5,590 matches
-
ziua de 10 mai pentru că "domnii deputați din 1990 și 1991 s-au temut de întoarcerea Regelui pe tron. Și ei asociază ziua de 10 mai cu familia regală". Și alți istorici atrag atenția că ziua de 10 mai trebuie marcată pentru că este una dintre cele mai faste din istoria națională. Un alt argument este că în 10 mai 1881, România a devenit regat. "Proclamarea Regatului a însemnat foarte mult pentru România deoarece marchează acceptarea României cu un statut de egalitate
10 mai, Ziua Regelui, sărbătoare națională interzisă de două ori. De Ce cred istoricii că ar trebui să fie Zi Națională () [Corola-journal/Journalistic/31962_a_33287]
-
fiind. Se spune că USL nu ar fi avut alegătorii ei. Cred că este o impresie greșită. Cunosc oameni care au venit la vot, după mulți, mulți ani tocmai pentru că au crezut în USL. Sunt oameni care au sensibilități sociale marcate, și care cred, în același timp, într-o politică economică în care libera inițiativă să fie la loc de cinste”, spune Corina Crețu. „Sper că vom trece cu toții cu demnitate peste acest moment. A ne arunca unii altora acuze adesea
Corina Crețu: Liberalii se vor convinge că oamenii judecă faptele, nu vorbele by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/31999_a_33324]
-
istoriilor și portretelor, de matematica propriu-zisă. Pentru că - este cert - un nematematician sau un cititor fără cultura matematică necesară nu-i va putea urmări pînă la capăt bogăția de raționamente din zona matematicilor superioare. Sau le va recepta într-o cheie marcat literară, distorsionată. Chiar și așa însă, prin intermediul ideilor trăite și al formelor subiectivizate, el va avea acces la acea zonă „translucidă” a spațiului mental, unde matematica și literatura se întîlnesc. Autorul e de altfel convins că „...literatura ar trebui să
Pe curbura matematicii subiective by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3203_a_4528]
-
încropiri erau „nule din punct de vedere literar“. Au urmat cărți de reportaje (Opiniile unui pământean, 1957, Energii, 1960, Lumină, 1961), pentru care Cosașu se va documenta la Bicaz și pe alte șantiere devenite atunci instituții naționale emblematice. Sunt texte marcate, neîndoielnic, de conformism, dar scrise bine, cu alertețe narativă și vizibilă îndemânare de a înfățișa un mediu uman și agitația de rigoare. Clișeele despre eroismul în muncă și altele la fel nu puteau fi atunci evitate de nimeni și cu
O carte a cărților by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3218_a_4543]
-
au decurs în Capitală operațiunile de salvare din 1977. „Eu pe vremea aia stăteam în căminul medicilor secundari, rezidenți, împreună cu mai mulți colegi. Era seară. După ce s-a oprit cutremurul, lumea de acolo, de la Spitalul Fundeni, a fost extraordinar de marcată. Nu aveam niciun fel de informații despre ceea ce s-a întâmplat. Unul din colegii noștri, care era medic secundar militar, a avut ideea să spună că este atac atomic. Deci nu aveam niciun fel de cunoștințe, ceea ce a fost un
Exclusiv: Principalele riscuri în caz de cutremur, conform unui salvator din 1977 by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/32260_a_33585]
-
un adevărat fler negustoresc. Artistul și-a dat încă de timpuriu seama că efortul de a produce un portret în ulei la care trebuia să muncească săptămâni era „nerentabil”. În schimb, o tiparniță putea produce rapid și repetat mici capodopere marcate „AD” pentru un public avid și cunoscător precum burghezii din orașul imperial Nürnberg, gata oricând să plătească pentru un exemplar reușit echivalentul unei jachete din blană de iepure! Făcând parte, aproximativ, din aceeași generație cu Leonardo, Michelangelo sau Tițian, Albrecht
Desenele lui Albrecht Dürer by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3016_a_4341]
-
în cheie comică. Vâna de moralist a lui Valjan este foarte puternică și îl individualizează între ceilalți comediografi ai epocii. Atât interesul pentru natura umană, cât și calitatea de moralist fac din Valjan un dramaturg care împărtășește o estetică clasică, marcată însă de puternice accente realiste. De altfel, recursul la tipologie, la caractere și situații universal valabile dramaturgul îl vede drept o condiție indiscutabilă a teatrului adevărat, care să reziste timpului și să treacă de fruntariile unei țări: "Autorul (creatorul) nu
Actualitatea dramaturgiei lui I. Valjan by Gabriela Duda () [Corola-journal/Imaginative/15324_a_16649]
-
altora, dar, pe de altă parte, și disponibilitatea pentru construirea unor ipoteze hermeneutice noi, plauzibile, apte să explice resorturi ale literarității, structuri și forme expresive. Definitoriu pentru modalitatea critică a lui Ion Simuț este chiar stilul cărților sale, un stil marcat nu de rafinament și subtilitate exegetică alexandrinistă, de abundența mijloacelor de expresie, ci, mai curând, de economie a procedeelor, de sobrietate și limpezime a frazării, fără ca prin aceasta autorul să-și reprime cu totul fascinația pentru eseu ("Trebuie să spun
Paradoxurile revizuirii critice by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15353_a_16678]
-
e mijlocită de reflecția livrescă, trăirea e filtrată de convențiile literaturii, de obsesia literarității consemnărilor. Interesante pentru evoluția unei conștiințe supuse avatarurilor și restricțiilor din vremea comunismului, notațiile jurnaliere ale lui Simuț înregistrează ipostaze revelatoare ale eului, în notații succinte, marcate uneori de frenezia asocierilor, notații în care reflexul mimetic se conjugă cu desenul autoscopic. În aceste pagini, melancolia este privită ca o stare privilegiată de trăire și simțire, ca o modalitate de acces spre adevăratele dimensiuni ale ființei. Melancolia nu
Paradoxurile revizuirii critice by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15353_a_16678]
-
didactic. Aceasta e totuși prea marcată de apartenența la un anume stil birocratic, oficial, greu de adaptat unor situații de comunicare mai puțin formale. Limbajul jurnalistic actual a preferat o altă soluție: folosirea ca termen generic a vechiului dascăl, alegere marcată stilistic: ca și alte cuvinte vag arhaizante, dascăl aparține clișeelor ambigue, uneori solemne și poetice, alteori familiare și ironice. În fine, stilul solemn folosește uneori și termenul generic, nespecific, educator, care își poate restrînge sensul în funcție de context. În permanentă căutare
Dăscălime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11074_a_12399]
-
alții" și chiar de ,om învățat" (pentru Miron Costin, Ovidiu e ,dascal Ovidie"); treptat, s-a specializat pentru semnificația ,învățător de țară", iar paralel s-a dezvoltat sensul bisericesc, de ,cîntăreț de strană", ,diac". Cuvîntul are multe derivate, unele vag marcate peiorativ - verbul a dăscăli, substantivele dăscăleală și dăscălime - , altele neutre: dăscăliță ; mai multe sînt ieșite din uz: substantivul dăscălie, adjectivele dăscălesc și dăscălicesc. În Dicționarul academic (Dicționarul limbii române, D-de, 1949) avem surpriza de a găsi un număr foarte
Dăscălime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11074_a_12399]
-
organicitatea autohtonă a unei opere. Și nu doar atît. Departe de a-și fi alterat umoarea, de a se fi ,înăcrit" ca efect al surghiunului (se mai întîmplă!), dl Ilie Constantin face dovada unei deschideri senine către confrați, de-o marcată generozitate în recepția lor explicitată. Valoarea, acolo unde socotește a o întîlni, îi smulge elogii nedrămuite. Șerban Foarță ,intră într-o fantastică rezonanță cu cuvintele, participă intim la jocuri de viziuni și de semnificații conținute de ele. Este un prodigios
Un exemplu de obiectivitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11117_a_12442]
-
privire a unei lucidități calme, apte a disocia excesele, tendențiozitățile, ereziile, mistificările. Comunicarea albă, fără învolburări afective, fără tentații pamfletare, acordă propozițiilor un coeficient amplificat de credibilitate. Cîteva linii în legătură cu Eugen Jebeleanu scot în relief, în ochiul cititorului de azi, marcata deosebire dintre indiferența în care a căzut poetul oportunist și exagerata deferență ce i se acorda deunăzi: ,Vechiul meu prieten și coleg, coleg de studenție, de boemă literară, de tinerețe dezolată, coleg de birou la Direcția Presei de la Ministerul Propagandei
Condei acid - II by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11212_a_12537]
-
cuvântului, după Dicționarul limbii române, este la Ion Heliade Rădulescu. Sensul de bază al termenului, în română (ca și în franceză) este pozitiv: "plin de patos, care emoționează, impresionează, înduioșează" (DEX); e drept că s-a dezvoltat și o accepție marcată mai curînd negativ: "plin de emfază, de afectare" (ibid.). Ideea de "înduioșare, emoție " e comună în toate limbile moderne în care există, pe cale cultă, urmașul unui cuvînt grecesc (transmis prin latina tîrzie) - pathetikos, din familia lexicală a lui pathos ("suferință
"...un penibil jalnic și patetic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11211_a_12536]
-
Dalí, pentru modul inteligent în care a reușit să se folosească de resursele lor modeste, precum și pentru apărarea devotată a lui Dalí și a timpului acestuia. Însă biografii nu vor observa esența reală a ceea ce e respins în general, preferința marcată a lui Dalí-memorialistul tocmai pentru materiale și scene decadente, acele "cearșafuri de pat murdare de orez și cartofi prăjiți..." care e o imagine la fel de bună cu cele pe care le picta el însuși pe vremea aceea. Dar mai presus de
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
consolida o imagine de sine pozitivă și o imagine negativă a contracandidatului. Telespectatorul uită destul de repede argumentele raționale aduse de un politician, insă reține mai bine impresiile asupra ritmului dezbaterii (faze animate sau plictisitoare), tonul protagoniștilor (agresiv sau conciliant), punctele "marcate" asupra adversarului. Efectele latențe ale dezbaterilor asupra alegătorilor trimit la creșterea încrederii acestora în procesul electoral și căutarea informațiilor suplimentare despre funcționarea instituțiilor democratice, creșterea ratei de participare la vot, stimularea discuțiilor interpersonale pe teme politice și scăderea cinismului politic
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
vînzărilor Logan") sau ca entitate bine individualizată, cu marcă de genitiv: "succesul Loganului diesel" (ib.). Constatăm că în cazul numelor unor echipe de fotbal, tiparul "oficial" al etichetei invariabile are mai puțin succes: domină în mod clar construcțiile cu genitivul marcat - "președintele lui Dinamo" (Cotidianul, 4.02.2006), "lotul lui Dinamo" (ib., 2.02.2006) - iar cele invariabile se asociază cu un mic artificiu - citarea combinată cu o siglă: "președintele CS Dinamo" (Cotidianul, 3.02.2006). Denumirea echipei Steaua e și
"... a Dacia" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10643_a_11968]
-
severă care îl forțează să ia calea practică a comerțului și să se integreze în comunitatea lucrativă a evreilor triestini; absența tatălui, pe care îl vede o singură dată în perioada tinereții, viață modestă, din veniturile unei prăvălii de anticariat, marcată mai cu seamă de anii persecuțiilor împotriva scriitorilor evrei, când trebuie să se ascundă; relație de ură/iubire cu Lina, femeia pe care o va cânta în toată opera; criză permamentă de identitate, de credință (cu o vagă tentativă de
Umberto Saba și "privilegiul durerii" by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/10893_a_12218]
-
lui în vorbirea orală și populară (omul / omu'). Așadar, chiar dacă rostim în genere Am adus ziaru', sau A intrat unu din zece, vom scrie, potrivit codului limbii standard, Am adus ziarul și A intrat unul din zece. Forma unu e marcată stilistic: chiar și în exemplele recente de pe Google, ea apare fie ca echivalent al cifrei, în structurile consacrate (numărul unu, jumătate plus unu, unu la sută, note de unu), fie ca formă populară folosită (adesea cu intenție) deopotrivă pentru numeral
Unu și unul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10929_a_12254]
-
terț al personajelor acestuia: generalul Arabolu, ispititoarea lui soție mai tânără, avocatul și omul de lume Jean Lalescu, ceilalți eroi care fac, tot mai insistent, semne creatorului lor. Desigur că autoreferențialitatea, intertextualitatea și restul punctelor din programul postmodern sunt bine marcate și exploatate în romanul cu fund dublu al lui Costache Olăreanu. Pagini întregi sunt date cu litere italice, titluri din bibliografia scriitorului (Dragoste cu vorbe și copaci, Lupul și Chitanța) sunt menționate și împrumutate între personaje, iar Ficțiune și infanterie
Testiban rescrie un roman by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11002_a_12327]
-
anul viitor, de către USR, menit nu doar să ne împrospăteze memoria ori chiar s-o informeze, dar și să asigure o minimă protecție unor case aflate acum la discreția unor primari ignoranți. în străinătate, prezența românilor e și mai rar marcată. Cînd era consilier la Viena, poeta Grette Tartler m-a invitat să dezvelesc o placă pe clădirea vestitului Theresianum, școală absolvită și de Titu Maiorescu. Numele ilustrului nostru înaintaș nu figura, cum s-ar fi cuvenit, alături de alți elevi celebri
Et in Samos ego! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11018_a_12343]
-
în contradicții al Kenyei. Și nu doar, dar restul țărilor sunt arătate pe fugă, rezumate la un colț de peisaj urban, cât mai îngust cu putință, sau la vreun mijloc de transport în comun a cărui identitate națională e clar marcată. Paradoxul acestei situații este reversul unui stereotip colonial: țările ,tropicale", ,sălbatice" sunt descrise de multe ori (sau reduse, cum preferați) în acest gen de literatură ca fundal exotic pentru călătoriile introspective ale personajului. De data aceasta, probabil era nevoie de
Primul grădinar ideal(ist) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10993_a_12318]
-
surprindă și clișeele strict locale (la noi povestea cu Dracula). Am văzut atunci și schița primă a actualului spectacol. Partea de dans a lui Cosmin Manolescu era mai extinsă și mai consistentă. Cea de acum a lui Roberto Casarotto are marcate înrudiri cu dansul butoh, atât prin plastică, cât și prin imaginile proiectate pe părți din trupul său. Dar pasajele care mi-au plăcut cel mai mult, și atunci, și acum, au fost cele create de Kira Rükonen, alunecările și zbaterile
Dans contemporan by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11038_a_12363]
-
multe structuri cu valoare intensiv-superlativă, multe clișeizate, permițînd însă variația sinonimică, substituțiile expresive în tiparul dat. Verbul a rîde e folosit ca atare în limbajul popular și argotic; se schimbă doar expresiile care îl conțin și care sînt adesea foarte marcate, hiperbolice. În română, la fel ca în multe alte limbi, excesul de rîs e prezentat ca o experiență intensă și de-a dreptul sinucigașă. Sînt frecvente și foarte diversificate construcțiile consecutive care prezintă hiperbolic efectele devastatoare ale rîsului: de m-
Efectele rîsului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10866_a_12191]
-
vorba doar de asemenea accidente inevitabile. Am cules, din înregistrările ședințelor din 20 și 21 decembrie 2005, cîteva exemple de transformări: la transcriere dispare adesea ticul deci, repetat de mai multe ori în același enunț; conjuncția compusă ca să, din subordonările marcate excesiv (și caragialesc) - "riscăm ca să nu mai poată..." -, este redusă benefic la să; la legarea numeralelor de substantive ("231 prezenți") este introdusă, potrivit normei, prepoziția de; se elimină acordul formelor verbale ale lui a trebui ("trebuiesc aleși aici oameni serioși
Oralitate parlamentară by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10887_a_12212]