694 matches
-
Sticlăria este un sat în comuna Scobinți din județul Iași, Moldova, România. Așezarea, atestată documentar în 1764, evocă, prin numele său existența pe aceste meleaguri a unei manufacturi (fabrici) de sticlă, transformată, apoi, în fabrică de sodă. Manufactura de sticlă, prima din Moldova, a fost înființată, în anul 1768, de către Marcu Jidov(Marcovici Herței), pe moșia Vitejeni, aparținând familiei Cantacuzino. Fabrica avea trei meșteri și 60 lucrători. Folosea
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
Sticlăria este un sat în comuna Scobinți din județul Iași, Moldova, România. Așezarea, atestată documentar în 1764, evocă, prin numele său existența pe aceste meleaguri a unei manufacturi (fabrici) de sticlă, transformată, apoi, în fabrică de sodă. Manufactura de sticlă, prima din Moldova, a fost înființată, în anul 1768, de către Marcu Jidov(Marcovici Herței), pe moșia Vitejeni, aparținând familiei Cantacuzino. Fabrica avea trei meșteri și 60 lucrători. Folosea nisipurile sarmațiene locale, care au un orizont gros de 35-40
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
calificați pentru fabricarea obiectelor din sticlă, așa că au fost aduși lucrători din Galiția. Pentru că vorbeau limba rusă, ei au primit denumirea de ruși, ca și partea de vest a satului, unde și-au construit casele și și-au adus familiile. Manufactura nu a funcționat mult timp, deoarece rezervele de siliciu, materia primă în fabricarea sticlei, secătuiseră, iar proprietarii ei au dorit mutarea activității în zonele mai aglomerate din preajma târgului Hîrlăului. Pe lângă ruși, în partea răsăriteană a localității s-au așezat familii
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
de faptul că la începutul secolului al XIX-lea avea gară, poștă și telegraf. Mai există un spital comunal, o bibliotecă comunală și de plasă, precum și un centru de pompieri. În perioada interbelică funcționau prese de ulei, mori, precum și 3 manufacturi din industria pielăriei și confecțiilor. Șomcuta Mare a fost și un centru cultural important al Țări Chioarului. Cu sprijinul lui Gheorghe Șincai s-a înființat în 1784 o școală românească. Între anii 1835-1838 tot aici funcționează o școală primară superioară
Șomcuta Mare () [Corola-website/Science/300095_a_301424]
-
declarase ieșirea principatului de sub suzeranitatea otomană, poposește aici cu un corp de armată. Este însă atacat de tătarii conduși de Ali-pașa, și, în urma unor pierderi însemnate, este nevoit să se retragă. Între anii 1850-1892, pe teritoriul satului există o mică manufactură de prelucrare a fierului (fabrica Kolb), care produce printre altele sobe din fontă, bogat împodobite. După al 2-lea război mondial, între anii 1949-1953, în zonă se înregistrează acțiuni de rezistență armată anticomunistă (grupuri de partizani). Este un străvechi centru
Lăpuș, Maramureș () [Corola-website/Science/301580_a_302909]
-
apare atestat documentar pentru prima oară la 28 mai 1691 , când printre martorii unui proces figurează și un anume Stan, logofăt din Popești. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în 1776, se dă autorizația pentru înfințarea unei manufacturii de hârtie pe moșia Batesti, iar în veacul următor, în 1841, la Popești ia ființă o fabrică de tutun. La numai cațiva ani, în 1854-1856, o echipă de geodezi austrieci , sub comanda lui Fligely, lucrează la alcătuirea unei noi hărți
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
vreunei proprietăți particulare. Un alt comitet studia modalitățile pentru aprovizionarea coloniilor cu muniție și echipament militar , iar al treilea se ocupă de posibilitatea înființării unui serviciu poștal. Congresul a înființat numeroase comitete și comisii de lucru: comitetul pentru înființarea unei manufacture de praf de pușcă, comitetul pentru emiterea hârtiei-monedă, comitetul secret pentru importul de praf de pușcă și armament, comitetul pentru negoț american. La 16 mai, Massachusetts s-a adresat Congresului indicând faptul că regele a anulat patenta coloniei și vechile
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
a unor soiuri de plante cerealiere printre care se numără orzul, ovăzul și porumbul. Date relativ complete cu privire la economia localității în evul mediu sunt oferite de urbariile Țării Făgărașului. Între anii 1785-1835, familia Teleki a ridicat la Oprea Cârțișoara o manufactură, care producea hârtie.
Cârțișoara, Sibiu () [Corola-website/Science/301702_a_303031]
-
bancă locală "Orientul" cu un capital de 100 000 lei. Existau cinci magazine, un hotel, o brutărie, o ceasornicărie, două ateliere de argintărie, trei croitorii, patrusprezece cizmării, o măcelarie, un atelier de pălării, două frizerii-bărbierii, două ateliere de tâmplărie, două manufacturi, o moară, un atelier mecanic și o făbricuță de var Pe la sfârșitul secolului XIX ., în Dobra trăiau 1202 români (în anul 1891), exista o școală cu 3 învățători și o învățătoare, un oficiu poștal precum și , fondat în În 1925, Dobra
Dobra, Hunedoara () [Corola-website/Science/300546_a_301875]
-
trebuitoare lor, cât și pentru negoț. Astfel lucrau: ițari subțiri din lână pentru vară, ițari groși, bătuți la pică, pentru iarnă, numiți cioareci, sumane, sarici, scoarțe, leicere, păretare, fote, brâie, călțuni, pânză, cămeși, și altele. Piața de desfacere a acestor manufacturi era renumitul iarmaroc din comună. Odată cu decăderea iarmarocului și schimbarea portului strămoșesc, a decăzut și industria casnică. Cea mai importanta activitate industriala, este cea a exploatarii si prelucrarii lemnului. Pe raza comunei functioneaza 3 intreprinderi ce au ca obiect exploatarea
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
frecventează Clubul lui Martin Scriblerus. În 1714 devine "decan" (paroh) al catedralei "Saint Patrick" din Dublin. Începe să studieze viața poporului irlandez și publică pamfletul ""A Proposal for the Universal Use of the Irish Manufacture"" ("Propunere pentru folosirea generală a manufacturii irlandeze", 1720), în care îndeamnă poporul irlandez să nu mai cumpere mărfuri englezești, ci să-și dezvolte o industrie proprie. Mai târziu, Swift publică anonim o serie de pamflete sub titlul ""The Drapier's Letters"" ("Scrisorile unui postăvar", 1724) și
Jonathan Swift () [Corola-website/Science/300836_a_302165]
-
veac, de a controla nu doar coastele Aquitaniei, ci și ale provinciei vecine, Bretania. De altfel, Bretania va juca un rol important în cursul Războiului de 100 de Ani. Din aceeași perspectivă economică era vizat și comitatul Flandrei, ale cărui manufacturi de postav depindeau de comerțul cu lână din Anglia; ori regii Franței încercaseră să-și subordoneze total Flandra, cel mai recent cu doar două decenii în urmă, în timpul lui Filip al IV-lea. Războiul poate fi divizat în patru faze
Războiul de 100 de Ani () [Corola-website/Science/299345_a_300674]
-
ușa sacristiei, cu un sistem foarte complicat de 19 încuietori, realizată de meșterii locali în anul 1515 și care a stârnit un interes deosebit, fiind premiată la Expoziția Mondială din 1900 de la Paris și care constituie un exemplu reprezentativ de manufactură săsească medievală, datorită excepționalelor intarsii și a sistemului original de închidere, care funcționează și astăzi. Fortificațiile din jur sunt considerate drept cele mai puternice din Transilvania, de la o cetate țărănească. Are trei rânduri de ziduri, 6 turnuri și 3 bastioane
Biertan, Sibiu () [Corola-website/Science/298819_a_300148]
-
a acordat acestui lăcaș monahal greco-catolic statutul de Sanctuar marian. Prin intermediul școlii de meșteri iconari de la mănăstirea Nicula a pătruns în Transilvania tehnica picturii pe sticlă, acest obicei avându-și originea în Boemia, Austria și Bavaria, zone în care tradiția manufacturilor de sticlărie s-a împletit cu religiozitatea populară catolică. Între artiștii mai cunoscuți care au activat la Nicula se numără Emil Weiß, Moritz Hachmann și Karl Müller. În 1936 episcopul dr. Iuliu Hossu al Episcopiei de Cluj-Gherla a încredințat icoana
Mănăstirea Nicula () [Corola-website/Science/298835_a_300164]
-
baza acestui amestec de donații și de afaceri, templierii au stabilit o rețea financiară în întreaga creștinătate. Dețineau suprafețe întinse atât în Europa cât și în Orientul Mijlociu; cumpărau și foloseau ferme și podgorii; construiau biserici și castele; erau implicați în manufactură, importuri și exporturi; aveau propria lor flotă navală, și, pentru un timp, dețineau întreaga insulă Cipru. Templierii au fost numiți uneori ca prima corporație multinațională. La jumătatea secolului al XII-lea, cruciadele începuseră să-și piardă puterea, deoarece nu întotdeauna
Ordinul Templierilor () [Corola-website/Science/298894_a_300223]
-
precum războiul de treizeci de ani. capital grație comerțului său, mână de lucru grație populației rurale, iar religia calvinistă i-a conferit o morală bazată pe eforturi și perseverență. În anul 1746, patru tineri cetățeni ai orașului au fondat o manufactură pentru imprimarea țesăturilor, moment care a dat startul industrializării rapide a orașului. Mulhouse în prezent din comun, orașul se sprijină pe faimosul „model mulhousian”. Un model care conjugă spiritul de inițiativă, pragmatismul, capacitatea de a depăși provocările, preocupare pentru binele
Mulhouse () [Corola-website/Science/297743_a_299072]
-
146.000 de locuri de muncă. Aria metropolitană extinsă număra 508.487 locuitori în 2010, în 301 comune. Saint-Étienne a fost vreme de o sută de ani cunoscut ca orașul industrial al armelor și bicicletelor, al exploatărilor miniere și al manufacturii diverse. După o perioadă de recesiune și depopulare, orașul cunoaște în ultimii ani o nouă dezvoltare. Orașul este situat pe valea râului Furan, sau Furens, la poalele muntelui Pilat (1432 metri) din Masivul Central. Saint-Étienne se află la 60 de
Saint-Étienne () [Corola-website/Science/297746_a_299075]
-
întreprinderi industriale și 6.000 de firme de servicii. Strict orașul dispune de cca 150.000 de locuri de muncă, din care 110.000 în sector privat. În 1885, Étienne Mimard, armurier originar din Sens, împreună cu Pierre Blachon, pune bazele Manufacturii franceze de arme și biciclete ("Manufacture Française d'Armes et Cycles") care, în 1947, a devenit Manufrance, grupul industrial emblematic care a dat notorietate și prosperitate zonei. Manufrance a fost prima companie de vânzare prin corespondență din Franța. Profilul principal
Saint-Étienne () [Corola-website/Science/297746_a_299075]
-
XVI, XVII, XVIII, XIX, XX, cum sunt : Casa lui Francisc I din Piața Boivin, construită în 1537, cu o fațadă gotică cu influențe renascentiste, Casa Veche din Piața Poporului, Muzeul vechiului oraș din Casa Jullien Chomat de Villeneuve, casa Peurière, Manufactura de arme construită în 1864, Primăria, proiectată de arhitecții Dalgabio în 1821. În prezent, Saint-Étienne este afiliat la Rețeaua Orașelor creative, proiect demarat de UNESCO în anul 2010, și implementează un amplu program de armonizare a stilurilor existente în urbanistica
Saint-Étienne () [Corola-website/Science/297746_a_299075]
-
ucenicie, dacă își dovedea competență profesională printr-o probă desfășurată în fața membrilor breslei, ucenicul devenea calfă, lucrător salariat, dacă nu putea să-și deschidă un atelier. Au existat forme de organizare a activității, cuprinzând ateliere meșteșugărești simple, ateliere subordonate breslelor, manufacturi concentrate și manufacturi dispersate. Meșteșugurile nu erau practicate de persoane care nu aveau o specializare strictă, îndeosebi de țărani care își produceau o parte dintre cele necesare, sau care își completau veniturile lucrând pentru proprietarii manufacturilor urbane. O parte din
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
dovedea competență profesională printr-o probă desfășurată în fața membrilor breslei, ucenicul devenea calfă, lucrător salariat, dacă nu putea să-și deschidă un atelier. Au existat forme de organizare a activității, cuprinzând ateliere meșteșugărești simple, ateliere subordonate breslelor, manufacturi concentrate și manufacturi dispersate. Meșteșugurile nu erau practicate de persoane care nu aveau o specializare strictă, îndeosebi de țărani care își produceau o parte dintre cele necesare, sau care își completau veniturile lucrând pentru proprietarii manufacturilor urbane. O parte din activitatea meșteșugărească era
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
simple, ateliere subordonate breslelor, manufacturi concentrate și manufacturi dispersate. Meșteșugurile nu erau practicate de persoane care nu aveau o specializare strictă, îndeosebi de țărani care își produceau o parte dintre cele necesare, sau care își completau veniturile lucrând pentru proprietarii manufacturilor urbane. O parte din activitatea meșteșugărească era concentrată în orașe, meșteșugurile sătești sau domeniale având o pondere semnificativă. Ponderea producției meșteșugărești rurale era mare, meșteșugurile urbane fiind superioare calitativ. Reglementările meșteșugărești s-au înmulțit, acestea fiind asociații meșteșugărești și comerciale
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
inovațiile tehnice. Breslele ce asigurau protecția membrilor și a permis o dezvoltare a meșteșugurilor medievale au înfrânat progresul tehnic și dezvoltarea relațiilor capitaliste. Concurența cu întreprinzătorii capitaliști s-a dovedit fatală breslelor ce au dispărut treptat. S-au dezvoltat primele manufacturi, ce erau întreprinderi capitaliste organizate pe baza diviziunii tehnice a muncii: segmentarea fluxului tehnologic în operațiuni simple și efectuarea lor de către lucrători diferiți a diferitelor operațiuni sau succesiuni de operațiuni, întregul proces fiind controlat de deținătorul de capital, care cumpăra
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
efectuarea lor de către lucrători diferiți a diferitelor operațiuni sau succesiuni de operațiuni, întregul proces fiind controlat de deținătorul de capital, care cumpăra materia prima și plătea salariile lucrătorilor. Diviziunea tehnică a muncii a fost atestată din antichitate pe unele șantiere, manufacturile capitaliste fiind apărute recent. Primele manufacturi capitaliste au apărut în sectorul textil, în producția de postav din Flandra și Toscana la sfârșitul secolului XIII. Manufacturile din sectorul textil erau dispersate, bazate pe sub contractarea unor activități către lucrători din mediul rural
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
diferitelor operațiuni sau succesiuni de operațiuni, întregul proces fiind controlat de deținătorul de capital, care cumpăra materia prima și plătea salariile lucrătorilor. Diviziunea tehnică a muncii a fost atestată din antichitate pe unele șantiere, manufacturile capitaliste fiind apărute recent. Primele manufacturi capitaliste au apărut în sectorul textil, în producția de postav din Flandra și Toscana la sfârșitul secolului XIII. Manufacturile din sectorul textil erau dispersate, bazate pe sub contractarea unor activități către lucrători din mediul rural, plătiți cu salarii mici și nu
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]