2,090 matches
-
șteargă, Nici nu se mai știe-i seară sau amiază?!? Casele gem, trosnesc și se clatină, Ropotul scoate vuiete urâte Rămâne zarea vastă de platină Zilele-s atât de posomorâte! Palidă, vremea s-a culcat pe ape, Jaful puhoiului urlă-năbușit, Mătură poduri, drumuri vrea să sape Lăsând găuri în pământul nămolit. Prada înoată, un timp, rotitoare Pune la-ncercare duhul pământesc Gravă tânguire prin clipele-amare Pe aripi de umbră-i destinul lumesc. Arde stihia!.. Afară-i potopul, De jur-împrejur ape deșirate
STIHIE de LIA RUSE în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367827_a_369156]
-
tot mai puternic, pentru a respinge manevrele sau inconștiența de a ne aservi ca societate unei asemenea culturi a infracționalității. Sigur, deocamdată este vorba numai de un refuz; o respingere a sistemului definit mai dinainte ca „ticăloșit”, un val care mătură fără a pune ceva sigur în loc. Soluția? Din păcate va fi foarte greu de găsit, până când clasa politică nu se va scutura de cei ticăloșiți, dându-și seama că nici măcar niște ticăloși prea profesioniști, care să-și calculeze bine șansele
O CULTURĂ INFRACŢIONALĂ (3) RESTURILE DE DEMNITATE ALE CLASEI POLITICE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367806_a_369135]
-
nici măcar niște ticăloși prea profesioniști, care să-și calculeze bine șansele și să-și stabilească o perspectivă cât de cât realizabilă, nu sunt. Niște ticăloși amatori, aș spune eu, ca încurajare pentru alte și alte valuri „antisistem”, care să-i măture. Până când, conștientizând rușinea la care a ajuns prin decăderea socială pe treapta de egalitate cu interlopii, această clasă politică se va reforma înțelegând în primul rând că omul liber nu are nevoie nici de stăpâni, nici de șefi, ci de
O CULTURĂ INFRACŢIONALĂ (3) RESTURILE DE DEMNITATE ALE CLASEI POLITICE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367806_a_369135]
-
de evidentă ... În clipa aceea, un tunet se făcuse auzit îndărătul nostru, fusesem în asemenea măsură captivat de relatarea bătrânului căpitan, încât zgomotul puternic, survenit pe neașteptate, mă determinase să tresar puternic. După încetarea modulațiilor sale prelungi, un vânt prăfos măturase plaja, aruncând în apa mării mai multe obiecte ușoare de pe țărm. Câțiva oameni se repeziseră cu țipete să-și strângă lucrurile risipite, zorindu-și copiii să renunțe la joacă. Mă ridicasem să văd ce se întâmpla dincolo de peretele șandramalei, lângă
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
că bani pentru ceva mai acătării nu avea. Dar o făcea în schimbul unui lucru: semnătura ei, fără condiții și alte pretenții, pe actul de divorț. A doua pală puternică de vânt, însoțită și ea de un nor dens de praf, măturase plaja, alungând și pe cei mai îndărătnici vilegiaturiști spre adăpost. Nu doar zarea dinspre apus, ci și aceea dinspre nord se întunecaseră atât de mult, de parcă o perdea de arbori imenși ar fi crescut fără veste în vecinătatea stațiunii. Peste
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
ce nu are trecut, Aceeași picătură, același bob de rouă, Același strop de ploaie din dragoste născut Același unic suflet cazat în două trupuri, Aceeași emisferă pe harta de amor, Un vânt de sentimente format din mii de cuburi Ce mătură nuanțe sau tonuri care mor Aceeași fericire ce-și mângâie magia, Același drum de aur creat prin stânci de dor, O clipă de durere ce-și termină robia, Destinul unor îngeri ce zboară doar în cor Același viitor născut din
SUNTEM ACELAȘI SUFLET de ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367580_a_368909]
-
Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1349 din 10 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Sânii tăi se dau la mine coapsele val după val lavă parc-ar fi în fine sunt călare și sub cal Coapsele val după val mătură totul în cale îngeri ești și animal și le ai pe toate goale Măturând totul la vale lavă parc-ai fi ce bine mi-a ieșit vulcanu-n cale sânii tăi se dau la mine Coapsele sunt hăt la mal iar
ÎNGERUL CA O PRADĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367648_a_368977]
-
Autorului Sânii tăi se dau la mine coapsele val după val lavă parc-ar fi în fine sunt călare și sub cal Coapsele val după val mătură totul în cale îngeri ești și animal și le ai pe toate goale Măturând totul la vale lavă parc-ai fi ce bine mi-a ieșit vulcanu-n cale sânii tăi se dau la mine Coapsele sunt hăt la mal iar eu stâncă sus pe val Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: ÎNGERUL CA O
ÎNGERUL CA O PRADĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367648_a_368977]
-
pe care o aveam față de acest domeniu, nu se prindea mai nimic de mine. În fabrica la Focșani făceam practică. Muncitorii ne puneau să facem lucrurile cărora ei nu le dădeau importanță ori le considerau o pierdere de timp (să măture, să adune scamele de pe costume ori să taie ațele în atelierul de finisat). În fabrică era foarte cald, femeile erau așezate în rând la mașini de cusut, surfilat ori mese de călcat, concentrate asupra muncii lor, vrând parcă să depășească
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
ca într-o pușcărie. Nu putea fi mai greu sau mai ușor într-un penitenciar. Cât e ceasul? și tot ea își răspundea...Aha! e 12:00. Gata! Toate curvele să vie la mine câte două și până la internat să măturați strada pe care mergeți. Cine nu are mătură, să cânte! Ne privea cu scârbă după care întreba urlând: Unde-i proasta de șefă din Ialomița? Mă căuta cu privirea.. Aici sunt! Fac câțiva pași să mă vadă. Eu nu aveam
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
pe care mergeți. Cine nu are mătură, să cânte! Ne privea cu scârbă după care întreba urlând: Unde-i proasta de șefă din Ialomița? Mă căuta cu privirea.. Aici sunt! Fac câțiva pași să mă vadă. Eu nu aveam mătură, măturasem parcul cu mâinile. Ascultă, fă, vacă, tu să stai în față și să le dai tonul la toantele astea jegoase și proaste și curve...da, auzi, fă, să cântați tare că dă dracii în voi dacă nu-mi place. Nu
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
fără capăt. Când le-am terminat speram sa-mi dea drumul, era ora 16:00, voiam să stau întinsă. Treci în sala de mese, fă! Mătură, șterge mesele, dup-aia spală pi jos. Nu spăl mesele prima dată? Că dacă mătur se face iar pe jos.... Treci, fă, fată, și nu mai comenta! Ia uiti la ea ce obraznică, ei lasă, fă, că vezi tu ci ti frec! Am căutat mătura și am plecat în sală. Era așa de mare, și
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
pe hol și făceam cinci minute exerciții. La 6,30 mergeam la cantină unde serveau ceai și pâine cu gem. Același mic dejun 2 ani. Apoi mergeam la școală. După ore pedagoga ne scotea în parc să facem curat, ori măturam străzi. Sâmbăta și duminica făceam curat în curtea școlii. Tot ea îmi dădea un târnăcop și spunea țipând: Sapă aici, toanto! Nu mănânci azi până nu termini. Pământul era tare ca piatra. Nu știam cum să dau cu târnăcopul. M-
ŞAPTE ANI AUTOR DORINA ŞIŞU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366943_a_368272]
-
cu albastrul cerului, Îmbracă șalopeta pusă pe umerașul antenelor de pe blocurile înșirate ca la carte. Coboară în stradă În vârful picioarelor grăbindu-se la lucru Vecinii să nu-l vadă. Apucă de coadă vântul agățat de colțul unui nor și mătură străzile toate. Apoi ia de un capăt râul ca pe un furtun și udă bulevardele încinse ce curg cu farurile aprinse... Când soarele se așează pe creștetul orașului acesta se oprește din lucru să-și tragă sufletul. Așezat pe coama
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367151_a_368480]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > VERSURI ALBA Autor: Ioan Lilă Publicat în: Ediția nr. 251 din 08 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ioan LILA V ERSURI ALBE joi 8 septembrie 2011 Vîntul mătură frunzele de pe alei Eu te caut pe unde bate vîntul Petalele florilor se risipesc Rochia ta albă îți foșnește pe coapse Vin spre tine, mai am un vis, O eternitate pînă să te strîng în brațe. Unde este paradisul pe
VERSURI ALBA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367283_a_368612]
-
Cicoarea se-albăstrește rușinată Vîntul i-a spulberat rochița de fată O fecioară despletită ca o walkirie Este o-ncîntare, par Dieu, o reverie! Să se stingă focul din inima pădurii Pînă peste dincolo de marginea urii Să ne iubim ca frunzele măturate De furia ploi pe alei curate E castanie noaptea, troznește de plăcere Se întinde ca un voal peste coapsele tale Trece o corabie prin nisip, rage o cămilă Acolo, departe, pe o dună argintie Luna a alunecat și ea prin
ÎN VISUL MEU ETERN DE PĂPĂDIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364695_a_366024]
-
din loc în loc cu tot mai multe siluete negre ale ciudatelor păsări metalice care-i sorb din pântec prețiosul petrol. Pentru că adâncul sarmatic a adunat în atâtea milioane de ani mari cantități din căutatul lichid. Furtuna revoluției din decembrie a „măturat” întinsele lanuri irigate, în foarte multe locuri le-a fărâmițat și a transformat zarea într-un peisaj pestriț, ca o fustă țigănească, din fâșii înguste, divers colorate. Parcele pe care se practică primitiva agricultură cu plugul tras de cai sau
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
nu trebuiesc făcute în niciun chip următoarele lucruri: - Nu se pleacă la drum lung, nu se împrumută nimic din casă sau din curte, nu se dă nici de pomană, altfel în anul viitor vom avea parte de pagubă. Nu se mătură, nu se dă gunoiul sau cenușa afară din casă, nu se coase, nu se toarce, nu se împletește lînă, nu trebuie să ne pieptănăm, nu se lucrează în casă sau în curte. Făcîndu-se semnul crucii, se unge cu usturoi poarta
LEGENDE, SUPERSTITII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 92 din 02 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350463_a_351792]
-
Cicoarea se-albăstrește rușinată Vîntul i-a spulberat rochița de fată O fecioară despletită ca o walkirie Este o-ncîntare, par Dieu, o reverie! Să se stingă focul din inima pădurii Pînă peste dincolo de marginea urii Să ne iubim ca frunzele măturate De furia ploi pe alei curate 9 E castanie noaptea, troznește de plăcere Se întinde ca un voal peste coapsele tale Trece o corabie prin nisip, rage o cămilă Acolo, departe, pe o dună argintie Luna a alunecat și ea
POEME DE DRAGOSTE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349003_a_350332]
-
să facă școală, atrăgând prin autenticitatea lui și prin inteligența sa luminată de Duh. Este un apologet strălucit. - p. 10). Volumul Cine suntem (2008), conceput și alcătuit de apologetul creștin Dan Puric, își relevă în corolă zece „petale de aur“: Mătur poteca spre Biserică (interviu acordat de Dan Puric lui Claudiu Târziu, publicat, mai întâi, în Formula AS, XVII, nr. 754/2007, angajând o interesantă „gamă tematică/problematică“: „turismul bisericesc“ al lui Dan Puric înainte de anul 1989, credința familiei medicului Puric
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
18 decembrie 2007, pornind de la jurământul miniștrilor Așa să-mi ajute Dumnezeu ! și de la „manipularea“ religiei de către politicieni), Cele trei priviri (interviu acordat de Dan Puric lui Robert Turcescu, de la Realitatea Tv, din 10 august 2007, pornind de la lămurirea aserțiunii Mătur poteca spre Biserică și continuând pe temele: laicizarea, originea transcendentă a Neamulu, întâlnirea cu omul răsturant - p. 119; etc.), Zece leproși (predică rostită la Mănăstirea Petru Vodă, în 20 ianuarie 2008, despre o prelungire a puterii Cuvântului lui Dumnezeu - p.
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
Dezastrul refuzului. Dacă femeia română nu s-a trezit încă din somnul cel de moarte prin “anamnezis” în care a aruncat-o blestemul biblic și milenii de civilizație mediteraniană, când se va trezi, nu va cruța pe nimeni și va mătura totul în calea ei. În acest moment, care nu e departe, pentru că suntem toți în aceiași Oală care fierbe și dă în clocot în Balcani, pentru că am intrat deja toți europenii în sfârșitul istoriei celei mai mari înșelătorii umane, românca
SCRISOAREA NR.71. ROMÂNIA ÎNTRE SINUCIDERE ŞI ADEVĂR. TURNUL DE VEGHE AL ROMÂNIEI. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349105_a_350434]
-
atunci mi s-a părut normal ca într-o societate, care este aberantă, să spun, să trag semnalul acesta de alarmă. Asta e tot ce fac. De aceea am spus că eu, în mod normal, nu fac altceva decât să mătur calea către Biserică sau poteca spre Biserică. Nu e deajuns să stai în biserică, să participi la Liturghie și pe urmă să ieși afară pe potecuța aia și să devii un votangiu imbecil. Adică e vorba de prelungirea Bisericii, această
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
scos capul din apă, îmi curgea sânge din nas. Îmi plăcea să fac mereu câte ceva, semănam cu mama care era iute ca argintul viu, tăiam lemne, băteam putineiul, stropeam brazdele de zarzavaturi din grădină, strângeam frunzele moarte, le dam foc, măturam curtea, partea noastră de la drum și-mi umflam pieptul când auzeam câte o femeie care trecea pe acolo; bravo mă' copile, să crești mare și să iei o nevastă la fel de harnică. Venea vremea să culeagă mama cânepa, o punea în
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
ar fi ridicat spada spunându-le fioros: An gard, (En garde!) nemernicilor! Ea avea de lucru la birou, cu șefii. Altă viață nu ca a lui care în calitate de auxiliar îl trimiteau toți unde era și unde nu era nevoie: să măture curtea, să ajute la descărcarea vagoanelor cu materii prime, să cumpere câte ceva pentru nu știu cine de acolo de la biroruri, să ducă un pachet cu frachte la gară și câte și mai câte, incluse de el cu larghețe la capitolul etcetera și
FUGIŢI, MORTUL! de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348726_a_350055]