18,672 matches
-
presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994). ... 44. Totodată, în conformitate cu jurisprudența sa constantă, Curtea mai reține că legiuitorul are o marjă de apreciere referitor la alegerea materiilor exceptate de la calea de atac a recursului. În acest sens sunt și Decizia nr. 292 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 3 august 2017
DECIZIA nr. 753 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255917]
-
de la Strasbourg a constatat că dreptul de acces la un tribunal nu este absolut și se pretează la limitări implicit admise, având în vedere că presupune reglementarea din partea statului, care se bucură, în această privință, de o anumită marjă de apreciere. ... 18. Totodată, Curtea a reținut că modificarea dispozițiilor legale criticate prin Legea nr. 310/2018 în sensul că enumerarea de la art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă include și pct. 3 al art. 503 alin. (2
DECIZIA nr. 173 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256013]
-
procedură civilă nu reprezintă, în sine, un temei care să ridice problema unei eventuale modificări a jurisprudenței constante a Curții, întrucât această jurisprudență nu poate fi înțeleasă decât în sensul că soluția legislativă constatată ca fiind constituțională se situează în marja de apreciere de care legiuitorul primar se bucură în reglementarea contestației în anulare, cale extraordinară de atac, în particular, a hotărârilor împotriva cărora poate fi exercitată, precum și a motivelor pentru care poate fi formulată. În acest sens sunt, de
DECIZIA nr. 173 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256013]
-
nr. 31/1990 pe raza curților de apel unde se soluționează definitiv aceste acțiuni în anularea hotărârilor adunărilor generale ale acționarilor. Această regionalizare nu poate fi conformă cu art. 16 și 124 din Constituție. ... 9. Se subliniază că legiuitorul are o marjă de apreciere în acest domeniu, dar instanța de contencios constituțional s-a pronunțat în jurisprudența sa cu privire la scopul recursului. Scopul unui proces nu este judecarea rapidă. În alte materii, mult mai puțin importante, calea de atac a recursului
DECIZIA nr. 834 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255981]
-
elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 30. Totodată, în conformitate cu jurisprudența sa constantă, Curtea mai reține că legiuitorul are o marjă de apreciere referitor la alegerea materiilor exceptate de la calea de atac a recursului. În acest sens sunt și Decizia nr. 292 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 3 august 2017
DECIZIA nr. 834 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255981]
-
care acestea le impun în privința lor, în special aceea ca ingerințele statale să poată fi considerate ca „necesare într-o societate democratică“. În examinarea îndeplinirii acestei condiții, Curtea europeană a declarat întotdeauna că statele contractante dispun de o anumită marjă de apreciere care nu este nelimitată; în ultimă analiză, revine jurisdicției europene misiunea de a se pronunța în mod definitiv asupra compatibilității restricțiilor aplicate de autoritățile naționale prevederilor Convenției, cu luarea în considerație a circumstanțelor fiecărei cauze, în special spre
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
sancțiuni“, dar acestea trebuie să respecte rolul important pe care exprimarea unor opinii politice îl are. Având în vedere faptul că textul de lege se referă la exprimarea unor opinii politice și, ca atare, la un aspect de interes public, marja de apreciere acordată statului este, în principiu, una restrânsă. ... 6. Observând că nici Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare nu reține criteriul opiniei politice, art. 15 enumerând criteriile de discriminare astfel: rasă, naționalitate, etnie
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
3) din Constituție. ... 10. De altfel, în jurisprudența sa (deciziile nr. 858 din 14 decembrie 2017 și nr. 561 din 15 septembrie 2021), Curtea Constituțională a statuat că incriminarea/dezincriminarea unor fapte ori reconfigurarea elementelor constitutive ale unei infracțiuni țin de marja de apreciere a legiuitorului, marjă care nu este absolută, ea fiind limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale. Prin reglementarea protecției penale doar a faptelor care produc anumite consecințe, legiuitorul trebuie să se plaseze în interiorul acestei marje, întrucât nicio
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
altfel, în jurisprudența sa (deciziile nr. 858 din 14 decembrie 2017 și nr. 561 din 15 septembrie 2021), Curtea Constituțională a statuat că incriminarea/dezincriminarea unor fapte ori reconfigurarea elementelor constitutive ale unei infracțiuni țin de marja de apreciere a legiuitorului, marjă care nu este absolută, ea fiind limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale. Prin reglementarea protecției penale doar a faptelor care produc anumite consecințe, legiuitorul trebuie să se plaseze în interiorul acestei marje, întrucât nicio dispoziție constituțională nu obligă explicit/implicit
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 30 iunie 2017), Curtea Constituțională a reținut că incriminarea sau dezincriminarea unor fapte ori reconfigurarea elementelor constitutive ale unei infracțiuni țin de marja de apreciere a legiuitorului, marjă care nu este absolută, fiind limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale, legiuitorul trebuind să dozeze folosirea mijloacelor penale în funcție de valoarea socială ocrotită, cu privire la noul criteriu introdus, “ opinie ori apartenență politică
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 30 iunie 2017), Curtea Constituțională a reținut că incriminarea sau dezincriminarea unor fapte ori reconfigurarea elementelor constitutive ale unei infracțiuni țin de marja de apreciere a legiuitorului, marjă care nu este absolută, fiind limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale, legiuitorul trebuind să dozeze folosirea mijloacelor penale în funcție de valoarea socială ocrotită, cu privire la noul criteriu introdus, “ opinie ori apartenență politică“, autorii sesizării susțin că acesta
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
Decizia nr. 561 din 15 septembrie 2021, paragraful 23). Curtea reține că legiuitorul se află într-o poziție care îi permite să aprecieze, în funcție de o serie de criterii, necesitatea unei anumite politici penale, acesta bucurându-se de o marjă de apreciere destul de întinsă, însă competența sa exclusivă în reglementarea măsurilor ce țin de politica penală a statului nu este absolută în sensul excluderii exercitării controlului de constituționalitate asupra măsurilor adoptate (Decizia nr. 561 din 15 septembrie 2021, paragraful
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
a statului nu este absolută în sensul excluderii exercitării controlului de constituționalitate asupra măsurilor adoptate (Decizia nr. 561 din 15 septembrie 2021, paragraful 24). Astfel, Curtea constată că incriminarea/dezincriminarea unor fapte ori reconfigurarea elementelor constitutive ale unei infracțiuni țin de marja de apreciere a legiuitorului, marjă care nu este absolută, ea fiind limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale. În acest sens, legiuitorul trebuie să dozeze folosirea mijloacelor penale în funcție de valoarea socială ocrotită. Curtea putând cenzura opțiunea legiuitorului numai
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
în sensul excluderii exercitării controlului de constituționalitate asupra măsurilor adoptate (Decizia nr. 561 din 15 septembrie 2021, paragraful 24). Astfel, Curtea constată că incriminarea/dezincriminarea unor fapte ori reconfigurarea elementelor constitutive ale unei infracțiuni țin de marja de apreciere a legiuitorului, marjă care nu este absolută, ea fiind limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale. În acest sens, legiuitorul trebuie să dozeze folosirea mijloacelor penale în funcție de valoarea socială ocrotită. Curtea putând cenzura opțiunea legiuitorului numai dacă aceasta contravine principiilor și
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
penală (Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016). Prin reglementarea protecției penale doar a faptelor care produc anumite consecințe, legiuitorul trebuie să se plaseze în interiorul marjei sale de apreciere, care nu este absolută, întrucât nicio dispoziție constituțională nu obligă explicit/implicit la stabilirea unui standard de referință care să determine în mod automat incriminarea penală a oricărei vătămări aduse unei valori consacrate constituțional sau legal (Decizia nr.
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
aspectul oportunității de către creditori, prin organele acestora“. ... 109. În consecință, judecătorul-sindic poate controla numai legalitatea actelor din procedura insolvenței, nu și oportunitatea lor, iar dacă legea permite realizarea unei anumite operațiuni, în sensul în care o lasă în marja de apreciere a creditorilor, nu mai poate fi pusă în discuție cenzurarea oportunității aprecierii acestora din urmă. În analiza oportunității este necesar să se pornească de la înțelegerea contextului economic în care acționează atât debitorul insolvent, cât și creditorii înscriși
DECIZIA nr. 28 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255839]
-
să se pronunțe tocmai pentru că nu există niciun mecanism de control al oportunității adoptării unei decizii de afaceri. ... 110. Prin urmare, dacă legea permite (și nu obligă la) realizarea unei anumite operațiuni, în sensul în care o lasă în marja de apreciere a creditorilor debitorului insolvent, nu poate fi pusă în discuție cenzurarea oportunității aprecierii acestora din urmă, iar neexprimarea unui vot în cadrul ședinței convocate de administratorul judiciar cu privire la planul sau planurile de reorganizare propuse nu este
DECIZIA nr. 28 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255839]
-
în conformitate cu propriile norme de creditare în vigoare; ... e) prevăd în mod expres în contractele de finanțare costurile cu dobânda fixă/variabilă, exprimată în raport cu ROBOR la 3 luni și, separat, costurile cu comisioanele aferente finanțărilor garantate, incluse în marjă; ... f) nu percep comision de rambursare anticipată și nu includ în contractele de finanțare clauze care să permită modificarea unilaterală a acestora; ... g) acordă finanțările pentru o durată maximă de 72 de luni în cazul creditelor de investiții, inclusiv perioada
ANEXĂ din 8 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253898]
-
al creditelor și garanției acordate în cadrul Programului IMM PROD, denumit în continuare programul, se compune din: a) rata dobânzii - rata dobânzii ROBOR la 3 luni plus o marja fixa, diferențiată astfel: pentru creditele de investiții acordate în condițiile Programului, marja este de maximum 1,0% pe an, pentru creditele de investiții, iar pentru creditele/liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru acordate în condițiile Programului , marja este de maximum 1,5% pe an, și de maximum 0,75% pentru creditele destinate acoperirii cheltuielilor
ANEXĂ din 8 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253898]
-
luni plus o marja fixa, diferențiată astfel: pentru creditele de investiții acordate în condițiile Programului, marja este de maximum 1,0% pe an, pentru creditele de investiții, iar pentru creditele/liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru acordate în condițiile Programului , marja este de maximum 1,5% pe an, și de maximum 0,75% pentru creditele destinate acoperirii cheltuielilor de reconversie. Marja include și nivelul total al comisioanelor percepute de către instituția de credit în toate etapele creditării. Marja nu include comisionul de administrare
ANEXĂ din 8 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253898]
-
creditele/liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru, respectiv 10.000.000 lei pentru creditele de investiții; Articolul 4 (1) Costul total al creditelor acordate în cadrul Programului, se compune din: a) rata dobânzii - rata dobânzii ROBOR la 3 luni plus o marjă fixa, diferențiată astfel: pentru creditele de investiții acordate în condițiile Programului, marja este de maximum 1,0% pe an, pentru creditele de investiții, iar pentru creditele/liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru acordate în condițiile Programului, marja este de maximum
ANEXĂ din 8 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253898]
-
creditele de investiții; Articolul 4 (1) Costul total al creditelor acordate în cadrul Programului, se compune din: a) rata dobânzii - rata dobânzii ROBOR la 3 luni plus o marjă fixa, diferențiată astfel: pentru creditele de investiții acordate în condițiile Programului, marja este de maximum 1,0% pe an, pentru creditele de investiții, iar pentru creditele/liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru acordate în condițiile Programului, marja este de maximum 1,5% pe an, și de maximum 0,75% pentru creditele destinate acoperirii cheltuielilor
ANEXĂ din 8 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253898]
-
luni plus o marjă fixa, diferențiată astfel: pentru creditele de investiții acordate în condițiile Programului, marja este de maximum 1,0% pe an, pentru creditele de investiții, iar pentru creditele/liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru acordate în condițiile Programului, marja este de maximum 1,5% pe an, și de maximum 0,75% pentru creditele destinate acoperirii cheltuielilor de reconversie. ... b) Comisionul de risc reprezintă suma datorată M.F. de beneficiarul Programului. Comisionul de risc se calculează de către F.N.G.C.I.M.M./F.R.C., pentru întreaga perioadă de
ANEXĂ din 8 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253898]
-
garantate de stat, prevăzute la alin. (2) , care pot fi acordate unui beneficiar este de 10.000.000 lei. Articolul 1.4 Costul total al creditelor acordate în cadrul Programului IMM PROD se compune din: rata dobânzii ROBOR la 3 luni plus o marjă fixă, diferențiată astfel: pentru creditele de investiții marja este de maximum 1% pe an, pentru creditele/liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru marja este de maximum 1,5% pe an, iar pentru creditele de reconversie marja este de maximum 0,75%
ANEXĂ din 8 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253898]
-
pot fi acordate unui beneficiar este de 10.000.000 lei. Articolul 1.4 Costul total al creditelor acordate în cadrul Programului IMM PROD se compune din: rata dobânzii ROBOR la 3 luni plus o marjă fixă, diferențiată astfel: pentru creditele de investiții marja este de maximum 1% pe an, pentru creditele/liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru marja este de maximum 1,5% pe an, iar pentru creditele de reconversie marja este de maximum 0,75% pe an. Marja include și nivelul total al
ANEXĂ din 8 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253898]