15,061 matches
-
Pe Trică îl pregătește cojocar, dîndu-l ucenic și are bucuria să-l vadă calfa priceputa, care se pregătește să devină maestru, cu atelierul său. Iar pe Persida nu o lasă să frecventeze o școală obișnuită, ci la una specială, la maicile catolice din Lipova, unde e îndrăgită mult de maica econoama, Acgidia. Persida e o fată frumoasă, fermecătoare, care atrage sentimentele tinerilor. Se îndrăgostesc de ea studentul în teologie Codreanu, cu certe gînduri matrimoniale, dar și tînărul Natl, măcelar și fiu
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
bucuria să-l vadă calfa priceputa, care se pregătește să devină maestru, cu atelierul său. Iar pe Persida nu o lasă să frecventeze o școală obișnuită, ci la una specială, la maicile catolice din Lipova, unde e îndrăgită mult de maica econoama, Acgidia. Persida e o fată frumoasă, fermecătoare, care atrage sentimentele tinerilor. Se îndrăgostesc de ea studentul în teologie Codreanu, cu certe gînduri matrimoniale, dar și tînărul Natl, măcelar și fiu de măcelar. Acest din urmă amor are ceva de
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
senatorii lui pește" (EZ 1549, 1997, 11); " Adevăr a strigat, cine a strigat: "Asta-i Parlamentu' lu Pește!"" (RL 1181, 1994, 1). Paginile ziarelor înregistrează și uzul familiar curent al articolului cu formulele pentru grade de rudenie - "îi zice lu' maică-sa să vorbească cu învățătoarea mea"; "i-a spus lu' frati-su"; "am povestit toate astea lu' buni și lu' bunu" ("Dilema" 324, 1999, 2); în ultimul exemplu, asimilarea cu numele proprii e evidentă. Acolo unde articolul nu e necesar
"...lu' matale" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17180_a_18505]
-
merele putrede ale discordiei. [...] în ceea ce privește pe Dr. Petru Groza, la ieșirea mea din pușcărie, după o conversație animată și plină de bancuri de 3 ore și 25 de minute, în ultimul minut, m-a întrebat cu lacrimi în ochi de maica lui Lucrețiu, bătrâna lui prietenă (sunt ardeleni și solidari). erau lacrimi sincere, la un bătrân cabotin politic." Cel mai surprinzător este faptul că nevoia lui Petre Pandrea de a reacționa la tot ce se întâmplă nu este deloc inhibată de
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
suflet, trupul carne vie, mai mult ca Fiul Tău crucificat,/ de-aceea laudă-ți aduc eu Ție, în vecii vecilor fii lăudat") și un patetic scepticism ("!la margine de lume unde Tatăl, Părintele din ceriuri ne-a uitat,/ și unde Maica noastră cea Fecioară, cu zîmbet de lumină increat,/ nu îmi mai miruiește trupu-n lacrimi, de două mii de ani crucificat,/ acolo unde nu te-ajută nimeni, acolo toată viața mea am stat"), însă pe un fond de pietate solemnă, ireductibilă, ce
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
nu mă doare mai mult/ decît absența părintelui din viziunea mioarei. Unde era Tatăl meu/ cînd frații mai mari au pus la cale omorul?/ Să presupun că toată istoria asta a noastră/ n-are de-a lungul mileniilor decît o Maică Bătrînă?". Odată ce trecutul și prezentul s-au devalorizat, nădejdea n-ar putea fi decît un viitor "luminos și perpetuu", denumit însă cu atîta imprecizie ironică, încît e limpede că nici acesta n-ar putea alcătui o certitudine:"Dar amintirile ne
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
î. Chr.). Chapenupet, fiica regelui Piantkhi, o mamă cu pruncul în brațe, spart, nu i se văd decît picioarele și mîna mică ce strînge încheietura mîinii materne care strînge sînul stîng pentru alăptare. Nu știu dacă nu greșesc, dar niciodată maica Domnului nu a fost întruchipată alăptînd și cu detaliul fizic al mîinii presînd sursa laptelui... (Două mii de ani de psihanaliză, poate, potrivită erei noastre). Zeița Leontocephale, cu cap de leu, întruchipată de cinci statui așezate una lîngă alta). Capitelul Hathorii
Mesaje din Egipet by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17380_a_18705]
-
pagini în anii trecuți, volum pe care mi l-a oferit amical domnul și fidelul meu cititor Noni Cristea. Fragmentul reprodus se intitulează Autorul la București. Citam: "După ce ne-am întors la Hârsova, însă, lucrurile au luat o altă întorsătură. Maică-mea extaziata (?) de bizară ideie a călugăriei mele, a început a plânge și a se lamenta, zicând că la această nu va consimți niciodată... În fine se ceru să meargă la București să-și vadă frații ca să se consulte cu
În vara anului 1837 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17938_a_19263]
-
trimite decât cu ocaziuni eventuale de la Iași la București sau prin curierii rusești ce treceau la Constantinopol. Unchiul meu Eustatiu, la care am fost in gazdă, nu numai că au dezaprobat ideia ciudată de a ma consacră călugăriei, dar stărui maică-mea ca să mă lase la el în București, că nu cumva, întorcându-mă, să mă fac victima călugărilor. Când mi s-a comunicat această părere, deodată n-am prea gustat-o, fiindcă îmi era mereu gândul la Puiul și la
În vara anului 1837 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17938_a_19263]
-
să mă fac victima călugărilor. Când mi s-a comunicat această părere, deodată n-am prea gustat-o, fiindcă îmi era mereu gândul la Puiul și la viața plăcută de la țară... Dar în timp de o lună, cât a stat maică-mea la București, deprinzându-mă cu atrăgătoarele mulțumiri ce se puteau gusta în această veselă capitala, unde făcusem și câteva cunoștințe plăcute, m-am pronunțat pentru ideia de a rămâne aici, spre a frecuenta scoalele publice. Deci maică-mea, după ce
În vara anului 1837 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17938_a_19263]
-
a stat maică-mea la București, deprinzându-mă cu atrăgătoarele mulțumiri ce se puteau gusta în această veselă capitala, unde făcusem și câteva cunoștințe plăcute, m-am pronunțat pentru ideia de a rămâne aici, spre a frecuenta scoalele publice. Deci maică-mea, după ce s-a bocit cu mine de gât o zi întreagă, a plecat spre a se întoarce acasă, unde numeroasă să familie o aștepta cu dor. Ea, plecând, mi-a lăsat că zestre un băiat de Țigan, din vechii
În vara anului 1837 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17938_a_19263]
-
Sofia Loren povestește prin ce a trecut atunci: "Mi-a fost frică să nu mor. Plîngeam și-mi spuneam: o să sfîrșesc singură, aici, la New York!"... La cine s-a gîndit cel mai mult cînd a traversat perioadă de suferință? "La Maica Tereza. Am avut, tot timpul, la mine, un mic talisman, o medalie, pe care mi-a trimis-o pe vremuri"... Un serios sprijin moral i-au fost scrisorile de încurajare, primite de la o mulțime de necunoscuți: "Pur și simplu m-
Sofia Loren, un mit intact by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17954_a_19279]
-
înfige în fața ăluia și-i zbiară în ureche: - Nu-i adevărat! Cea mai mare curva e mama mea! Tovarășa o cheamă pe mama lui Fredi la grădiniță, îi spune și aia ridică din umeri. - Fredi, ia hai încoace! Fredi vine, maică-sa îl mîngîie pe cap și am auzit-o cu urechile mele: - Asa puiule, Mama e întotdeauna prima! Am lăsat-o baltă. Ce era să fac, să mă apuc să plîng? Concesiile le înveți de mic. Am scos limba. - Și
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
simfonic: "Interzis îmi e și umbrosul Varese,/ calmul Capolago și chiar sacrul Urcuș/ unde Fecioara își are biserică săpata în piatră,/ nici vorbă s-ating mănăstirea Caterinei a Stîncii/ platonic oglindindu-se în adîncul din Lago Maggiore,/ amniotica anamneza: Grădină Maicii Chiliilor răsfrîntă-n Egee,/ stupul din Athos, cum numele văii Iserului/ surprinzîndu-te la intrarea în Delfi" (Elegia italica). Așadar adorația divinului în lume devine tot mai mult senzorială, aidoma celebrelor viziuni ale Sfintei Tereza de Avila. Misticismul poetului cade în materia
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
Constantin Țoiu Unul din secretele sale, prințesa i le dezvăluie treptat lui d'Arthez, ăn timp ce ea joacă rolul femeii inocențe, victima și sclava. Maică-sa, după ce a trăit cu ducele de Maufrigneuse, i-o dă pe fiică-sa anca abea la ănceputurile adolescenței, fostului ei amant, care nu o iubește iar ea va naște un băiat, pe Georges, - mama, fără a fi devenit propriu
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
anca abea la ănceputurile adolescenței, fostului ei amant, care nu o iubește iar ea va naște un băiat, pe Georges, - mama, fără a fi devenit propriu zis și femeie. Eroina ai povestește lui d'Arthez toată viața ei umilită de maică-sa și de bătrânul duce și cum ași va lua mai tarziu asupra lor revanșa. O melodrama jucată. Confesiunea ei este atat de patetica, - an ciuda depravării, - ăncăt scriitorul creat de Balzac, Daniel d'Arthez, cade definitiv an mrejele ei
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
un copil mic, să supraviețuiască toți anii ăștia, să nu înnebunească... La început, acolo, în stradă, l-am zărit mai întâi pe băiețel - pierdut, îmbrăcat curat, dar atât de sărac, încât... În fine, abia după aceea am observat-o pe maică-sa. M-am interesat de amândoi așa cum te interesezi de cineva rănit care îți iese în cale pe neașteptate." Cu toate aceste subterfugii, pasiunea se instalează fără drept de apel în sufletele protagoniștilor. Și, straniu, în pofida tuturor obstacolelor, experiența prin
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
Depărăteanu născut în 1834, 16 ani înainte de apariția lui Eminescu. Steaua lirica a vremii era Dimitrie Bolintineanu. Să n-avem pretenții. Poetul din Roșiorii de Vede era totuși un răsfățat. El colindase des pe la Paris pe banii babacăi și ai maică-si, familie avută de negustori teleormăneni. Se ducea o dulce lupta prin siropul liric al epocii franco-italienizant. În fine, ceva comic mai mult. Că viziunea poeticeasca de azi de la Ț. V. "Locuința mea de vară E la țară; Acolo eu
Poeti minori by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17613_a_18938]
-
mai vechi și mai independente, puse parțial în slujba marilor sinteze pe care le pregătea, activitate practic repudiată de autor și prea puțin cunoscută după transformările catastrofale din anii postbelici (între cele cunoscute circula ca anecdotă celebra Tot mai înveți, maică?). A cunoaște și a judeca ansamblul acestei publicistici alerte, sclipitoare și pline de substanță chiar în unele dintre noile sale ipostaze, părea un vis de nerealizat, cu atât mai mult cu cât o bibliografie practic ireproșabilă și o foarte bună
Ultimul Călinescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2524_a_3849]
-
Ministerului de Interne, peste 400.000 dintre aceștia sunt bărbați și aproape 1.900.000 sunt femei. Cele mai frecvente nume sunt Marian, Marin și Marinică pentru bărbați și Maria, Mariana și Marina pentru femei. În calendarul popular, sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului marchează sfârșitul verii. Bătrânii spun că, în această zi, rândunelele pleacă spre țările calde, insectele încep să se ascundă în pământ, iar frigul își face simțită prezența, iformează .
Peste două milioane de români îşi sărbătoresc onomastica de Sfânta Maria Mică () [Corola-journal/Journalistic/25275_a_26600]
-
zi după tragere, se înfățișa o urechi până ce îl mâncai. bătrânică, destul de simpatică, dar tare bizară-ca să nu zic Și noi care credeam că furam neobservați. sonată-și întreba: Și în loc să ne ia banii, ne-a poftit: Am câștigat ceva Maică? Și acum mâncați pe săturate și la vezeală. Arată biletul, să vedem Da mai întâi să-mi spuneți fiecare ce ați ajuns în viață. Păi nu am bilet. După Coana Mița, ne-am dus în corpore la Tanțu N-ai
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
biletul, să vedem Da mai întâi să-mi spuneți fiecare ce ați ajuns în viață. Păi nu am bilet. După Coana Mița, ne-am dus în corpore la Tanțu N-ai cumpărat bilet? Dănicel, cel cu cafeneaua. N-am cumpărat Maică. Eu intram pentru prima dată la el. Era cafeneaua la care Păi atunci cum vrei să câștigi? elevii erau tolerați. (Era tare simpatic țiganul burtos) Acum îmi Dacă vrea Dumnezeu, câștig Maică. dau seama că în orășelul cu 10.000
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
bilet? Dănicel, cel cu cafeneaua. N-am cumpărat Maică. Eu intram pentru prima dată la el. Era cafeneaua la care Păi atunci cum vrei să câștigi? elevii erau tolerați. (Era tare simpatic țiganul burtos) Acum îmi Dacă vrea Dumnezeu, câștig Maică. dau seama că în orășelul cu 10.000 de locuitori erau mulți Și asta în fiecare lună. străini ce mâncau o pâine în țara asta. Era o puternică colonie Lună de lună. de germani (Aveau și o biserică lutherană lângă
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
Nici să fie spălați ca Dănicel. loteriei din luna respectivă băbuța s-a prezentat ca de obicei Care în plus făcea o cafea Turcească pe cinste. cu întrebarea: În timp ce ne sorbeam cafeluța, băieții au început să dea Am câștigat ceva Maică? o bilă la același biliard vechi de peste 40 de ani. Băieții, care încă nu verificaseră biletul, scot biletul, îl La foarte scurt timp avea să-i fie închisă cafeneaua. verifică și spre surprinderea lor constată că ieșise câștigător. Apropo, care
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
surprinderea lor constată că ieșise câștigător. Apropo, care știți ce s-a mai întâmplat cu brunețica Destul de surprinși, îi spun băbuței: poate prea brunețică de durdulia fiica lui? Ai căștigat, Măicuță. Câtă deosebire între cele două întâlniri de la absolvență Vedeți Maică, că dacă vrea Dumnezeu, câștigi și fără să la care am participat eu: cea de 20 și de 50 de ani. joci? Poate unde eram încă tineri și nu ni se risipise elanul și Sau cine o poate uita pe
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]