648 matches
-
1972, s-a stabilit că nu are efecte nocive asupra sănătății, dar este o substanță asociată cu conduite ilegale, mișcări antisociale, cu mișcările studențești și cu mișcarea hippie așa încât, mai ales din aceste motive, consumul este interzis. Consumul de canabis (marijuana) în condiții diferite acționează diferit: poate fi stimulent, sedativ, analgezic sau halucinogen moderat. Deși nu produce în mod direct tulburări psihice, le poate agrava pe cele existente. Amfetaminele sunt substanțe sintetice stimulative folosite și în practica medicală. Folosirea lor are
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
denumirea generică pentru produsele vegetale obținute din cânepa de cultură (cannabis sativa), plantă care conține substanțe halucinogene. În prezent, canabisul este produsul stupefiant cel mai utilizat în lume. Din frunze și inflorescențe uscate și tocate se obține iarba de canabis - marijuana (marihuana) - având aspectul tutunului sau ceaiului. Ea poate fi fumată fie ca atare, fie amestecată cu tutun, sau utilizată ca decoct, fiind băută ca atare sau în amestec cu alcool. Rășina de canabis, obținută prin presare, cunoscută sub numele de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
în cazul în care aceeași cantitate ar fi fumată. Hașișul este unul dintre cele mai vechi și mai răspândite droguri din lume, fiind consumat de numeroase persoane, indiferent de categoria socială, rasa sau cultura din care fac parte. Omenirea folosește marijuana pe post de medicament de peste 3.000 de ani, iar pentru prima dată a fost folosită în China, în India și în Orientul Mijlociu. Denumirile sub care este cunoscut sunt multiple: chang și ganjah în India și Orient, marihuana, Roza Maria
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
țările din Vest în timpul secolului al XIX-lea, iar acum este folosită în special ca narcotic. După alcool, este cel mai răspîndit drog și cel mai folosit din America de Nord. Studiile arată că 60 % dintre cei care obișnuiau să fumeze regulat marijuana au început curând să consume și droguri mult mai tari. OMS (2002) apreciază că un număr de 200 de milioane de persoane consumă marijuana, dintre care 12 milioane în Statele Unite ale Americii. Marijuana este un drog ilegal în cele mai multe state
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
cel mai folosit din America de Nord. Studiile arată că 60 % dintre cei care obișnuiau să fumeze regulat marijuana au început curând să consume și droguri mult mai tari. OMS (2002) apreciază că un număr de 200 de milioane de persoane consumă marijuana, dintre care 12 milioane în Statele Unite ale Americii. Marijuana este un drog ilegal în cele mai multe state dar există nenumărate controverse legate de ea, deoarece s-a stabilit că poate fi folositoare în calmarea durerilor pacienților suferinzi. Este unul dintre cele
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
dintre cei care obișnuiau să fumeze regulat marijuana au început curând să consume și droguri mult mai tari. OMS (2002) apreciază că un număr de 200 de milioane de persoane consumă marijuana, dintre care 12 milioane în Statele Unite ale Americii. Marijuana este un drog ilegal în cele mai multe state dar există nenumărate controverse legate de ea, deoarece s-a stabilit că poate fi folositoare în calmarea durerilor pacienților suferinzi. Este unul dintre cele mai ieftine droguri ilegale din lume și cel mai
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
suferinzi. Este unul dintre cele mai ieftine droguri ilegale din lume și cel mai ușor de obținut, putând fi consumat într-o mare varietate de feluri: fumat sau sub forma de pastile, în băuturi sau în mâncăruri. Femeile care consumă marijuana în timpul sarcinii își expun copiii la numerose riscuri, pentru că ei se nasc în cele mai multe cazuri cu probleme grave de memorie și de vorbire. Prin tratarea chimică a rășinei se obține uleiul de canabis (esență) - hash oil (Hartelius, J., 1991, p.
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
cu privire la maturizare și la consumul de droguri. Modelul evolutiv (Kandel) postulează că utilizarea de droguri urmează niște pași secvențiali. Începutul se face cu anumite substanțe (droguri legale) care servesc ca element facilitator pentru consumul ulterior de alte substanțe, în special marijuana și apoi și alte droguri ilegale. Kandel pornește de la teoria socializării, centrându-se în mod special pe legătura dintre dezvoltarea adolescentului și relația sa cu părinții și egalii. Conceptele și procesele folosite provin din teoria învățării sociale și din teoria
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
patru etape prin care trec consumatorii de droguri ilegale: a) bere sau vin, b) țigări sau lichior, c) marihuana, d) alte droguri ilegale. Consumul de droguri legale este elementul intermediar care se găsește între non-consumul de substanțe și consumul de marijuana și ulterior alte droguri ilegale. Este de asemenea important să subliniem că, în decada anilor '70, modelul lui Kandel a adus un element nou, inexistent până atunci în câmpul prevenirii. Acest model arata faptul că nu este necesar ca fiecare
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ulterioară și incertă. (Griffith, E, 2006, p. 175) În 2003, Treatment Episodic Data Set (TEDS) descoperă că 21% dintre adolescenții dependenți de droguri prezentau o tulburare psihică (Shane, D., Degenhardt, L., Mattick, R., 2007, p. 136), relația între consumul de marijuana și schizofrenie, fiind demonstrată de studii (Reuter, P., 2009, p. 511). Cazul persoanele cu dublu diagnostic (tulburări mentale și dependență) prezintă o rezistență mai mare la tratamentul medical decât persoanele cu o singură tulburare (Shane, D., Degenhardt, L., Mattick, R.
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
declarat că nu au încercat vreodată un drog și 3,4% nu au oferit un răspuns în acest sens. Figura 27: Principalele tipuri de droguri oferite spre consum Cel mai frecvent drog oferit elevilor din clasele IX-XII este reprezentat de marijuana, acest tip de droguri fiind menționat de 18,2% dintre liceeni. Următorul drog, cu o pondere de 13,8% oferit liceenilor, este hașișul. Într-o pondere ceva mai mică, sub 10% elevilor le-au mai fost oferite următoarele categorii de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
fost oferite următoarele categorii de droguri: extasy (6,3%), cocaină (4,5%), heroină (2,2%), amfetamine (2,1%), sedative (1,9%), acidul lisergic dietilamid (LSD - 1,5%) și aurolac (0,6%). Figura 28: Principalele droguri consumate în grupul de colegi Marijuana este drogul cel mai frecent consumat de colegii participanții la studiu, astfel 16,1% au menționat acest stupefiant ca fiind drogul consumat de colegi. În 8,4% hașișul este tipul de drog consumat de colegii liceenilor participanți la studiu, fiind
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
consumate de colegii liceenilor sunt: heroina (4,7%), amfetamine (4,4%), sedative (3,6%), LSD (2,3%) și aurolac (1,8%). Același lucru îl putem observa și în rândul studenților unde 42,62% au răspuns că au colegi consumatori de marijuana, 28,69% de hașiș, alte droguri în proporție de 7,38% (Cojocaru și colab., 2009). Figura 29: Principalele tipuri de droguri consumate în grupul de prieteni Drogurile consumate de prietenii liceenilor (exclusiv colegii de liceu) sunt: marijuana (26,4%), hașiș
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
colegi consumatori de marijuana, 28,69% de hașiș, alte droguri în proporție de 7,38% (Cojocaru și colab., 2009). Figura 29: Principalele tipuri de droguri consumate în grupul de prieteni Drogurile consumate de prietenii liceenilor (exclusiv colegii de liceu) sunt: marijuana (26,4%), hașiș (20,9%), cocaina (14,2%), extasy (13,1%), heroină (9,1%) și sedative (8,0%). Alte droguri consumate de pritenii liceenilor și menționate de aceștia într-o proporție mai mică sunt: amfetamine (5,6%), LSD (5,0
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
aplicat elevilor) 27,6% dintre liceeni au precizat că, dacă ar putea, ar încerca un drog. Observăm disponibilitatea de consum în procent mare. Pentru preîntâmpinarea acestui fapt trebuie identificați și optimizați factorii protectivi. Dintre elevii chestionați 27,8% ar consuma marijuana; 22,7% hașiș; 17,0% ecstasy și 12,5% cocaină. Figura 38: Consumul de substanțe în mediul familial (chestionar administrat elevilor) Majoritatea profesorilor consideră că una dintre cauzele consumului, de substanțe, o reprezintă mediul familial (52 dintre cei 60 de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
studenților. Cei mai predispuși la acest consum sunt elevii, persoanele de gen masculin. Raportând rezultatele la cele publicate în literatura de specialitate din România se constată o ușoară creștere a consumului de droguri ilicite, cel mai frecvent drog utilizat fiind marijuana. Din rândul elevilor care au încercat droguri (26,3%), 15,5% încă mai consumă iar în rândul studenților dintre 13,3% care au încercat mai consumă 5.6%. Diferența o constituie persoanele care au încercat și care au abandonat consumul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
mai mare de elevi, decât de studenți, consumă droguri ilicite în mod regulat (cel puțin o dată în ultima lună). În legătură cu tipul de substanțe ce ar putea fi consumate respondenții au afirmat că ar consuma în ordinea descrescătoare numărului de răspunsuri: marijuana, hașiș, ecstasy, cocaină și în proporții mai mici heroină, LSD, sedative, amfetamine și aurolac. Acestea fiind drogurile cele mai cunoscute și totodată cele mai consumate în rândul tinerilor. Cel mai cunoscut și utilizat drog ilicit de către respondenți este marijuana, acesta
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
răspunsuri: marijuana, hașiș, ecstasy, cocaină și în proporții mai mici heroină, LSD, sedative, amfetamine și aurolac. Acestea fiind drogurile cele mai cunoscute și totodată cele mai consumate în rândul tinerilor. Cel mai cunoscut și utilizat drog ilicit de către respondenți este marijuana, acesta fiind un drog din categoria canabisului. Prevalența acestui drog în comparație cu celelalte este chiar de cinci ori mai mare. O posibilă cauză pentru acest fapt este percepția distorsionată a tinerilor că drogul este mai puțin dăunător pentru sănătate în comparație cu celelalte
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
fiind un drog din categoria canabisului. Prevalența acestui drog în comparație cu celelalte este chiar de cinci ori mai mare. O posibilă cauză pentru acest fapt este percepția distorsionată a tinerilor că drogul este mai puțin dăunător pentru sănătate în comparație cu celelalte stupefiante. Marijuana este consumată cel mai frecvent în cercuri de prieteni, acasă la unul dintre aceștia în scop experimental pentru a acoperi nevoia de senzații tari. Mediul de consum În ceea ce privește mediul consumului, marea majoritate a tinerilor declară că drogurile sunt consumate preponderent
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Association, ediția a patra revizuită, Asociația psihiatrilor liberi din România, București. Dunlap, E., Johnson, B. (1992), "The Setting for the Crack Era: Macro Forces, Micro Consequences, 1960-1992", în Journal of Psychoactive Drugs, 24(4), pp. 307-321. ElSohly, A.M., (ed.) (2007), Marijuana and cannabinoids, Humana Press. EMCDDA, (2008), Situația drogurilor în Europa, www.emcdda.europa.eu/ ...cfm/att 64227 RO EMCDDA AR08 ro.pdf. EMCDDA, (2009), Situația drogurilor în Europa, http://www.emcdda.europa.eu/ publications/annual-report/2009. EMCDDA, (2012), Situația drogurilor în Europa www.emcdda.europa
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
and Society, ediția a V-a, Allyn and Bacon, Boston. Himmelstein. J.L. (1978), "Drug politics theory: Analysis and critique", în Journal of Drug, 8, pp. 37-52. Himmelstein, J. L. (1983), "From Killer Weed to Drop-out Drug: The Changing Ideology of Marijuana", în Contemporary Crises, 7, pp. 13-38. Himmelstein, Jerome L. (1983), The strange career of marihuana: politics and ideology of drug control in America, Greenwood Publishing Group, Incorporated . Hurd, Y.L., Horvath, M.C., Kovacs, G.G., Kovari, V., Majtenyi, K., Keller, E.
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Kornblum, W. (1983), Social Problems. 4 ed. Englewood Cliffs: Prentice Hall. Junger-Tas, J. (1992), "An empirical test of social control theory", în Journal of quantitative criminology, vol. 8, nr. 1, martie. Kandel, D.B, Davies, M. (1992), "Progression to regular marijuana involvement: phenomenology and risk factors for near-daily use", în Glantz M., Pickens, R.,(edit), Vulnerability to abuse, pp. 211-253, American Psychological Association, Washington, DC. Kandel, Denise B. (1980), "Developmental stages in adolescent drug involvement", în Lettieri, D.J., Sayers, M., Pearson
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
65, 72 Lamb, L., 10 Lange, J., 90, 93 Larmat, J., 92 Leigh, B., 110 Lettieri, D., 70 Lombroso, C., 60, 90 Lynskey, M., 109, 113, 114, 116, 117, 118 M Malow, R.M., 112 Mangrulkar, L., 127 Mannheim, H., 95 marijuana,10, 11, 17, 33, 34, 69, 70, 142, 175, 176, 183, 204 Marlowe, D.B., 67 Mattick, R., 142 Maximilian, C., 91, 93 Mănoiu, F., 40 McClemont, W., 90 McKoy, D., 102 McNeely, C.A., 113 mediul de consum, 176,177
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
care știu despre ce vorbesc. Ar trebui să li se pretindă tuturor profeților în domeniul țărilor subdezvoltate să viziteze măcar o parte din țările respective. (Ar fi evident necesar ca aceștia să-și facă o imagine corectă despre sex și marijuana.) L-am întrebat odată pe taică-meu cum a putut să-și ia răspunderea să mă facă. Am primit un răspuns nesatisfăcător la vremea aceea: "Ai să înțelegi când o să fii mare." Acum nu pot să nu-i dau dreptate
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
Excitotoxicitatea glutamatului este un mecanism de distrugere în SM (WERNER P. și colab. 2001). S-a raportat că riluzolul scade atrofierea măduvei cervicale și leziunile hipodense T1 la pacienții cu SM primar progresivă (KALKERS N.F., 2002). Derivații de cannabis sativa (marijuana) prin acțiuni la nivelul receptorilor centrali determină scăderea hipertonie, ameliorarea durerilor, tulburărilor de echilibru, tremorului și au efect favorabil supra funcțiilor cognitive și afective. Sunt în discuții și experimente multiple strategii de reparare a sistemului nervos central. Aceste strategii constau
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]