775 matches
-
îmi amintesc“. Cum ați reconstruit toată acea atmosferă - pornind de la decor (pătura albastră înfășată în cearșaful plic, cămașa de noapte mototolită, perna de pe pervaz, cârpa din tricoul chinezesc, lampa albastră pe care ați mai folosit-o într-un film, portofelul maramureșean cu mărgeluțe etc.) la îmbrăcămintea personajelor (ne întrebam, de exemplu, după film, unde ați mai găsi o cămașă de jeans prespălat ca aceea a lui Adi)? Ați recreat totul din memorie? De unde ați procurat toate aceste lucruri? C.M.: În mare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
bilingvi față de 6 mii acum cateva decenii. Se vorbește în nord-vestul Croației (Peninsula Istria și provoncia Ćićarija). Dacoromâna are o configurație dialectala controversată (între 2 și 20 de subdialecte), cei mai multi lingviști vorbind de cinci subdialecte: moldovean, muntean, bănățean, crișean și maramureșean. Substat traco-dac. Influență slavă, turcă, maghiară, greacă, franceza, italiană, rusă, engleza. Cuvintele latinești moștenite au cea mai mare frecvență. Cel mai vechi text continuu care s-a păstrat este Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung (1521). În sec. XVI se pun
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
colegi și prieteni, cu care am petrecut momente de neuitat, unele rămase ca o pecete pe mintea mea obosită și compătimitoare. După ieșirea la pensie, am întâlnit un vechi prieten, care m-a întrebat, dacă în drumurile mele pe plaiurile maramureșene am vizitat complexul monumental de la Moisei-Borșa. Aici au fost uciși cei peste 40 de oameni, de către trupele hortiste în timpul retragerii de pe teritoriul României, în toamna anului 1944. M-a mai intrebat și de alte obiective însemnate, precum mănăstirile de la Bârsana
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
cu ce poate, cu transport,bani, apă minerală, clever și uneori și cu sfaturi din viața mondenă, actuală, pe care încearcă să o aplice și ei,dar nu mai este loc de alții. Când sunt aici mie dor de meleagurile maramureșene, iar dacă merg acolo, doresc să mă întorc repede aici la cuibul și locurile trăite în copilărie, pe care nu le voi uita nici când voi merge în rai. Unii se distrează de spusele mele, dar eu le afirm cu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
celor răposați vin în această noapte pe la casele lor, gustă din colac și-și udă gura cu apă. În Ajunul Crăciunului nu e bine să te bați nici măcar în glumă cu cineva, căci faci buboaie peste an. În unele sate maramureșene se zice că¬i blestemată femeia care nu pune de Crăciun pe masă față de masă cu ciucălăi și pe pat perne cu fețe tărcate. Bătrânii povestesc că aluatul frământat de Crăciun e bun de deochi pentru vite, iar la miezul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
să doarmă în grajduri, deoarece în noaptea aceea, boii vorbesc unii cu alții, în lima lor, despre Iisus Hristos, cel născut în iesle și încălzit de vite cu suflarea lor. Obiceiuri pitorești În multe sate românești (de exemplu în cele maramureșene), în seara de Crăciun (ca și-n noaptea Sf. Andrei) se ung cu usturoi vitele li grajdurile, pentru ca să nu vină cumva pe-acolo și să le omoare strigoii, moroii și alte duhuri necurate. Usturoiul se pune în coarne, pe frunte
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
celor răposați vin în această noapte pe la casele lor, gustă din colac și-și udă gura cu apă. În Ajunul Crăciunului nu e bine să te bați nici măcar în glumă cu cineva, căci faci buboaie peste an. În unele sate maramureșene se zice că¬i blestemată femeia care nu pune de Crăciun pe masă față de masă cu ciucălăi și pe pat perne cu fețe tărcate. Bătrânii povestesc că aluatul frământat de Crăciun e bun de deochi pentru vite, iar la miezul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
să doarmă în grajduri, deoarece în noaptea aceea, boii vorbesc unii cu alții, în lima lor, despre Iisus Hristos, cel născut în iesle și încălzit de vite cu suflarea lor. Obiceiuri pitorești În multe sate românești (de exemplu în cele maramureșene), în seara de Crăciun (ca și-n noaptea Sf. Andrei) se ung cu usturoi vitele li grajdurile, pentru ca să nu vină cumva pe-acolo și să le omoare strigoii, moroii și alte duhuri necurate. Usturoiul se pune în coarne, pe frunte
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cotidiane și săptămânale ungurești, în primul rând cele de stânga, din cauza articolelor care vădeau simpatie față de guvernul român (ori erau finanțate tocmai de acesta), chiar dacă era vorba de unicul cotidian maghiar din zonă (de pildă cazul ziarului Máramarosi Hírlap - Știri Maramureșene). La Oradea, patru, la Cluj, trei, la Satu-Mare două cotidiane politice de limbă maghiară (de pildă Független Újság - Ziarul Independent, ziar liberal-civic, redactat de Ligeti Ernő) au fost interzise. Și-au încetat apariția numeroase săptămânale și buletine informative ale unor
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
îndreptat atenția, printre primii, asupra caracteristicilor politicii sociale ungare din nordul transilvan ("Încercări ungurești de organizare socială în Transilvania de Nord, 1938-1944, în Korall, 2004. [18], pp .65-97, respectiv "Modificare de frontieră și memorie pe baza unor interviuri sătmărene și maramureșene, Transilvania de Nord în 1940-1944", în Structurile memoriei. Exemple din istoria ungară și central europeană din secolele 19-20, ed. de Czoch Gábor-Ferdinec Csilla. Fundația Teleki László, Budapesta, 2006, pp. 209-218.). De conexiunile dureroase dintre politica socială, transferul de populație și
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
aici cu 9 titluri. 4 social-politice și culturale din țara noastră. Personalitățile menționate reprezintă potențialul creator al unei provincii - Basarabia - și numai dintr-un singur centru universitar - Iași. Volumul se adaugă altor lucrări publicate în țară cum ar fi iconografia maramureșeană întocmită de Vasile Iuga sau înfățișarea corpului medical din Transilvania prezentat în 3 volume de către prof.dr. Florea Marin sau recenta apariție a unui masiv volum consacrat pentru „Personalități medicale din Țara de Jos a Moldovei” de dr. Nicolae Botezatu. Din
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
ar fi de aproximativ 10-15%). Lingviștii serioși au fost unanimi de altfel în a susține unitatea limbii române, dincolo de fireasca sa diversitate sub forma graiurilor. Cele 3 (după alte păreri 5) graiuri ale dialectului dacoromân (muntenesc, moldovenesc, bănățean, crișean și maramureșean), nu coincid, de altfel, granițelor statale artificiale și bazate pe considerente politice și geografice în Evul Mediu (graiul moldovenesc se întinde și în nord-estul Transilvaniei și în nordestul Munteniei, precum și o parte a Dobrogei). De asemenea, nu există graiul transilvănean
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
această cronică, că românii vechi ortodocși au fost trimiși în ajutor de către Romanovicii din Roma Veche și românii noi de împăratul și papa de la Roma, la cererea lui Ladislau către sfârșitul anului 1284, istoricul Engel a emis teoria că românii maramureșeni au venit de peste Dunăre și au fost colonizați în Maramureș abia în acest an, iar I. Fessler pe aceea a așezării românilor din Făgăraș, care au întemeiat îndată după 1290 voievodatul Țării Românești de la Argeș. După acești istorici, Gustav Wenzel
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
să intre în conflicte cu Iurie Levici, principele de Haliciu, în 1307, pentru deținerea și chinuirea lui Otto de Bavaria și, îndată, alături de tătari, și în acela cu polonii. Despre o pornire spre Răsărit a ungurilor și românilor transilvăneni și maramureșeni nu se poate vorbi deci. Se pare, însă, după citirea inscripției de pe siligiul orașului Baia, că aceasta ar fi fost civitas, în anul 1300; în lumina ultimelor cercetări, trebuie luată în seamă, deși Emil Vîrtosu o contestă, căci este de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
la Cetatea Albă și Chilia, nu mult după moartea lui Carol Robert, petrecută între 16 și 21 iulie 1342. Fără multă zăbavă, trupele mongole din aceste regiuni, însoțite și de moldoveni, conduse de Altamos, gonesc pe Dragoș și colaboratorii săi maramureșeni dintre Siret și Carpați și pătrund în Transilvania. Cronica din Prejmer pune data incursiunii tătare chiar în anul 1342 și scriu că satul lor a fost ars de moldoveni. Alte cronici saxone scriu că năvala tătarilor în Transilvania s-a
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Țării Românești și nici pe acela a căpitanului regal Dragoș din Bedeu și fiul său, Sas, însărcinați cu misiunea de a elibera Moldova de sub mongoli, în expedițiile din anii 1345 și 1346, și vor lăsa uitării chiar și pe vitejii maramureșeni și transilvăneni, care au fost răsplătiți pentru meritele lor militare prin diplome regale. Însemnările de la Curtea regală din Buda, inserate de către Ioan de Küküllo (Târnave) în cronica sa păstrată astăzi în mai multe variante, scriu că prima a avut loc
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
presteze omagiu, cu achitarea tributului obișnuit”. Este vorba, desigur, de unificarea Moldovei și Valahiei Minore într-un singur stat și de promisiunea făcută lui Dragoș din Giuleștii Maramureșului de Petru și Bogdan ca voievozi aleși, în locul lui Ștefan, de către românii maramureșeni, „rebellantes”, refugiați din anii 1343 și 1349 și de cei moldoveni, care au bătut, pe rând, în vara acelui an mai întâi pe poloni și apoi pe unguri. Făgăduielile de prestare a omagiului și plata tributului au fost privite chiar
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
înfrânte de moldovenii conduși de Petru, fiul lui Mușat, care ocupase tronul țării, ca urmaș legitim. Într-o luptă teribilă, Drag s-a ales cu enorme răni în față. Printr-un ultim efort, victoria a fost totuși obținută de românii maramureșeni. Ea a adus Coroanei ungare, tocmai în anul când Olgerd murea, o frumoasă captură de război și prizonier pe însuși Prescoja, comandantul oștirii lituane. În schimb, distrugerea aproape până la unul a cavaleriei lui Iagello, în decembrie 1377 în Moldova, a
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de coborîșuri. Dar ce frumos era și cît de bine, cînd ajungeam, însfîrșit, în fața unui bulz de mămăliguță caldă și în așternuturi mirosind a sulfină! De data asta, puternicul Peugeot al familiei Crișan înlocuise pasul și căruța, dar farmecul plaiurilor maramureșene rămăsese același. S-au adăugat: Rohia, cu chilia si mormîntul părintelui Steinhardt, Bîrsana, cu mormîntul Yvettei Cauchois, Săpînța Peri cu turla ei vestită și Cimitirul Vesel de la Săpînța. Dar toate acestea sunt mult mai bine descrise în ghidurile turistice și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
specifice Occidentului. Este revelatoriu în acest sens faptul că românii, în special moldovenii, au ajuns la cunoștința civilizației europene prin școlile poloneze, unde au învățat limba latină și au putut să constate că limba lor descinde de aici. Stilul biserici-lor maramureșene, cu turnul de inspirație gotică a putut fi sugerat de apropierea cehilor și tot în urma unei influențe venite de la ei, de data aceasta în spiritul Reformei husite, s-a inițiat traducerea cărților de cult în românește, la mănăstirea Peri din
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Piatra Craiului al Potcoavei Branului) Fig. 8 Pâlc de case în Drumul carului, cu un drum secundar, nou creat Fig. 9 Șoseaua modernă de pe Drumul Carului și împrejurimile (vedere spre Cristianul Mare și Postăvarul) Fig. 10 Noua biserică, în stil maramureșean, din Drumul Carului Fig. 11 Părinții autorului Fig. 12 Pe prispa casei, la un pahar, cu rude și prieteni, înainte de război Fig. 13 Costum țărănesc Fig. 14 Copiii, bogăția de sărbătoare "drumașilor" Fig. 15 Drumul Carului Fig.16 Speriați sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
indicat de presă, era: Năsăud, Cuhea (Maramureș), Borșa, Vatra Dornei, Baia, Suceava, Ipotești, Mircești, Humulești, Mânăstirea Neamț, Bicaz, Gheorghieni, Brașov, București. Unul dintre participanți enumeră localitățile în altă ordine, se pare ceea reală, cu escale la: Gheorghieni, Bistrița, Năsăud, satele maramureșene (Cuhea), Baia, Putna, Voroneț, Dragomirna, Sucevița, Gura Humorului, Rădăuți, Suceava, Fălticeni, Mircești, Miclăușeni, Humulești, Tg. Neamț, Cotnari, Agapia, Văratic, Durău, Bicaz, Piatra Neamț. Temele, pe care Mihai trebuia să le urmărească și studieze în călătoria ce încheia clasa a VII-a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Florica Dura), nemțenii starețului Adrian Alui (Conta) Gheorghe (cu mențiune specială pentru eternul prieten Aurel Dumitrașcu), Marta Petreu, Emil Hurezeanu și cei dragi din tabăra studențească de la Izvorul Mureșului, întreaga suflare poeticească de pe malul Oltului, de la Păușa profesorului Tudor Opriș, maramureșenii întemeietor-ulicieni, generoșii danubieni și pontici, nenumărații baaadeni, clujeni, băcăuani, europeni de ieri și de astăzi, universali... Sunt cititor. Din când în când scriitor (scriptor...)! A.B.A trecut ceva vreme de la ultimul nostru interviu, Lucian Vasiliu. Chira Chiralina (așa cum m-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
plus enoriașa Florica Dura), nemțenii starețului Adrian Alui (Conta) Gheorghe (cu mențiune specială pentru eternul prieten Aurel Dumitrașcu), Emil Hurezeanu și cei dragi din tabăra studențească de la Izvorul Mureșului, întreaga suflare poeticească de pe malul Oltului, de la Păușa profesorului Tudor Opriș, maramureșenii întemeietor-ulicieni, generoșii danubieni și pontici, nenumărații baaadeni, clujeni, băcăuani, europenii de ieri și de astăzi. Mă opresc. Sper la timp, să-mi trag răsuflarea pentru următorul răspuns... A.B. Poți să-mi povestești măcar câteva întâmplări cu oamenii dragi ție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pornim, cu icoana lui Eminescu în Inimă, la un drum, încă anevoios, ce duce spre realizarea unității spirituale a românilor din Ucraina.” În cuprins, date despre Gh. Hurmuzache, despre lagărul de ofițeri români de la Vadul Siretului (1940), despre primele biserici maramureșene din dreapta Tisei, descălecători maramureșeni în Moldova, Ținutul Herței etc. Redactor al săptămânalului „Gazeta de Herța”, Simion Gociu, scriitor, anunță închiderea redacției de carte românească la Cernăuți, în perioada statalității ucrainene: „Pe neobservate ne-am pomenit cu muzele arestate pentru o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]