594 matches
-
orice te-așteptai, dar să-l vezi pe Șerbănică făcând balet..." Se uită la Dascălu." Ce gusturi fistichii poate să aibă, e nemaipomenit!" Miga abia mai răsufla. Atinse într-o piruetă urechea motanului care sări pe bufet, dând jos un maldăr de farfurii. Dascălu țâșni de pe scaun urlând. ― A! Descărcă arma în direcția cotoiului fără să-l nimerească. Gloanțele se isprăviseră și cârnul scoase din buzunar alt încărcător. ― Gata! interveni Scarlat, luîndu-i de umeri. Ne-am distrat destul. Șerbănică Miga se
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
erau cei de la curățătorie. Am scotocit În geantă după niște bani și m-am dus să deschid ușa. Jim, chinezul de la curățătoria World Class Cleaners de pe 9th Street, care făcea livrările la domiciliu, stătea În fața ușii turtit sub greutatea unui maldăr format din costumele lui Hunter și din rochiile mele de seară. L-am ajutat să le aducă Înăuntru, iar el a așezat toată grămada de haine pe un scaun din hol. —Mulțumesc, am spus. Cât costă? —Optzeci și cinci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
scările de la Hotel Ritz În Place Vendome. Sub fotografie, scria: „Celeste - Paris Couture - Vară“ —Copilul arată ca un spiriduș, chicoti Hunter, când o văzu. Luam Împreună micul dejun acasă În dimineața de după Întoarcerea lui din Europa și ne distram deschizând maldărul de felicitări care sosiseră prin poștă. —Valerie este cel mai bun exemplu din New York de parvenire grosolană În societate, afirmă el. — Poftim, ia deschide-o pe asta, i-am spus lui Hunter, dându-i un plic de un roșu aprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
tot Întrebam. Dispariția lui Lauren nu făcuse decât să-mi sporească neliniștea În legătură cu absența lui Hunter. Ieri, cei de la biroul lui Hunter mă sunaseră ca să mă Întrebe dacă eu aveam vreo veste de la el. Îi găsiseră BlackBerry-ul sub un maldăr de hârtii de pe biroul lui și erau foarte Îngrijorați. Se făcuseră de acum cel puțin cinci zile și nici un cuvânt. Chiar și când Milton a Încercat să mă Încurajeze spunându-mi că părea că Hunter intrase În „peștera bărbatului heterosexual
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
sute de cuvinte. Nu știa să citească. Nu știa să scrie. Nu rezolva nici cele mai simple operații de aritmetică elementară, pentru că nu avea nevoie de ele și nici nu avea de gând să învețe vreodată așa ceva. În schimb, spăla maldăre de rufe pe un zolitor de tablă ondulată, într-o balie mare de lemn, pe care le clătea într-un uriaș ciubăr, le punea la uscat, le apreta și le călca cu o precizie și o plăcere rar întâlnită, făcea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Întindea ca o platformă lustruită Între ei. Era mică și cenușie, Îmbrăcată modern, dar hainele nu i se potriveau. Îi amintea lui Myatt de o cameristă vârstnică, care poartă rochiile de care s-a lipsit stăpâna. Sub braț avea un maldăr de cusături și șopti un bun venit de acolo de unde era, fără a se aventura mai În față, pe podeaua scăldată de soare. — Spune, Emma, Întrebă domnul Stein, ai primit vreo veste de la soțul tău? — Nu. Încă nu. Nu, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
nas ori de cîte ori vîntul subțire mișca perdeaua. Strănută. Doamna E. mormăi ceva nedeslușit și se Întoarse cu fața la perete. Ziua se anunța frumoasă. Va merge la servici, va mai da o raită prin depozite; trebuie să facă ordine În maldărele acelea de dosare cu circulare și instrucțiuni din anii 1941-1944. Îl cuprinde o bucurie năvalnică. Parcă s-ar duce la o Întîlnire. Senzația asta de aventură Îi creează un ascendent asupra soției sale. Oricum, Într-o formă sau alta, tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Odorheiului, bag mîna-n foc că-i prăsit cu vreun țigan, ce să respect la el, murdăria de sub unghiile pe care și le roade tot timpul de zgîrcit ce-i? țlingușește-mă porcule, lingușește-mă că parcă văd că-mi pui iar maldărul de reviste În brațe să-ți traduc ultimele noutăți În tehnica fotografică și titlurile tablourilor expuse cine ți le găsește și de ce mă cari tu pe mine la frații Chivu și la Inter că la „Athenee Palace mie nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
auzi o petrecere adevărată o dragoste adevărată o familie adevărată o viață am luat-o razna dacă o mai țin mult așa uite maghernița unde era cizmăria La Gică mergeam să scot pantofii mantei de la pingelit Îi recunoștea imediat din maldărul de Încălțăminte erau cei mai mici și aici În fundul curții vizavi de magazia de lemne locuia Nuți iubita lui Paul Mormînt seara aceea pe dealul Cociocului după ore așteptarea Înfrigurată a luptei și cînd au apărut țigănușii lui Înarmați cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Enciclopedice, unde mi-am petrecut fără Îndoială cea mai frumoasă perioadă din viața mea. Ritualul se păstrează, doar imaginile par mai palide, mai fantomatice. Pe toată lungimea culoarului sînt Înghesuite dulapuri și birouri, sertare puse unele peste altele, fișiere și maldăre de dosare și manuscrise. Pereții sînt jupuiți, fisurile tăind pieziș zidurile sînt astupate cu ciment, stropi mari de humă proaspătă, smîntînoasă, dau linoleumului un aer stenic de primenire. Siluete cunoscute se strecoară sfios, aproape imponderabile, prin conglomeratul acela de materie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ponosite. O cutie de carton mult mai mică, înfășurată și ea bine în folie transparentă, din care - când am ridicat-o ca să mă uit mai atent - s-a auzit zdrăngănit de cioburi de sticlă sau de porțelan. Stăteam îngenuncheat deasupra maldărului ăla de obiecte ciudate și știam că ar fi trebuit probabil să le bag pe toate înapoi în cutie, iar cutia s-o pun în bucătărie, alături de toate celelalte lucruri și să încerc s-o dau uitării. Dacă obiectele ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Poate cel mai folositor dintre obiectele curente când vine vorba de derutarea, încâlcirea, înnodarea și tulburarea fluxurilor conceptuale ale lumii. Obiectele rezonante pot fi eficient camuflate prin îngroparea lor într-o cutie mare, plină cu corespondență. Sau doar într-un maldăr de corespondență. Cu cât sunt mai diferiți oamenii cărora le aparține corespondența, cu atât mai eficient e camuflajul. Sistemul funcționează pentru că o scrisoare acționează ca o întrupare fizică a unui flux comunicațional. Până și cea mai scurtă scrisoare transmite și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
bibliotecă prăbușindu-se peste mine și m-am rostogolit, împingându-l pe Ian în lături când biblioteca se răsturnă împrăștiind cărți cu coperte de carton, spărgându-se de perete și îngropând gaura prin care intrasem în așchii de lemn și maldăre de cărți rupte. O bubuitură puternică de cealaltă parte a zidului. Mormanul de cărți se clătină, dar nu se clinti din loc. Apoi Scout ieșind în pas alergător din spatele bibliotecii căzute, aplecându-se asupra mea albă la față și transpirată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Un tumul ca acelea în care erau îngropați regii din antichitate, dar un tumul alcătuit, în loc de pământ, din tot soiul de hârtii - ziare, ambalaje de chipsuri, reviste cu coperte lucioase, fâșii mari de tapet, etichete minuscule și manuale cu instrucțiuni, maldăre de plicuri A4 simple și căptușite și cu antet, foi desprinse din jurnale și registre și romane și albume fotografice. Tone și tone de hârtie și toate, fiecare bucățică, acoperite, sufocate, îngropate în linii și pătrate și triunghiuri și vârtejuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
în frâu, acum eram o creatură făcută din mecanisme defecte. Ce naiba încercai să faci? Haide, acum sunt pregătit pentru următorul indiciu. Am deschis șifonierul și am tras afară perechi de jeanși și pantaloni largi, haine groase și bocanci, formând un maldăr pe podea. — Sau poate mi-ai putea spune dracului direct. Ce zici de asta? Merit să aflu de ce sunt așa, nu? Merit să știu de ce m-ai transformat în ființa asta afurisită și goală, în mașinăria asta pe care oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
ușa lui Johns era deschisă, iar Încăperea părea luminată. Scoțîndu-și papucii, trecu repede prin fața ușii, dar constată că Johns nu era Înăuntru: avînd o fire atît de sociabilă, stătea probabil la taifas cu paznicul. Pe masa lui se zărea un maldăr de ziare - le pregătise, pesemne, pentru Digby, Înainte ca doctorul să-i fi interzis lectura lor. Îl ispitea gîndul de a se opri puțin ca să le citească, dar o asemenea ispită măruntă nu se potrivea cu aprigul său dor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
de agresivitate masculină ostentativă, ca și cum ar fi vrut să demonstreze ceva prin asta; podeaua era plină de mucuri de țigări, iar obiectele din Încăpere păreau folosite, toate, anapoda. Un ceas și un ceainic de tablă serveau drept greutăți deasupra unui maldăr de cărți Îngrămădite pe un dulap - un Carlyle, viețile lui Napoleon și Cromwell, o sumedenie de broșuri despre problemele tineretului și ale muncitorimii, despre Europa și despre Dumnezeu. Toate ferestrele erau Închise, iar cînd Digby dădu la o parte perdeaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
vorbești așa. Dac-ai ști cît de priceput și de prevăzător este! Vrea doar să te pună la adăpost pînă la restabilirea deplină... — Stone a surprins ceva ciudat, și a fost Îndepărtat. — Nu-i adevărat! protestă Johns, punîndu-și mîna pe maldărul de ziare, cu gestul stîngaci al unui politician Încolțit care Încearcă să-și recapete Încrederea În sine atingînd dosarul problemelor despre care vorbește. Dac-ai ști, Digby, cît a suferit doctorul din pricina invidiei și a neînțelegerii colegilor! E un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
pândi pe cineva nu e ușor. Oamenii se ascund cel mai bine când nu le pasă dacă sunt urmăriți și-și desfășoară activitățile curente. Acum Îi vezi, dar În secunda următoare se Împiedică de covor sau se pierd În spatele unui maldăr de rufe, se scufundă În cadă ori sunt Înghițiți de-un lift. În cea mai mare parte a timpului, adevărul este că suntem invizibili. Apoi, sunt chestiile care țin de geografia locului. În cazul În care Kuznețov avea la ferestre
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
deținuții vlăguiți. Chiar după încheierea zilei de muncă trebuiau să care bolovanii în jos, pe scări. Iar glia maternă de la Mauthausen nu se apără; o mamă înghite orice. Deși mama s‑a apărat întotdeauna, acum tot ce‑i rămâne sunt maldărele de hârtii care i se estompează în fața ochilor istoviți. Azi mă mai duc și la clubul de jazz, trâmbițează vesel Hans. Își pune pe el haine care sunt la modă la sfârșitul anilor ’50. Ele îl protejează și‑l camuflează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
fug și mută filmul cu un cadru mai departe. Știu, în valiza de carton din rândul trei de sus, obiectul patru din stânga. O să ne îngroape sub ele, dacă o ținem tot așa, iar echipele de salvare o să ne dezgroape sufocați; maldărul ăsta de catrafuse ar ajunge pentru cinci vieți. Valiza e deschisă în mijlocul șirurilor de cutii instabile, iar baioneta e extrasă din culcușul ei de mărunțișuri și totul e luat de la capăt. Cu așa o armă lungă (lama are 25 cm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
apărut deodată, ca din senin, încă un animal speriat care seamănă, la rândul lui, cu Anna. Animalul se află într‑o căruță - ce aparține, în mod evident, unor viticultori - și este un câine. Câinele e legat sus de tot, pe maldărul de accesorii ale viticultorilor și, gata să‑și piardă echilibrul, se agață cu labele, disperat și cât poate de bine, de parcă ar fi o pisică, nu un câine care nu‑și poate nici scoate nici retrage ghearele. Câinele presimte că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Într-acolo. - Nunatuk, am strigat. Nunatuk! Am dat buzna printre crengile de stuf de la intrare și mi-am zărit femeia. Era leoarcă de sudoare. Bătrâna o ștergea pe coapse cu o blăniță de miel, albă precum laptele. Alături, pe un maldăr de paie, două ciozvârte de prunci chirăiau din răsputeri. - Nu-ți ajungea unul, stăpân al vorbei? Uite că ai doi: biata fată frumoasă a ieșit prima, iar zvăpăiatul de băiat vânjos a strigat de mi-a Înghețat sângele. Mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
trezit cu toții! Am Încercat să-mi dau vrăjmașul peste cap, numai că nenorocitul era mult prea greu și mă prinsese de gât. Încerca să mă salte de jos, dar l-am mușcat de beregată cu toată puterea. - Îl omor, răcni maldărul ăla de carne care mă strivea În brațe. - Nu-l omorî! Scept Îl vrea viu, strigă cel de afară și, În clipa aceea, În casă se năpustiră alți vânători din neamul coarnelor de cerb. Se stârni o Învălmășeală nemaipomenită și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
trăia, dar Într-o parte avea tîmpla zdrobită - o rană oribilă, deschisă, pe care o căpătase pe cînd hoinărea prin clădire beat și aproape orbit de alcoolul ieftin, sau „poșirca“ pe care o băuse, după care se prăbușise peste un maldăr de bare de fier și-și strivise capul de ele. Pata neagră se prelinsese În jos pe față și pe pămînt, dar rana nu mai sîngera decît puțin, iar În aerul Înghețat sîngele se Închega repede. Cămașa zdrențuită a bărbatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]