556 matches
-
de gunoaie depozitate de-a valma, zburau prin aer precum baloanele umplute cu gaze inerte în zilele de sărbătoare națională. Copacii, de pe drumul aproape paralel cu calea ferată, se încovoiau ritmic sub presiunea vântului, ca și cum ar fi intenționat să bată mătănii. Cei mai bătrâni cedau, lungindu-se de-a latul sau de-a lungul drumului, blocând circulația. Totuși, furia naturii nu a durat mai mult de cinci-șase minute. Șuieratul dubios, treptat, s-a diminuat. Vântul a început să slăbească din intensitate
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
mai auzisem, ca să potolească nu știu ce spirite rele. Cea mai înțeleaptă mi s-a părut a fi Nineta, care zicea că a cunoscut două ibovnice care-l avuseseră ca apărător chiar pe Zorel, soțul ei drag, dar cu nu știu ce farmece și mătănii făcute la Sfânta Precista de Sus a reușit să-l salveze, în ultima clipă, de pe marginea prăpastiei iadului. Ninetistele deveniseră așa de implicate în acea conversație, încât până și Nineta însăși, atunci când erau rostite cuvințelele iad și ibovnică, își trecea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
și cum cu ibovnicele din casa Ninetei. Preotul din cartier, în schimb, avea mereu un dinte împotriva mea. Auzise istoria cu ibovnica și mă gratula, spre marea rușine a mamei, cu apelativul Micul depravat. Se pare că mama bătea ceva mătănii, ca pedeapsă, pentru devierea mea de la morala lingvistică, dar șanse de îndreptare erau puține, pentru că încă nu ajunsesem să pricep ce înseamnă depravat. Mai mult, atunci când îmi era căutată cu lumânarea compania prin cartier, de către gășcarii de vârsta mea, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
nu-mi vine În ajutor Încerc să mă salvez cu o Întrebare banală) — Și ce făceau toți oamenii aceia? — Unii Își făcea cruce. Ierea și femei bătrîne cu basmale negre ca la mort; Îngropa În moloz lumînări aprinse și făcea mătănii, fel de fel de lume bătea cu palmele și cu genunchii grămada aia de praf cît mai rămase din Sfîntă biserică. Nici nu vorbea unii cu alții. Ședea așa Îngrămădiți acolo, strînși laolaltă dă ziceai că-i la slujbă. Mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Înțelegi..., spuse unul. Teoretic, asemenea femeie nu-i de nasul lui, e urât, are burtă, e și mai scund decât ea. Dar e lipicios, pramatia, cu asta reduce din handicap. Celălalt Încuviința cu un aer posac, depănând cu degetele niște mătănii imaginare. Terminându-și vodca cu suc de portocale, Bruno Își dădu seama că lipiciosul Karim izbutise să-și atragă prada pe un tăpșan ierbos. Trecându-i o mână pe după gât și vorbindu-i Întruna, Îi strecura ușor cealaltă mână sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
pleosc, și trosc, peste botul încărcat de rugăciuni al credinciosului. Pe cei care nu cred în El, eu cred că-i lasă în pace, fiindcă observ cum toți răii, hoții, tâlharii țării acesteia, prosperă iar credincioșii sparg dușumelele bisericilor, bătând mătănii și luând mereu bobârnace peste scăfârlie, tocmai de la Cel care ar trebui să-i protejeze. Ca să mă dau și eu mai cu binișorul pe lângă Dumnezeul tuturor văzutelor și nevăzutelor, am început prin a¬i citi cartea Lui, care cică i-
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
a dreptul prostești, cum ar fi de exemplu, să-i dea Dumnezeu lui Băsescu gândul cel bun pentru a nu le mai tăia din salariul și așa de mizerie pe care-l au. Când vezi turmele acestea de oameni bătând mătănii cu fundurile în sus, îndreptate spre bunul Dumnezeu, care în mod sigur atunci cârnește din nas, nu poți să nu-i dai dreptate lui Lenin care a spus: „Credința este opiu pentru popor" . Și bine a spus la timpul său
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
au schimbat? Îmi strecoară limba în ureche, îmi șoptește: vino, iubitule! Ce mă fac? Mă cufund în păcat fără să crâcnesc? Unde e Leo cel care se ruga o oră dimineața, o altă oră seara, care bătea o sută de mătănii la amiază? Leo, care-l învățase pe tatăl lui, preotul, să postească...Vino, Leo, intră în mine! Mă apropii, îi simt umezeala fierbinte. Se încolăcește pe coapsele mele, mă fixează cu o privire șerpească. Alunec în ea până departe, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și căpătâi îmi este huma - în timp ce, pentru poetul din Lancrăm: Margine-mi este argila, / Lege deasemenea ea), pe Ion Barbu (spre exemplu, cu al său După melci, la nivel imagistic, dar și prozodic: Umblă hoarde de jigănii / troienind în prag mătănii /.../ Ceața treptele de jos / de la scară mi le-a scos / și rămas-am o mirare / ca sămânța zburătoare...), pentru a nu-i pomeni decât pe foarte puțini dintre creatorii pe care îi prețuiește în mod deosebit Horia Zilieru și cu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
în stranele de mărgărint. Și cum treceam pribegi cu toamna-n țară, Ardeau mestecenii frunzișul rar Și-l dăruiau în lacrime de ceară Topite-n pacea mare de altar; Pleșuvii munți îngenuncheau în zare Trudiți de mers ca peregrini bătrâni. Mătăniile de oi coborâtoare Se deșirau în drumul de la stâni. Bisericile vechi, purtând potcapul Monahilor pe turla lor de lemn, Blagosloveau; troițele cu capul Atâtor sfinți uitați ne făceau semn. Dar noi, nebuni, nu ne-am oprit trăsura, Ne-am dus
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
și bătrâna uliță. Era prietenul ei răsfățat. Ea îi făcea mingi minunate, pe care doar le privea și săreau: vrăbii. Ea îi înălța zmeie mititele, felurit colorate, care zburau fără vânt și se cârmuiau fără sfoară: fluturi. Ea îi dăruia mătănii de os întortocheat, care se înșirau singure: melci. Ea mânuind mâini nevăzute, le juca umbrele prin văzduh ca pe un zid: ciori. Ea îi zugrăvea, cu cridă, pe acoperișurile caselor, sate pentru păpuși: hulubi. „Era într-un început de april
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
ei, hotărât de Dumnezeu. Nu lipsea în nici o duminică de la biserică și respecta cu sfințenie toate rânduielile creștinești, încît, probabil, găsea că nici revoltele, nici lamentațiile n-aveau rost. Înainte de a se culca, bătea în fiecare seară o sută de mătănii, iar dacă tata, care citea în pat, ridica ochelarii de pe nas, pe la a cincizecea mătanie, zicîndu-i ironic (deși era epitrop la biserica ortodoxă), "Lasă-l, tu, că s-o fi culcat și el", îl certa, speriată că o asemenea blasfemie
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
toate rânduielile creștinești, încît, probabil, găsea că nici revoltele, nici lamentațiile n-aveau rost. Înainte de a se culca, bătea în fiecare seară o sută de mătănii, iar dacă tata, care citea în pat, ridica ochelarii de pe nas, pe la a cincizecea mătanie, zicîndu-i ironic (deși era epitrop la biserica ortodoxă), "Lasă-l, tu, că s-o fi culcat și el", îl certa, speriată că o asemenea blasfemie putea atrage vreo nenorocire asupra casei noastre. După ce-și termina mătăniile, adormea mai împăcată
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
pe la a cincizecea mătanie, zicîndu-i ironic (deși era epitrop la biserica ortodoxă), "Lasă-l, tu, că s-o fi culcat și el", îl certa, speriată că o asemenea blasfemie putea atrage vreo nenorocire asupra casei noastre. După ce-și termina mătăniile, adormea mai împăcată, căci orice îndoială reprezenta pentru ea, probabil, un păcat. Iarna, își instala războiul de țesut în casă și pregătea pânză de cânepă ori de bumbac, pentru nevoile noastre, fețe de masă împodobite cu desene imaginate de ea
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
Părintele Ieronim e foarte bătrân. Se zice că are o sută de ani, ca moșul din poveste, cu barba și pletele ninse. După miruit, părintele citește poporenilor îngenuncheați pe lespezi molitva dezlegării. În jurul bărbii părintelui, sufletele adunate ciotcă își murmură mătănii sau tac despărțite de gânduri. Flutură în bătaia cuvântului precum o sfoară de rufe întinse la uscat. Părintele Ieronim îi cunoaște pe fiecare în parte, însă ritul se desăvârșește tocmai prin desprinderea contururilor și a numelor de pe asortatele paltoane, blănuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
cele două cameriste, surorile lui Paco, se Îndreptau spre cinematograf ca s-o vadă pe Greta Garbo În Anna Christie. Unul dintre preoți stătea-n izmene și-și citea liturghierul, iar celălalt era-n cămașa de noapte și-și făcea mătăniile. În afară de cel bolnav, toți toreadorii Își făcuseră obișnuita apariție la Café Fornos, unde picadorul solid și brunet juca biliard, matadorul scund și serios stătea la o masă aglomerată, În fața unei cafele cu lapte, alături de banderillero-ul Între două vârste și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
preot, trei diaconi și nici un cred incios. Rugăciuni grăbite, fără devoțiune și fără melodie, La a ltă biserică, de lemn, preotul cu câțiva copii în zdrențe, ce dădeau răspunsurile, doi moși și șase babe. La sfârșitul slujbei, toți făc ură mătănii în fața icoanelor, pe care le sărutară în semn de venerațiune.. Ni se spune că oaspeții au plecat din Bârlad a doua zi dimineață, după ce au cumpărat de la hangiu o icoană reprezentând pe Christos pe cruce, înconjurat de draci. Pe drum
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
nu știu... Aburii vinului băut pe îndelete la han m-au luat în brațe și legănându-mă molatec m-au purtat pe drumuri ici cunoscute, dincolo nevăzute nici când... Din depărtare, cu mers bătrânesc, se apropie un călugăr prefirându-și mătăniile printre degete... Când ajunge aproape, îmi dă binețe ca unei vechi cunoștințe.... Îi răspund, dar nu mă pot opri să nu-l întreb: „Da’ cine ești, părinte?” „Suntem vechi cunoștințe, fiule, și dacă stau bine și mă gândesc chiar un
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Poate că tu da, dar tu ești un papistaș. Întrucît În familia ta probabil că sînt numai infractori, tu trebuie săți lași dioparte slujba. — Vreau să-l văd... Nu cred că e o idee bună Bruce..., Îmi spune Învîrtitorul de mătănii. — Lasă-mă doar două minute cu el, să mor dac-o să-l ating, promit eu. — Ok, zice el, ridicînd din sprîncenele alea roșcate. Poate c-o fi McLaughlin un puțoi catolic care-i Împotriva avorturilor, da-i polițai pînă-n măduva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
trăitoare în Rumeiniă. Un Vasile Buș a fost dat pe ecran. Deunăzi, preotul din Petrești-Alba Iulia ni-i arăta pe Bush-senior și pe Gorbaciov cu pată cu tot, alături de papă. Pictați în fresca bisericii. Credincioșii li se închinau, le băteau mătănii, cu binecuvîntarea înaltului for mitropolitan. Și-a apărut curcubeul! Antofiță era gata să pășească pe el. L-a prins, a pășit! După Antofiță, alți comilitoni și comilitoane, "de toate armele, de toate gradele", s-au cățărat pe Rainbow. Arătau ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
mânjiți cu sânge de animal și înzăuați cu podoabe drăcești. Liturghia se prefăcea, ca și obiectele de cult, într-un șir de scârnăvii, de obscenități pe care iluminații întunericului le psalmodiau pe nas. Iar noi eram nevoiți să repetăm, bătând mătănii. Și iată, într-o zi de Paști, ce minune, ni s-a arătat Mântuitorul pe care ni-l aminteam ca prin ceață. Numai că de data asta nu am mai avut voie să îngenunchem, a trebuit să trecem pe rând
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
îmi aduc omagiul unei duzini de strămoși, mă simt obosită. Călugărul stă într-un colț, cu ochii închiși. Incantează, în timp ce mâna lui lovește instrumentul de incantație, un mooyu, adică un pește din lemn. Cealaltă mână mânuiește stângaci un șirag de mătănii. Incantația sa lipsită de ton îmi amintește de bocitoarele de profesie pe care le angajam în sat la înmormântări. În templu e foarte cald. Cum nu se uită nimeni, îmi permit ca plecăciunile mele să devină mai puțin adânci. Treptat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
mai mare dintre aceste temple. Când intru, văd că pardoseala e acoperită cu siluete care se roagă. Fumul de tămâie e gros. Credincioasele se ridică și se lasă în genunchi precum valurile oceanului. Psalmodiază fără voce, cu mâinile ocupate de mătăniile înșirate pe ață cerată. Îmi dau seama că An-te-hai nu e cu mine. Am uitat că eunucii nu au voie în anumite zone religioase. Sunetul psalmodierii devine din ce în ce mai puternic. Uriașul Buddha din mijlocul sălii zâmbește ambiguu. Pentru o clipă, simțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
din jad incrustat cu pietre. În clipa în care degetele mele ating arma, o senzație ciudată îmi străbate trupul. E deja amiază când Nuharoo ne anunță că trebuie să plece în camera dedicată lui Buddha, ca să psalmodieze și să numere mătănii. Pentru ea, ceea ce discutăm Yung Lu și cu mine este neinteresant. Mă uimește că ei i se pare important să psalmodieze la nesfârșit. Am întrebat-o o dată dacă ar putea să mă lumineze în ceea ce privește budismul, și ea mi-a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Shun pe Majestatea Sa să ia măsurile adecvate? — Da. Ca rezultat, conducătorul Academiei Imperiale a fost decapitat. — Puterea lui Su Shun stă în limba lui flexibilă, ne întrerupe Nuharoo. S-a întors în tăcere și s-a așezat ținându-și mătăniile de rugăciune. Își ține ochii închiși atunci când vorbește: Su Shun poate convinge un mort să cânte. Yung Lu își drege glasul, fără să aprobe sau să dezaprobe. — Ce i-a spus Su Shun împăratului Hsien Feng? îl întreb. — I-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]