești, Dragosloveni Comuna Dumitrești Sate: Dumitrești, Biceștii de Jos, Biceștii de Sus, Blidari, Dumitreștii de Sus, Dumitreștii-Față, Găloiești, Lupoaia, Lăstuni, Motnău, Poienița, Roșcari, Siminoc, Tinoasa, Trestia, Valea Mică Comuna Gura Caliței
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
beton sat Arva Refacere drumuri de interes local în satele Arva, Pitulușa Refacere pod beton în satul Câmpuri Refacere pod beton în satul Fetești Refacere pod beton în satul Gura Văii Refacere drumuri de interes local în satele Cătăuți, Seciu, Mărăcini, Tulburea, Luncile, │Comuna Chiojdeni │ 218 Refacere drum sătesc în sat Cotești │Comuna Cotești │ 134 Refacere drumuri de interes local în satele Homocea, Lespezi, Costișa Refacere pod din lemn cu pile de beton, sat Vulcăneasa Refacere pod beton, sat Vulcăneasa Refacere
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275047_a_276376]
-
beton sat Arva Refacere drumuri de interes local în satele Arva, Pitulușa Refacere pod beton în satul Câmpuri Refacere pod beton în satul Fetești Refacere pod beton în satul Gura Văii Refacere drumuri de interes local în satele Cătăuți, Seciu, Mărăcini, Tulburea, Luncile, │Comuna Chiojdeni │ 218 Refacere drum sătesc în sat Cotești │Comuna Cotești │ 134 Refacere drumuri de interes local în satele Homocea, Lespezi, Costișa Refacere pod din lemn cu pile de beton, sat Vulcăneasa Refacere pod beton, sat Vulcăneasa Refacere
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274216_a_275545]
-
fericirea e epuizantă, un experiment ratat. și-n timp ce mă apropii de închiderea ușii, calculez golul din urmă și constat că mi-e teamă să pun întrebări. Port în brațe un nor din care plouă cu vise, madone și mărăcini. Aoria Văzul înconjoară zidurile, trece dincolo în lenta unduire a zilei. Auzi-l cum vântură spuma cuvintelor, cum judecă pricini străine, cum prigonește mărturiile nepricepuților. Unii dobândesc har, alții păzesc judecățile drepte și moștenirile unor proscriși. Nimeni nu e la
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-website/Imaginative/8599_a_9924]
-
-s columbe! - Frumos iubitu-mi, iată, este; frumos e-n ochi să i te-oglinzi, frumos e patu-i a-l găti. Stâlp casei noastre, chedrul este, zvelți chiparoși având drept grinzi. II O rujă-n câmp și, între cete de mărăcini, un crin în văi, așa-i iubita-mi între fete. - Ca măru,-n crâng, între ai săi alți pomi, iubitu-mi e,-ntre-ai săi de-aceeași seamă... Mi-a fost sete de umbra-i, și-am șezut; ci gust, în
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
Românești. Începând cu anul 1847 s-a construit drumului de la Ploiești, pe sub deal, până la Buzău, astăzi cunoscut ca DN1B. La sfârșitul secolului al XIX-lea Mizilul era comună urbană, reședința plășii Tohani din județul Buzău (interbelic). Avea arondate satele Fefelei, Mărăcini și Cireșanu, totalizând o populație de 5200 de locuitori din care 4780 locuiau în orașul propriu-zis. În oraș funcționau două școli — una de băieți, cu 218 elevi, și una de fete, cu 100 de eleve. Se mai aflau acolo 3
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
7,89% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Obidiți", făcea parte din plasa Râmnicul de Sus a județului Râmnicu Sărat și era formată din satele Obidiți (astăzi, Râmnicelu) și Mărăcinii Grecului, având în total o populație de 771 de locuitori. În comuna Obidiți, funcționau o școală de băieți cu 27 de elevi înființată de stat în 1876, și o biserică datând din 1857. Restul satelor comunei actuale erau grupate în
Comuna Râmnicelu, Buzău () [Corola-website/Science/301035_a_302364]
-
de Ioan G. Ciurea în 1890, una în Ștubeiu zidită în 1838 de Alecu C. Nicolescu și a treia la Colibași zidită de locuitori în 1888. În 1925, ambele comune se regăseau în plasa Boldu a județului Râmnicu Sărat. Cătunele Mărăcinii Grecului și Obidiți fuseseră unite, iar comuna Obidiți avea un singur sat și o populație de 1109 locuitori. Comuna Știubeiu avea 736 de locuitori. În 1931, în comuna Obidiți a apărut și satul Ceaușu. În 1950, județul Râmnicu Sărat a
Comuna Râmnicelu, Buzău () [Corola-website/Science/301035_a_302364]
-
52 ha fânețe, 27,27 ha vii, 118,15 ha pășune, 167,36 ha pădure, 43,44 ha alte terenuri (construcții, drumuri, neproductiv, etc). Denumirea localității - derivă din limba sârbă având corespondent în limba română: loc curățit de tufe și mărăcini, fâneață. În așezarea satului lor (pomenit în acte la 1366) localnicii spun că este așezat ,între dealuri mari lângă râu”. Alte denumiri : Slawendorff (germ.), Negfalva (maghiară). Prima atestare documentară a satului a fost făcută în 19 iunie 1357, însă așezarea
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
pe marginea drumului. Două plante interesante și foarte rezistente la secetă sunt grașița și colții-babei.Pe ogoare locuitorii au de luptat la prășit cu faimosul pir, foarte greu de stârpit, cu mohorul sau bălurul,cornecii ghimpele,pălămida,loboda sau știrul, mărăcinii și alte buruieni. Prin grâu cresc maci sălbatici, neghină și albăstrele. Plantele cultivate sunt în majoritate cereale și floarea soarelui. S-a renunțat la cultivarea sfeclei de zahăr, care ocupa suprafețe mari până în 1990, dar a reapărut rapița.La plantele
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
și stabile din lume. Deșertul Namib se întinde spre vest până la Marele Escarpament, situat paralel cu coasta. Dincolo de acesta se află un platou central cu relief ondulat, din care munți adânc fisurați se ridică din savana acoperită cu tufișuri de mărăcini. În sud, linia munților este întreruptă doar de canionul Fish River (Râul Peștilor), al doilea ca mărime din lume. În nord, peisajul variază de la savana acoperită cu copaci, zone cu tufișuri și ierburi, la stepe întinse, cu iarbă puțină, din
Namibia () [Corola-website/Science/297899_a_299228]
-
și să ofere adăpost, fazanul iese la cîmp, la început la culture de păioase și mai tîrziu în porumbiști. Cînd porumbul se usucă și frunzele încep să facă zgomot la adierea vîntului, fazanul iese și caută ierburile uscate, grupurile de mărăcini, desurile, etc. Toamnă cînd cîmpul este dezgolit fazanul se retrage din nou la adăpostul pădurii, iar în lipsa acestuia în stufărișuri, culturi de protecție și orice vegetație care îi poate oferi adăpost. Manifestă o slabă fidelitate față de locul unde a crescut
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
splendida vecernie, care se lăsa pe marea dinspre răsărit, au început să crească încâlcitele cortine ale dumbrăvilor de dafin, de stejar și de castan. Un copăcel necunoscut, care înflorea pretutindeni, spânzura pe toate coastele roiuri de fluturi galbeni. Mireasma atâtor mărăcini balsamici făcea din poteca noastră drum ca în inimă de catedrală, după ce cădelnițele au revărsat largi nouri de tămâie. De la apus, în apoteoza de heliante a soarelui pogorâtor, marea din golful Athonului năvălește, cu strălucirea ei de argint, prin miile
Mănăstirea Zografu () [Corola-website/Science/303571_a_304900]
-
plopul, mesteacănul, salcia broștească, paltinul și sporadic, ulmul, frasinul și jugastrul. În „Cioru”, alături de speciile menționate mai sus, cresc stejarul și teiul. Dintre arbuștii întâlniți pe liziera pădurilor, prin luminișuri sau prin pășunat, se remarcă: alunul, „sălghișul” (crușanul), cornul, „măcieșul”, mărăcinul, socul și ienupărul(numit impropriu, jneapăn). Dintre liane, sunt răspândite iedera și curpenul de pădure, cunoscute de localnici sub numele comun de „himei”. O mențiune deosebită o merită planta numită „"țâtron"” (lămâiul), care crește numai în cateva locuri din „Braniște
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
raionul Mizil, regiunea Buzău, iar comuna Conduratu — în raionul Urlați, regiunea Prahova. În 1952, cele două comune s-au regăsit împreună în raionul al regiunii Ploiești. Cireșeanu a fost vremelnic reședința unei comune din care mai făceau parte și satele Mărăcini și Șchiopoaia, iar în 1964 aceste două sate au luat numele de "Crângurile" și, respectiv, "Satu Nou". După reforma administrativă din 1968, comunele Conduratu și Cireșeanu au fost desființate, satele lor fiind incluse în comuna Baba Ana, care a fost
Comuna Baba Ana, Prahova () [Corola-website/Science/310697_a_312026]
-
Mitropoliei . Cum lucrările au trenat, conacul lui Ion Inculeț ajunsese într-o stare avansată de degradare. Exponatele aflate în camera ce ar fi urmat să adăpostească Muzeul au dispărut. Bustul lui Ion Inculeț era crăpat, fiind acoperit de tufe și mărăcini. Au fost tăiați o parte din arborii seculari, deși aici era o rezervație palinologică. În anul 2006, Mitropolia Moldovei și Bucovinei a început demersurile și investițiile pentru realizarea unui centru social pentru copiii cu posibilități materiale reduse. În anul 2008
Conacul lui Ion Inculeț din Bârnova () [Corola-website/Science/308897_a_310226]
-
beton sat Arva Refacere drumuri de interes local în satele Arva, Pitulușa Refacere pod beton în satul Câmpuri Refacere pod beton în satul Fetești Refacere pod beton în satul Gura Văii Refacere drumuri de interes local în satele Cătăuți, Seciu, Mărăcini, Tulburea, Luncile, │Comuna Chiojdeni │ 218 Refacere drum sătesc în sat Cotești │Comuna Cotești │ 134 Refacere drumuri de interes local în satele Homocea, Lespezi, Costișa Refacere pod din lemn cu pile de beton, sat Vulcăneasa Refacere pod beton, sat Vulcăneasa Refacere
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]