1,195 matches
-
și calitatea, eficacitatea (ca raport între nivelul rezultatelor și modul de atingere a lor). Dar în praxiologia actuală sunt valorizate mai bine, tocmai prin abordarea în sistem a complexității practicii: intervențiile oportune, alternativele de soluționare a situațiilor-problemă concrete ale practicii manifestate, de depășire a dificultăților, de efectuare de schimbări procedurale față de proiect, de deschidere spre alte acțiuni și situații, însă prin interactivitatea educator-educați. Constatând că metodologia proiectării educative implică esențial probleme praxiologice, sesizăm că tot mai mulți cercetători (Payette et al
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Dar autorul găsește că această soluție întâmpină dificultăți importante în construirea și aplicarea noilor inovații procedurale în clasă, în dezvoltarea profesională a educatorului, pentru că este greu de schimbat mentalități și modalități clasice de lucru în clasă, fiind și recunoscută rezistența manifestată aici. De altfel, există deja abordări diferite ale leadershipului, după accentul pus pe unul sau altul dintre aspectele sale (Gunter, 2001): • abordarea critică (relevă rolul liderilor emancipați împotriva injustiției, opresiunilor structurilor formale de putere, în școală sau în clasă), • abordarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de asemenea duce la indiferență față de Învățătură. e) Absența unui control riguros și a unei exigențe corespunzătoare asupra activității copilului din partea familiei apare atunci când familia, În loc să se preocupe Îndeaproape de felul cum Învață copilul, de progresele Înregistrate sau de lipsurile manifestate În activitatea acestuia, transferă asupra școlii Întreaga răspundere pentru neîmplinirile copilului. f) satisfacerea tuturor dorințelor copilului și scutirea lui de orice obligație de muncă În cadrul familiei.duce la lipsa deprinderilor elementare de muncă, Încăpățânare și lenevie. Datoria părinților este aceea
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
pentru că ne-o dorim. Se întâmplă ca, în ciuda cercetărilor neîncetate, cineva să continue să se îndoiască, deoarece nu a avut acel declic numit Har. Arta pătrunde în domeniul frumosului și îl scoate la lumină. Orice realitate poate avea un aspect, manifestat sau ascuns, dar capital, care face să se nască în noi uimirea, încântarea, admirația. Vorbește simțului nostru estetic, asemenea unui peisaj, a unei mâncări gustoase sau a unei fraze iscusite. Mu-zica, pictura, literatura, cinematografia sau alte forme ale artei au
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
stabilește relații logice și cauzale Între fenomene; identifică soluții de rezolvare a unor probleme. Memoria: memorează mecanic; memoria de lucru slab dezvoltată, memorează cu dificultate informații prezentate În scris; fidelitate scăzută, informația este reactualizat lent. Imaginația: are o intuiție vie, manifestată mai ales În situații concrete practice; imaginația creatoare slab dezvoltată (realizează cu dificultate un desen pe o temă liber aleasă sau o compunere literară). Limbajul: vocabular normal, exprimare specifică vârstei și mediului În care trăiește; construiește enunțuri simple cu ușurință
INTEGRAREA ELEVILOR CU CES ÎNTR-UN LICEU CU PROFIL TEORETIC - studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Aura MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2166]
-
memorialisticii", ce l-ar putea explica mai bine "pe omul controversat și puțin cunoscut care era el însuși"64. Și tot consemnările cu caracter intim explică motivele pentru care scrisul lui Lovinescu devine "testamentar", lucru vădit în "relaxarea cenzurii sobrietății" manifestată "și în direcția pateticului, tragismului și confesiunii sentimentale, dar și în cea a condimentelor de limbaj caricatural, grotesc sau sarcastic"65. În plus, Lovinescu însuși a încurajat în repetate rânduri, după cum am văzut, procedeul confruntării textului literar cu subtextul său
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
atât de necesare procesului de optimizare al transmiterii ILBE și de vindecare a unor boli de sistem (limfatic, vascular etc.). În deplin consens cu această concepție putem redefini boala ca o disfuncție a organismului generată de un dezechilibru (info)energetic, manifestat mai întâi la nivelul biocâmpului pulstonic, apoi la nivelul substratului organic/spiritual (teoria psihosomatică). În mod complementar putem defini terapia/vindecare, ca un proces de refacere cvasiintegrală a unui echilibru de moment (info)energetic al intregului organism uman (prin balanța
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
un mediu interactiv pentru practicantul din spațiul virtual, unde acesta poate experimenta diferite forme de închinare, ritualuri sau părtășie), Helland (2002) remarcă faptul că cea mai mare parte a cercetării în domeniu până la momentul studiului său se referea la religie manifestată online. De când autorul menționat și-a făcut publice concluziile, au apărut o serie de cercetări cu privire la comunitățile virtuale religioase (Miczek, 2008, Jenkins, 2008, Kluver & Chen, 2008, Casey, 2006, Radde-Antweiler, 2008) ce au urmărit problema ritualurilor online și a modului în
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
Tezelor din iulie". Noua generație de scriitori are curajul, chiar dacă sporadic, de a critica cenzura și pe cei care o încurajează. Monica Lovinescu comentează (pe 11 mai 1968) evenimentele desfășurate în cadrul ședinței tinerilor scriitori din cadrul UTC-ului și punctează solidaritatea manifestată, pentru prima dată, împotriva îngrădirii libertății de exprimare. Eugen Barbu este acuzat că apără elementele conservatoare, că se opune liberalizării. Autoarea apreciază îndrăzneala tinerilor și anunță posibilele consecințe ale atitudinii lor: "Limbajul acesta atât de neobișnuit la București, pare a
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
doctrinar stau la originea unor inovații la care literatura occidentală a ajuns prin evoluție firească, exces și epuizare: incompletitudinea narativă, parabolismul, relativizarea faulkneriană prin simultaneizarea vocilor narative contradictorii, estetismul, fantezismul formal, exuberanța ludică"81. A doua strategie e rezervată autoironiei manifestată în cotidianul simplu, în accidental și hazard. Dacă Eugen Negrici determină anumite aspecte pozitive manifestate în plan estetic la câțiva ani distanță, beneficiind de instrumentarul posterității, Monica Lovinescu doar le poate prognoza. Datoria ei e să anunțe pericolele și să
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Augustin recomandă bunăvoința și trezirea interesului, nefiind de acord cu tratarea aspră. Învățătorul trebuie să asigure stimulentul pentru descoperirea personală a elevului, ceea ce presupune mult tact și talent din partea acestuia. Este un adept al entuziasmului pedagogic, încrezându-se în forțele manifestate sau latente ale educatorului. Stăruie ca educatorul să trăiască în comuniune, căci cu cât suntem mai uniți sufletește cu copiii noștri, cu atât și nouă ni se prefac lucrurile vechi în lucruri noi, le vedem „ca pentru prima dată”. Orice
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
amplificarea unor conflicte morale și psihologice (În vreme de război de I.L. Caragiale, Moara cu noroc de I. Slavici, Ițic Ștrul, dezertor, Catastrofa de L. Rebreanu). În nuvelele de factură modernă, în schimb, conflictele psihologice se asociază cu cele cognitive, manifestate ca o criză de cunoaștere, de identitate sau de valori (Camil Pe trescu, Turnul de fildeș, Fănuș Neagu, Dincolo de nisipuri etc.). - Acțiunea se caracterizează printrun ritm mai lent, fiindcă episoadele narative alternează cu pauze descriptiv analitice, sondând viața interioară a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
IIIlea (30 de puncte) Tema și viziunea despre lume dintrun text poetic studiat, aparținând simbolis mului: Lacustră de George Bacovia INTRODUCERE: Simbolismul Simbolismul, curent artistic cristalizat în ultimele două decenii ale veacului al XIXlea (1886, manifestul lui Jean Moréas), sa manifestat ca o reacție antiparnasiană, descinzând din poetica lui Baudelaire, Verlaine și Rimbaud. Simbolismul românesc, al cărui teoretician a fost Alexandru Macedonski (autorul mai multor articole programatice pu blicate în revista Literatorul, precum „Poezia viitorului“, 1892), este o mișcare literară cu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și bolșevice față de Basarabia, de Bucovina nordică, de România, în genere, atitudine care, la rândul ei, își are rădăcinile în convingerea lui Friedrich Engels, exprimată în 1848, că românii sunt o națiune-obstacol în calea "revoluției mondiale", prin "conservatorismul" lor național, manifestat și în revoluțiile de la 1848: "[Românii sunt] un popor fără istorie... destinați să piară în furtuna revoluției mondiale... [Ei sunt] suporteri fanatici ai contrarevoluției și [vor] rămâne astfel până la extirparea sau pierderea caracterului lor național, la fel cum propria lor
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
dreptul forței: "Să admitem că de amândouă părțile e amor-propriu la mijloc: dar un amor-propriu este acela al unui popor de 80 000 000, și celălalt a unui popor de patru-cinci milioane." Ne aflăm în fața unei tipice gândiri cinice 93, manifestată aici ca șovinism, anticipând pe aceea a Marelui Inchizitor din romanul lui Dostoievski, Frații Karamazov. Coincidența face că această capodoperă a lui Dostoievski a început să fie scrisă chiar în anul 1878, când Eminescu se confrunta cu gândirea cinică a
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
delfini, maimuțe etc.). Firește, de această dată nu se are în vedere nici facultatea umană și nici vreun aspect al acesteia, ca urmare a concretizării ei prin limbă. Cu toate acestea, și în acest caz există o capacitate, o aptitudine manifestată, care însă nu stă, ca în cazul omului, în raport cu rațiunea, ci stă în raport cu instinctul, iar această situație are ca rezultat faptul că, în vreme ce facultatea umană rațională se manifestă în forme specifice fiecărei comunități umane istoric constituite, aptitudinea animalică instinctivă are
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Pe această bază, în cazurile în care cuvintele sînt caracterizate printr-un conținut ce se segmentează în mai multe semnificații, ele produc la nivelul limbii polisemia, iar, la nivelul vorbirii, polivalența, aceasta raportîndu-se pe de o parte la semnificația limbii (manifestată ca o entitate funcțională) și, pe de altă parte, la cunoașterea extralingvistică prin desemnare (Bezeichnung) și fiind dependentă de determinările contextuale. Nivelul limbii și nivelul vorbirii acționează ca formă abstractă (mentală) și ca formă actualizată și instanțializată nu numai în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
utilizate de alte științe. Lingvistica se prezintă astăzi ca o sumă de discipline delimitate între ele, fiecare uzînd de o terminologie proprie, și fiind dominată, succesiv sau simultan, de teorii cu ample rezonanțe în întregul domeniu al științelor umanului. Tentativa manifestată deseori de a transforma filozofia într-o investigație asupra limbii și eforturile logicii de a depăși vechile limite prin cercetarea nuanțelor exprimabile prin limbă, care au un temei în actele și structurile logice, au făcut ca metalimbajul să-și mărească
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
tradiția este înlocuită de normare și, de aceea, norma este rezultatul actului de normare realizat în cadrele sistemului aflat și de data aceasta în condiția de anterioritate. Atît norma cutumiară a limbii literare, cît și norma legiferată pot institui tradiții, manifestate uneori cu intensitate și cu durată apreciabilă. Despre existența normei în folosirea limbii discută și Traian H e r s e n i, după care, limba este nu numai un mijloc de comunicare verbală, ci și un sistem de reguli
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
subiect pentru a marca persoana, fiindcă desinențele, deși păstrate în grafie, nu se mai pronunță. Se pune problema găsirii unei explicații a situației, a ajungerii la nepronunțarea desinențelor și la obligativitatea pronumelor, explicație ce poate fi găsită în adstratul germanic, manifestat deosebit de intens, care caracterizează limba franceză. Se constată în acest sens că, pe de o parte, germana marchează persoana atît prin pronume, cît și prin desinență, în vreme ce neerlandeza (flamanda și olandeza) are obligativitatea folosirii pronumelui, dar lipsesc desinențele. Ca atare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
228. Între scriere (forma de bază a limbii literare) și vorbirea literară există diferite grade de apropiere, dar nu identitate, deși tendința firească este ca ele să evolueze congruent. Un principiu de bază al normării este forma curentă a limbii manifestată ca un determinism natural, ca latură obiectivă, independentă de voința oamenilor. Cu toate aces-tea, voința acționează și la acest nivel prin activitatea de a regulariza formele și de a înlătura ceea ce în limba vorbită este divergent față de exigențele sistematice. Voința
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în franceză și în finlandeză, [t] și [d] se disting prin caracter surd și sonor, astfel încît germanii nu le diferențiază, așa cum nici francezii sau finlandezii nu diferențiază cele două sunete din limba germană. Ca atare, conștiința unui grup uman, manifestată efectiv prin conștiin-ța fiecărui membru al grupului, conține ca element constitutiv forma abstractă a sunetelor limbii proprii acelui grup, concretizîndu-se prin aceasta atît ca formă a coeziunii grupului, cît și ca formă a distinctibilității lui de alte grupuri. În mod
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
studiază logica formală, ca și cum formele nu ar avea și un conținut ce rezultă din cunoașterea realizată și stocată tot prin intermediul gîndirii. Această cunoaștere nu mai este însă universală, aceeași pentru toți oamenii, și, ca atare, se constată că și gîndirea manifestată se particularizează, la fel ca limbile, actele de gîndire adîncind individualitatea. De aceea, numai într-o atare perspectivă se poate face o relație eficientă între existența și manifestarea limbajului și existența și manifestarea gîndirii. Gîndirea este facultatea umană de reflectare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
262. 307 Hans-Georg Gadamer, Vérité et méthode. Les grandes lignes d'une herméneutique philosophique, Editions du Seuil, Paris, 1976, p. 293. 308 Există, desigur, și "rebeli" în ceea ce privește normele (consacrate) ale artei, secolul al XX-lea fiind deseori marcat de atitudini, manifestate singular sau sub forma unor curente, de a "sparge" vechile canoane ale artei. În măsura în care însă asemenea atitudini nu au putut determina alte moduri de a face artă, alte norme artistice deci, ele nu pot fi apreciate decît ca ciudățenii. 309
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Definirea problemei Cunoașterea clasei școlare ca grup psihosocial nu reprezintă doar o cerință teoretică apriorică a educației; ea decurge dintr-o realitate pusă În evidență prin mijloace științifice -sintalitatea. Iată de ce, studierea grupului școlar trebuie să Îmbrace forma cunoașterii șiințifice, manifestată ca o preocupare sistematică ce urmărește obiective clare și se realizează prin modalități adecvate. În practică, de cele mai multe ori, grupul educațional este perceput prin prisma unor clișee pedagogice rezultate din munca de rutină didactică: o simplă reuniune de persoane, o
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]