1,101 matches
-
în vîrfuri, fiecare cu o perlă la capăt (la drept vorbind, șaisprezece, în loc de douăzeci și patru cîte avea împroșcătura, însă numărul depinde pro babil de viscozitatea lichidului). În ierar hia nobiliară franceză, titlul de conte venea după cele de duce și de marchiz. Toate trei comportau coroane numite deschise, prin opoziție cu coroana regală (sau imperială) închisă, adică prelungită prin semicercuri care se unesc sus. În Franța, se pare că acest tip de coroană a fost adoptat în mod definitiv de Francisc I
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
în mod definitiv de Francisc I, ca să nu rămînă cu nimic mai prejos decît Henric al VIII-lea al Angliei și Carol Quintul, care adoptaseră deja coroana închisă. Lumea fizică oferă imaginea celei mai simple dintre coroanele deschise (cea de marchiz și cea de duce erau puțin mai complicate), dar nu este greu să regăsim în ea nici imaginea coroanei închise, cel puțin de cînd fotografia instantanee ne-a permis să distingem fazele unei explozii atomice : norul se înalță mai întîi
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
adevărat sună mai altfel...) pe care Creangă a citit-o la "Junimea" într-una din hoinărelile sale pe "pe ulița mică". Nu-s adeptul pudibonderiei exagerate. Între altele, l-am editat (și prefațat) pentru întâia oară în România pe "divinul marchiz" Sade JUSTINE, în 1990 și JULIETTE, în 1993, așa că am receptat cu interesul cuvenit inițiativa Editurii "Nemira" de a tipări bilingv cel dintâi samizdat românesc, însoțindu-l de o replică "actualizată" a "Poveștii poveștilor" datorată lui Mircea Nedelciu și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
în Anglia ca două mari victorii, a devenit pair al Angliei. După ce i-a înfrânt apoi pe generalii Massena și Marmont și a eliberat Badajoz, Wellington a devenit grande de Spania și duce de Ciudad-Rodrigo. După eliberarea Portugaliei, a devenit marchiz de Torrres-Vedras. După victoria de la Salamanca, Parlamentul de la Londra i-a votat mulțumiri publice și i-a acordat o subscripție de 100.000 de lire sterline, care s-au adăugat la pensia votată anterior de 4.000 de lire sterline
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
paleolitică. Avocatul francez Emile Cartailhac (1845-1921) este autorul lucrării fundamentale în epocă, La France Préhistorique, dar a devenit celebru și ca urmare a refuzului de a accepta, în numele Societății Preistorice Franceze, autenticitatea și vechimea picturilor din peștera Altamira, descoperite de Marchizul de Sautuola și fiica sa. Dar avocatul, devenind unul dintre marii preistoricieni ai lumii, a avut demnitatea să-și recunoască eroarea și să publice Altamira, mea culpa d’un sceptique, lucrare ce a stat la baza încadrărilor corecte ale descoperirilor
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
nu se simțea ca acasă la Berlin. Și-a făcut un singur prieten, Richard Sternfeld, un evreu sărac, admirator al culturii și muzicii franceze. Sternfeld l-a ajutat mult pe Iorga în cercetarea întreprinsă de el asupra lui Thomas III, marchiz de Saluzzo. Marchizul a fost o importantă personalitate pe la 1400, un gînditor politic de mare valoare morală și autor al unor cărți care i-a fascinat pe prinții contemporani cu el. Putem identifica în studiul lui Iorga asupra lui Thomas
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ca acasă la Berlin. Și-a făcut un singur prieten, Richard Sternfeld, un evreu sărac, admirator al culturii și muzicii franceze. Sternfeld l-a ajutat mult pe Iorga în cercetarea întreprinsă de el asupra lui Thomas III, marchiz de Saluzzo. Marchizul a fost o importantă personalitate pe la 1400, un gînditor politic de mare valoare morală și autor al unor cărți care i-a fascinat pe prinții contemporani cu el. Putem identifica în studiul lui Iorga asupra lui Thomas III felul în
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
310 Teodorescu, P. 70, 148, 250, 278 Thackeray, William Makepeace 60 Theodorescu, Barbu 36, 68, 72, 96, 143, 144, 145, 146, 147, 148, 149, 151, 152, 183, 264, 268, 271, 297, 349, 350, 370, 444 Thiers, A. 13 Thomas III, (marchiz de Saluzzo) 61, 66, 72 Tillon, Germaine 21 Tirpitz, A. von 13 Tiktin, Hayman 50, 102, 309, 320, 371 Tito, Josip Broz 16, 87 Titulescu, Nicolae 109, 156, 230, 285, 287, 316, 317, 372, 380, 391 Tocilescu, G. 63, 67
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a interesat naiv de neoficialul, dar eficientul, Numerul clausus: Ignorînd în mod și mai naiv cum funcționează sistemul nostru, Iorga s-a simțit stînjenit de răspunsurile ambigue. Vezi Americani și români din America, pp. 314-315. Poate că îl citise pe Marchizul de Custine, care spunea că "a minți în litera legii este mai revoltător decît să proclami cea mai fățișă tiranie" 106 Octavian Goga, Mustul care fierbe, București, 1925, pp. 44-45 107 Heinen, op. cit., p. 99 108 "Neamul românesc", 20 martie
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și puternic. Seara scris încă până la 11, lui papa. Camerele votează conversia. Kalinderu a ajuns în Berlin pentru procesul Landau. Vineri, 1 aprilie/20 martie +5șR. Vreme rece, urâtă. Dimineața miniștrii. Ora 1½ primit pe ministrul plenipotențiar grec și pe marchizul de L’Aubéspin, care mă felicită. Ora 5 Suleiman-Bey, care mă felicită din însărcinarea sultanului. La Viena e o dispoziție bună. Ora 8 seara ovație a bărbierilor, care vin cu buchete. Scris până la 11½, multe depeșe. Vreme răcoroasă. Sâmbătă, 2
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
a spus că nu e bine să fie înființat ordinul Coroana României. Ora 1½ cu Elisabeta la Palat. Primit pe trimisul extraordinar al Spaniei, Aladro, care îmi înmânează o notificare. Episcopul catolic îmi aduce o scrisoare de la Papa. Petronievic și marchizul de l’Aubespine îmi mai aduc scrisori de răspuns. Audiențe. La mine D. Brătianu, care pleacă la Vârciorova. Ora 6½ în Cotroceni. Kogălniceanu la masă, conversat până la ora 9. Vreme rece. Miercuri, 6/18 mai Vreme frumoasă. În munți plouă
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
seara. Ora 7 cinat cu Monaco. Biliard. Marți, 9/21 februarie Vreme frumoasă. Sculat la ora 7, Elisabeta nu e bine, foarte obosită. Ora 8 la gară cu prințul moștenitor de Monaco. Pleacă la 8¼ spre Viena, apoi la Sigmaringen. Marchizul și lt.-col. Vartiadi îl însoțesc până la Vârciorova. D. Brătianu, Cariagdi etc. la gară. Ora 8½ dejunat la Elisabeta, ea e vioaie. Înainte de amiază Stătescu, Brătianu e încă la țară. Timpul e furios, deoarece am refuzat audiența coproprietarilor din Iași
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Vânt. Înainte de amiază Brătianu la mine, care e preocupat încontinuu de înarmarea oștirii. După-amiaza audiențe. În grădină, cu Elisabeta. Seara scris. Marți, 13/25 aprilie Cer fără nori. Vânt. Înainte de amiază Stătescu la mine. După-amiaza la ora 2 primit pe marchizul de Noailles, ambasadorul francez la Constantinopol, împreună cu baronul von Ring. Ora 3 colonelul von Jahn de la Regimentul prusian nr. 22 Infanterie, care face o călătorie de vacanță în Orient. Cerul foarte acoperit, amenințare de furtună, e umezeală foarte mare; am
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
buchet, sindicul. Tornielli mă roagă insistent să merg la Roma. Plecare pe ploaie torențială, via Pavia, Novi, pe calea abruptă de munte, spre San Pier d’Arena, suburbie a Genovei. Ora 12½ sosirea acolo. Ploaie. La gară Bamberg cu soția, marchizul Durazzo-Pallavicino, Rodonaky cu familia, consulul României, buchete. Mers cu trăsura închisă până la Villa Spinola din Sestri, 20 de minute, Bamberg în față. Poziție minunată, casă spațioasă, grădină frumoasă, pădure de portocali și camelii. Vremea ceva mai bună, priveliște frumoasă spre
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
înapoi. Ora 6½ cinat, invitat pe Bamberg. Conversat până seara la ora 10. Miercuri, 16/28 martie Furtună puternică. Vreme rece și senină. În România zăpadă groasă de un picior, -6°R. Înainte de amiază scris. Ora 12 venit Bamberg cu marchizul Durazzo-Pallavicino, invitat la dejun. După-amiaza vizitat cu ei minunata Villa Pallavicino și apoi Parcul Magic, două ore. Apoi făcut o vizită prințesei Solms la Villa Doria. Acolo Elisabeta și Albrecht Solms. Bătrâna mamă complet oarbă. Acolo o oră. Ora 5½
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
energic. Opoziția în țară se agită foarte mult. Duminică, 1 aprilie/20 martie Vreme blândă, fără ploaie. Ora 10 pe jos la biserica din Sestri, predică, liturghie. Ora 11 înapoi. Primit pe chestorul și prefectul Poliției din Genova. Ora 12½ marchizul Durazzo cu soția și nora la dejun, până la ora 2. Plecat cu Elisabeta la Genova, însoțiți doar de Bamberg. Mers pe Riviera de Levante, spre Nervi. Peisaj minunat. Băut ceai la Bamberg. Ora 7 înapoi la Sestri. Invitat pe Rodonaki
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Nu este ușor să se ajungă la un compromis cu Austria. I. Ghica este împotriva intrării pe mai departe a Austriei în Comisie. Sâmbătă, 7 aprilie/26 martie Vreme furtunoasă, destul de rece. Înainte de amiază scris. Ora 12½ dejun, 12 persoane. Marchizul Pasqua, Brignollo etc., efori la Albergo da Poveri, I. Ghica, Bălăceanu, Bamberg. După masă I. Ghica trebuie să plece la București. Bamberg la mine, Elisabeta la familia Solms. Prințul Friedrich Karl a sosit incognito în Genova, mâine pleacă mai departe
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
pe jos la biserica parohială din Sestri, liturghie tăcută. Doamna Mavrogheni pleacă pentru câteva zile la Nisa. Ora 12½ dejunat singuri. După-amiaza plecat la Genova, la ducesa Galliero, marchiza Deferrari, născută Brignolo-Salo, acolo băut ceai. Rămas până la ora 6. Acolo marchizul Durazzo și Bamberg. Seara, la masă, Bamberg cu soția și fiica lui Ruscalla-Vegezzi cu soțul ei, inspector al căilor ferate la Alla Italia. Împreună până la ora 11. Vreme rece. Luni, 9 aprilie/28 martie Furtună puternică, de-a dreptul frig
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
martie Furtună și frig. Ora 9 venit Leopold. Înainte de amiază cu el. Venit Elisabeta și Albrecht Solms. După dejun plecat cu Leopold la Genova. Pe jos pe la anticari. La Isell. Ora 6½ la Bamberg, unde ne îmbrăcăm. Ora 7 la marchizul Durazzo la dineu. Elisabeta deja acolo. De față și marchiza Durazzo-Pallavicini, mama. Rămas până la ora 10. Ora 11½ înapoi în Sestri. Seară frumoasă și senină cu lună, aer blând. Joi, 12 aprilie/31 martie Vreme minunată, cald. Înainte de amiază cu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
aer blând. Joi, 12 aprilie/31 martie Vreme minunată, cald. Înainte de amiază cu Elisabeta și Leopold. Ora 11 pe jos la Pegli, Villa Doria a prințesei Solms. Bamberg nu se simte bine. Acolo până la ora 11½. Ora 1 dejunat, invitați marchizul Spinola cu soția și cu sora lui, marchiza Pallavicini, cu fiica mai mare, marchiza Rova. După-amiaza plecat cu Leopold la Genova. Promenadă în oraș. Ora 6 plecat înapoi cu Bamberg. Seara conversat cu Bamberg. Ora 11½ în pat. Vineri, 1
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Santi-Vardi. Ora 2 vizitat cu ei atelierul și muzeul lui Santi-Vardi. Este și nepoata lui acolo. Plecat spre Nervi, pe Riviera di Levante, prin Bisagno, Sturla etc. Călătorie frumoasă de-a lungul mării. În Nervi băut toți ceai în grădina marchizului Rapallo, la mare. Aici doctorul Schädlich cu soția. Ora 5 plecat înapoi, prin Genova, la Sestri, unde ajungem seara la ora 7¼. Seară rece. Bamberg seara cu noi. Ora 11 în pat. Peste tot este iarăși frig. În România e
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
suflat toată noaptea ca o furtună. Ora 8½ primit încă o dată pe mitropolit, care pleacă la ora 9 înapoi la București. Cu Elisabeta la castel, unde e foarte cald, vreme foarte frumoasă. Ora 12½ dejunat în pavilionul de vânătoare, invitați marchizul Bisio, atașat pe lângă legația italiană, împreună cu tânăra sa soție și Davila. După-amiaza scris. Orele 4½-6½ la castel, sufrageria aproape gata. Seara Basset la mine până la ora 11. Brătianu pare să fie încă foarte suferind. Joi, 7/19 iulie Vreme frumoasă
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Promenadă. Venit generalul Crețeanu. După-amiază promenadă cu Elisabeta și cu doamnele, orele 2-4. Aer minunat, munții sunt acoperiți cu zăpadă. Scris. Seara biliard. Sâmbătă, 12/24 noiembrie Vreme minunată, −6°R. Înainte de amiază cu Elisabeta. Promenadă singur. Ora 12½ primirea marchizului d’Aubespine în audiență oficială, ca ministru rezident al principatului Monaco. Sturdza de față. Dejun, la care vine și Aurelian. După-amiaza lucrat cu amândoi miniștrii. Ora 4 ceai. Venit generalul G. Anghelescu și Davila. Ora 5½ pleacă marchizul d’Aubespine
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
12½ primirea marchizului d’Aubespine în audiență oficială, ca ministru rezident al principatului Monaco. Sturdza de față. Dejun, la care vine și Aurelian. După-amiaza lucrat cu amândoi miniștrii. Ora 4 ceai. Venit generalul G. Anghelescu și Davila. Ora 5½ pleacă marchizul d’Aubespine, Aurelian etc. La masă Sturdza și Davila. Seara cu Sturdza. Duminică, 13/25 noiembrie Vreme minunată, înghețat. Ora 9 la biserică, liturghie în biserica mică. Înainte de amiază Davila la mine, e foarte suferind, boală de inimă. Ora 12½
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
închisă. Înainte de amiază Sturdza. După-amiază audiențe. Cu Elisabeta. Prefectul poliției. Seara citit, Elisabeta puțin obosită. Dezgheț. Joi, 12/24 ianuarie Dezgheț, cald. Voinov la mine. Camera nu lucrează. După-amiază audiențe, plimbare cu trăsura, noroi enorm. Ora 5 Meyer, ora 6 marchizul. Ora 8 la Clubul Ofițerilor, colonelul Dimitrescu ține o conferință foarte mediocră. Acolo până la ora 11, discutat cu mulți ofițeri. Vineri, 13/25 ianuarie Dezgheț. Înainte de amiază Dabija. Scris. Ora 2 audiențe. Rosetti de la Căiuți (Ocna). Ora 5 Docan, care
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]