1,017 matches
-
Martini, C.M., "Les devoirs de l'Eglise dans l'Europe en marche vers l'unite", în Objectif Europe, nr. 17, 1992; La Civilta Catolica, 3650, 20 iulie 2002. Mănoiu, F.; Epureanu, V., Asistența socială în România, Editura ALL, București, 1996. Mărginean, I., Proiectarea cercetării sociologice, Editura Polirom, Iași, 2000. McGrew, A. G.; Lewis, P. G., Global Politics. / Globalization and the Nation-State, Cambridge, Polity Press, 1992. McLuhan, M., Understanding the Media: The Extensions of Man, New York, 1996. Mihăilescu, I., Sociologie Generală. Concepte fundamentale
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
cei care ocupau abuziv casa. Cum mă simt legat de destinul acestui imobil (în perioada 1994-1996 am încercat în van, dar cu sprijinul unor oameni care merită elogiați și azi, precum Ștefan Oprea, Constantin Simirad, Ion Amihaesei, Dan Gâlea, Viorel Mărginean, Victor Opaschi, să construiesc aici un Centru European de Cultură), mă grăbesc, deci, să salut curajul și hotărârea cu care Constantin Simirad a pus piciorul în prag și a expulzat neaveniții din această bijuterie arhitectonică a Iașului. Avându-l în dreapta
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
administrative prin județul Prahova. În 1852, când se năștea Ion (Iancu), Luca, urmașul direct al lui Sin Ștefan, venit În Țara Românească În suita domnitorului fanariot Caragea, se afla la Haimanale cu familia, unde Îndeplinea funcția de secretar al Mănăstirii Mărgineni.Școala primară și gimnazială sunt urmate de viitorul mare dramaturg la Ploiești; din vremea aceea el a reținut figura memorabilă a Învățătorului Basile Drăgoșescu, „om rigid În privința virgulelor și ordinii gramaticale”, de la care recunoaște că a Învățat toată gramatica știută
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Șucăr = ceartă. Similar: bal, cîră, hîră, meci, zeamă lungă Șucăr = scandal, supărare. De origine arabă: șucrî Șulfan = descurcăreț. Similar: cu carnea bălțată, ștampilat, pisică Șuț = hoț de buzunare. Sinonim: manglitor, palmagiu, ciupitor, zulitor, pungaș Tovarăș = complice. Similar: ambasador, deputat, fartițier, mărginean, secretar, tabadură, tirangiu, emisar, șustangiu Tractoare = pantofi. Similar: șalupe, catalige, bărci Țambal = pat Țuț = excelent. Similar: țîță de mîță, brici, parfum Țuțăr = deținut care face sevicii altora. Similar: nepot Zăbală = a închide gura; hipic: a struni calul; semnifică muțenia în fața
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
bugetare. Penitenciarele Stabilimentele de pedeapsă La începutul anului 2005 în România funcționau 36 de penitenciare, din care: 9 de maximă siguranță, în care există și secții închise și semideschise: Aiud, Arad, București-Jilava (de tranzit și prevenție), București-Rahova, Craiova, Gherla, Iași, Mărgineni, Poarta Albă; 23 închise, în care există și secții semideschise; 1 penitenciar cu regim semideschis: Pelendava; 1 penitenciar pentru femei: Tîrgșor; 2 penitenciare pentru minori și tineri: Craiova, Tichilești; 3 centre de reeducare pentru minori: Găești, Buziaș, Tîrgu Ocna; 6
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
1545 61 0 0 Cluj 207 26 294 70,41 318 314 4 0 0 16 GIURGIU 1545 9 1836 84,15 1836 1766 70 0 0 17 IAȘI 1741 26 1456 119,57 1820 1810 10 0 0 18 MĂRGINENI 1621 13 1167 138,9 1606 1596 10 0 0 19 MIRCUREA CIUC 527 3 435 121,15 641 609 18 14 0 20 ORADEA 719 19 715 100,56 832 814 18 0 0 21 PELENDAVA 101 0 140
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
bugetare uriașe, există încă numeroase stabilimente aflate în condiții foarte proaste, ce necesită urgent demolarea, orice modernizare fiind inutilă. Cele mai degradate închisori sînt Jilava, Codlea, Baia Mare, Poarta Albă, Vaslui, Tichilești, Aiud, Botoșani, Brăila, Craiova, Pelendava, Deva, Drobeta, Focșani, Iași, Mărgineni, Slobozia, Tîrgșor, Tîrgu Jiu, Timișoara. Reparațiile capitale pe care le implică au în vedere nu numai structura de rezistență, recompartimentarea spațiilor, instalațiile electrice, termice și sanitare, sistemele de ventilare și canalizare, ci și refacerea drumurilor de acces la ele, construcția
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
știrbi autoritatea unei puteri și așa serios slăbite și contestate. Existența de ani îndelungați a unei supraaglomerări, cum e cazul închisorii din Bacău, care are o rată de încarcerare de aproape 300%, dar și a celor de la Galați, Jilava, Baia Mare, Mărgineni, Tîrgu Jiu, Codlea, Vaslui, Ploiești, Satu Mare, Slobozia, Tîrgu Mureș (cu rate de încarcerare de 130-175%), este nu doar consecința unei politici penale represive așa cum menționează APADOR-CH și Comitetul pentru Prevenirea Torturii ci și a unei neglijențe manageriale. Este greu de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
abia la jumătatea secolului al XIX-lea. Mînăstirile cu "regim special" s-au înmulțit în secolele XVI-XVII în ambele țări românești: Dobrovăț zidită de Stefan cel Mare în 1503 în Vaslui, Bisericani zidită de Ștefăniță Vodă în 1520 în Neamț, Mărgineni ridicată de Șerban Cantacuzino în 1509 în Prahova, Mislea construită de Pătrașcu Basarab în 1557 în Prahova, Pîngărați ctitorită de Alexandru Lăpușneanu în 1564 în Neamț, Plătărești ridicată de Matei Basarab în 1646 în Ilfov, sau Arnota, Dintr-un Lemn
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
temelii toate celelalte vechi. La 1874, cînd a fost aprobată legea de executare a pedepselor (propusă tot de Ferdinand Dodun de Perrières), în vechiul regat existau 15 închisori centrale: Bisericani (Neamț), Bucovăț (Dolj), Craiova (Dolj), Dobrovăț (Vaslui), Focșani (Vrancea), Iași, Mărgineni (Prahova), Pîngărați (Neamț), Plătărești (Ilfov), Reni (Ismail înlocuită după cedarea Basarabiei de Mislea Prahova), Ocnele Mari (Vîlcea), Telega (Prahova), Tîrgu Ocna (Bacău), Văcărești (Ilfov), Răchitoasa (Galați). În fiecare județ s-au înființat case de arest preventiv pe lîngă prefecturi, desființîndu-se
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
226. 150 Friedrich A. Hayek, Constituția libertății, Editura Institutul European, Iași, 1998, p. 47. 151 Ibidem, pp. 53-54. 152 Bronislaw Malinowski, Freedom and Civilization, Londra, 1944, p. 133. 153 Cătălin Zamfir, "Evoluția tematicii calității vieții: o analiză sociologică", în Ioan Mărginean și Ana Bălașa (coord.), Calitatea vieții în România, Editura Expert, București, 2002, p. 12. 154 Ioan Drăgan (coord.), Modernizare și dezvoltare. O perspectivă culturologică. Culegere de texte din publicații UNESCO, Editura Universității București, 1992. 155 HEUNI, Crime and criminal justice
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
democratice, de unde și o îndoială puternică privind capacitatea de explicație a capitalului social. Rezultatele nu sunt diferite nici de cele la care ajung și alți cercetători români. Folosind datele unei cercetări comparate la nivelul Europei Centrale și de Est, I. Mărginean, I. Precupețu și M. Precupețu (2004) arată că în România sprijinul pentru democrație este explicat tocmai de evaluările negative ale regimului comunist, alături de speranțele pentru îmbunătățirea modului în care funcționează democrația din prezent. În ciuda dezamăgirilor prezentului și a dificultăților economice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
din regimul trecut. Acest tip de sursă pare să fie un promotor important al suportului difuz pentru democrație (o orientare afectivă generală pentru democrație văzută ca un ideal - n.n.) și acționează ca un stimulent continuu pentru valorile și convingerile oamenilor” (Mărginean, Precupețu și Precupețu, 2004, 53). Concluziile cercetării noastre merg în aceeași direcție. Democrația este acceptată în România ca un regim considerat mai bun - în termeni ideali și în comparație - decât alte regimuri datorită felului negativ în care cetățenii se raportează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Cultural, Economic and Political Change in 43 Societies. Princeton: Princeton University Press. Klingemann, Hans-Dieter. (1999). Mapping Political Support in the 1990s: A Global Analysis. În Pippa Norris (ed.). Critical Citizens: Global Support for Democratic Governance. Oxford: Oxford University Press, 78-99. Mărginean, I., Precupețu, I. și. Precupețu, M. (2004). Surse ale suportului politic pentru democrație în țările postcomuniste. Sociologie Românească, 2, 1, 41-78. Mishler, William și Rose, Richard. (2001). Political Support for Incomplete Democracies: Realist vs. Idealist Theories and Measures. International Political
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
O serie de școli românești existau În orașele țării, În mănăstiri și chiar În mediul rural. În câteva mănăstiri au luat ființă biblioteci, cu lucrări procurate din mari centre culturale din apusul Europei; printre acestea se remarcau bibliotecă de la mănăstirea Mărgineni (ctitoria lui Constantin Cantacuzino) și bibliotecă mănăstirii Horezu, ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu. Că un mare ocrotitor al tiparului domnia lui debutează printr-un act de cultură și anume prin apariția Bibliei de la București, prima ediție integrală a Sfintei Scripturi
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Geta Marcu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92313]
-
și pământurile MĂRGINAȘE, adică cele cuprinse în hotarele Moldovei istorice de la nord-est; Izgoniți din locurile natale în spațiul carpato-nistrean, DACII (GEȚII) au nimerit într-o atmosferă prielnică a localnicilor de același sânge - a GEȚILOR. Și dacă legionarii aveau frică de MĂRGINENI, aceștia puteau fi geții transcarpatici; pe parcursul anilor, având aceleași rădăcini de neam, și dacii și „mărginenii” de pe întregul cuprins de la sud de Carpați și până la Nistru au fost asimilați de cultura romană net superioară celei barbare, însușind o limbă nouă
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
în spațiul carpato-nistrean, DACII (GEȚII) au nimerit într-o atmosferă prielnică a localnicilor de același sânge - a GEȚILOR. Și dacă legionarii aveau frică de MĂRGINENI, aceștia puteau fi geții transcarpatici; pe parcursul anilor, având aceleași rădăcini de neam, și dacii și „mărginenii” de pe întregul cuprins de la sud de Carpați și până la Nistru au fost asimilați de cultura romană net superioară celei barbare, însușind o limbă nouă, pe care băștinașii în mare parte au păstrat-o până în zilele noastre; în spațiul carpato-nistrean, dacă
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
asimilați de cultura romană net superioară celei barbare, însușind o limbă nouă, pe care băștinașii în mare parte au păstrat-o până în zilele noastre; în spațiul carpato-nistrean, dacă a și rămas viță de dac, apoi numai cea a dacilor liberi, „mărgineni”, nesupuși colonizatorilor romani”. Așadar, moldovenii ar fi urmașii dacilor (geților?) liberi, mai nobili și mai viteji, de care se temeau legionarii romani, dar autorul săvârșește o inconsecvență atunci când spune că dacii liberi au dezvoltat o limbă romanică la sud și
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
să discutăm despre primele descoperiri ale sociologilor după 1989. Una dintre primele cercetări a fost realizată în cadrul unui proiect regional mai amplu chiar în 1990, Institutul pentru Cercetare a Calității Vieții din România realizând sondajul de opinie la nivel național (Mărginean, 1999). Cercetarea a fost reluată apoi în martie 1998 pentru estimarea procesului de consolidare democratică. Primele constatări din comparația rezultatelor se referă la disponibilitatea cetățenilor de a răspunde la întrebarea referitoare la ce înseamnă democrația pentru ei. La opt ani
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
altă parte. Ar putea exista încă un "zid" înte cele două Germanii în definiția democrației? Răspunsul este că diferențele există, nu pot fi ignorate, dar că asemănările depășesc net diferențele. La fel s-a întâmplat și în România, constată Ioan Mărginean (1999). Experiența democratică a dus la creșterea frecvențelor răspunsurilor ce reflectă direct conținutul democrației și la scăderea celor referitoare la aspecte economice și sociale. Mai mult, autorul nu descoperă nici o posibilă corelație între nivelul venitului și sprijinul pentru democrație, ceea ce
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
aspecte economice și sociale. Mai mult, autorul nu descoperă nici o posibilă corelație între nivelul venitului și sprijinul pentru democrație, ceea ce infirmă o posibilă atitudine utilitaristă, anume un sprijin condiționat al regimului democratic în funcție de performanța sa economică. Într-un studiu ulterior, Mărginean, Precupețu și Precupețu (2001) iau în calcul și definiția competitivă a democrației. Folosind datele pentru România ale unei alte anchete la nivel regional realizată în 2000, autorii constată niveluri mari ale sprijinului pentru alternative nedemocratice: un guvern de experți (62
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
atitudinilor democratice, de unde și o îndoială puternică privind capacitatea de explicație a capitalului social. Rezultatele nu sunt diferite nici de cele la care ajung și alți cercetători români. Folosind datele unei cercetări comparate la nivelul Europei Centrale și de Est, Mărginean, I. Precupețu și M. Precupețu (2004) arată că în România sprijinul pentru democrație este explicat tocmai de evaluările negative ale regimului comunist, alături de speranțele pentru îmbunătățirea modului în care funcționează democrația din prezent. În ciuda dezamăgirilor prezentului și a dificultăților economice
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
câștigate în 1989 cântăresc mai mult decât ineficiența și restricțiile economice. Rezultatele cercetării noastre nu sunt diferite nici de cele la care ajung și alți cercetători români. Folosind datele unei cercetări comparate la nivelul Europei Centrale și de Est, I. Mărginean, I. Precupețu și M. Precupețu (2004) arată că în România sprijinul pentru democrație este explicat tocmai de evaluările negative ale regimului comunist, alături de speranțele pentru îmbunătățirea modului în care funcționează democrația din prezent. În ciuda dezamăgirilor prezentului și a dificultăților economice
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
din regimul trecut. Acest tip de sursă pare să fie un promotor important al suportului difuz pentru democrație (o orientare afectivă generală pentru democrație văzută ca un ideal, n. n.) și acționează ca un stimulent continuu pentru valorile și convingerile oamenilor" (Mărginean, I. Precupețu și M. Precupețu, 2004: 53). Prin comparație cu România, situația este un asemănătoare în Bulgaria. Respingerea alternativelor nedemocratice este însă aici oarecum mai puternic legată de încrederea socială, dar ceea ce contează sunt și aici capitalul uman, anume educația
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
on Members: Associations as Schools of Democracy? Lucrare prezentată la European Consortium for Political Research Joint Sessions of Workshops, Granada. Mayer, Nonna (2000). Les conséquences politiques du capital social: le cas français. Revue Internationale de Politique Comparée 10(3): 381-395. Mărginean, Ioan (1999). Suportul social pentru democrație. Sociologie Românească 2: 3-18. Mărginean, Ioan, Precupețu, Iuliana și Marius Precupețu (2001). România în cadrul celui de-al treilea val al democratizării. Sociologie Românească 1-4: 20-34. Mărginean, Ioan, Precupețu, Iuliana și Marius Precupețu (2004). Surse
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]