607 matches
-
a spus un prieten de-al lui. «Sau despre meșă.Ă Până atunci n-am știut că poartă mesa.“ Halal prieten! se înfurie Eleanor, după care adaugă: Tu i-ai spus? — Bineînțeles că nu, riposta Adrian. Ia zi, unde-i marmelada aia cu conținut redus de zaharuri? — S-a terminat. Adrian țâțâi dezaprobator, iar Eleanor continuă să citească cu glas tare din ziar: — „Desigur, aceste zone interzise nu au făcut decât să-mi stârnească și mai mult curiozitatea. În cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
ghinionist în căsnicie. Am plecat spunându-mi că știu răspunsul la această întrebare: vanitatea lui insuportabila.“ Eleanor se uită la Adrian, așteptând să-i vadă reacția. Bărbatul tocmai își ungea o felie de pâine prăjită cu un strat subțire de marmelada. — E-un pic cam dura, zise el. — Dura? E de-a dreptul câinoasa! se indigna Eleanor. Continuă să citească în gând câteva clipe, scoțând suspine exasperate și chicote înăbușite, după care vorbi din nou: — Doamne Dumnezeule, ascultă aici: „Eroina ultimului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
puteam susține cu privirea, secundă cu secundă. 18 CÎnd am ajuns acasă, am descoperit că Fermín sau tata deschiseseră deja librăria. Am urcat un moment la etaj ca să ciugulesc ceva. Tata Îmi lăsase pe masa din sufragerie niște pîine prăjită, marmeladă și un termos cu cafea. Le-am dovedit pe toate cum se cuvine și am coborît În mai puțin de zece minute. Am intrat În librărie pe ușa din dos, care dădea spre holul clădirii, și m-am dus la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
peste poartă, a fugit repede în casă, a îngrămădit masa și scaunele în ușă. I-a auzit toată noaptea săpând la temelia casei... Sorb cu înghițituri mici zeama din fața mea. Măcar e rece și, dacă faci abstracție de gustul de marmeladă, merge. - N-aveți de unde ști ce-a văzut Iacob, s-a enervat Lazăr. Mai ales după o halbă, două, poa’ să te ducă de mână și să-ți arate veceul lui Chircu, ăla de strujeni, jurându-se să-i sară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
-vă gustarea, care are... Mama ei de viață! (Și tovarășul maistru scuipă un oftat sau o înjurătură printre dinți.) Unii nu aveau cu ce să cumpere un pișcot, două, la 50 de bani, alții scoteau felia de pâine unsă cu marmeladă, cei mai mulți înghițeau în sec. Peste drum era cofetăria "Marga", covrigi polonezi însiropați cu miere de albine 5 lei, eclere acoperite cu ciocolată 4 lei, savarine cu multă frișcă 3 lei. În clasă erau și copii de bani gata, părinți bogați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pierdut. Eugenia a mutat mobila, până când fătul s-a rupt din pântece ca un fulger de pe un cer cu furtună. Vasile avea o slujbă bună, împărțea banii, darurile și veștile satului. Coletele miroseau frumos: a drojdie, detergent, biscuiți, rahat, bomboane, marmeladă, țigări, parfum... Cam atât puteau trimite tinerii de la oraș. Părinții le expediau în aceleași desage, scrise cu creion chimic, făină, zahăr, ulei, vin, țuică, carne, ouă, fructe. Petru mirosea cutiile de carton, bine sigilate cu bandă P.T.T.R., unul câte unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
locul și-au înmulțit răsadul, Cei mici mă trag de coadă; cei mari umplură iadul. Din adevăr, savanții au făurit minciuna, Escrocii sunt mai siguri decât întotdeauna, Iar ale Evei fiice dau buzna în livadă Din merele oprite să facă marmeladă! Ei, între drac și teatru sunt legături subtile Ce nu datează numai de trei sau patru zile; Căci el îmi dă costume, eu, la nevoie joc. Ne-mprumutăm în taină un sprijin reciproc. Bun! Onorate public, să faci pe dracu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
acum Își varsă amarul Constantin Eftimiu... Mă, Gheorghiță, un’ te duci, de nu stai nici să mânânci? Mă duc, mamă-n sat la fete, unde dorul mă trimete... Vocea lui Gore face geamurile să trepideze. Mă, Becali, un’ te duci, marmeladă nu mănânci? Mă duc la judecătoare, să mă scoată din strânsoare... Sandu Șpriț ține paharul În fața ochilor și Îl studiază aferat, precum un entomolog care a descoperit cu surprindere și curiozitate profesională crescândă o insectă misterioasă În lingura cu ciorbă
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
să mă simt tot mai puțin intimidată. Măcar acum știu să umblu cu cafetiera și cu prăjitorul de pâine și în cămară am găsit o tonă de gemuri. O să-mi pregătesc un mic dejun cu toast, suc de portocale și marmeladă de ghimbir, și o ceașcă de cafea. Și am să citesc ziarul, din scoarță-n scoarță. Asta o să dureze până pe la ora unșpe, după care văd eu ce fac. Găsesc pe preșul de la intrare un exemplar din The Times și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
ginerele încă mai dormeau, și când, în sfârșit, Marçal și Marta, somnoroși, s-au ivit în ușa bucătăriei, jumătate din treabă era făcută. Au luat micul dejun împreună schimbând fraze de circumstanță, mai vrei cafea, dă-mi pâinea, mai e marmeladă, apoi Marçal și-a ajutat socrul să termine ce era de făcut, s-a ocupat de delicata operație de a așeza cele trei sute de păpuși terminate în lăzile folosite înainte la transportul vaselor. Marta îi spuse tatălui că va merge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
s-ar dovedi de teribilă, este mult mai ambiguă, mai solubilă decât grozăviile pe care le imaginezi sau le aștepți. Li se împărțeau, acolo, în lagărul de prizonieri, căci erau prizonieri de război, ai războiului antisovietic, două cuburi mici de marmeladă pe o felie de pâine, zilnic. El fusese desemnat să supravegheze distributia... Până la urmă, în fața pasiunii lui excesive pentru mine, tata mi-a divulgat povestea. Ca ultimă armă de șantaj. O armă periculoasă, desigur, ca tot ce îl privea. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Fata spuse, pe un ton aproape normal: Unde să te duci să mănânci, nu vezi că s-a Înoptat! Să nu crezi că vei sta la masă cu mine! Nu ai voie să mânânci din alea din frigider decât ... telemea, marmeladă și unt, pâine este acolo, hai mănâncă și culcă-te pe patul ăla. Sforăi? Eu știu că nu! Ai grijă!, mai spuse „șefa” și Își făcu de lucru cu o revistă pentru adulți. Rică Olaru se străduia să se liniștească
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Cătrunești-Măineasca, adică Madamana, într-un singur cuvânt, pot să spun doar că mi se părea de-a dreptul o halterofilă. Deși n-avea mai mult de 60 de kilograme, am văzut-o ducând în brațe saci de mălai, lăzi cu marmeladă, bidoane cu untură, butoaie cu țuică, un porc grăsuț, ba chiar proptind cu spatele șareta rămasă fără o roată. M-am întrebat mai târziu unde erau bărbații în lumea aia de furnicuțe împovărate. Cei mai mulți lucrau undeva de dimineața până spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
mâner de sârmă groasă. În gentuța asta trambalam la grădiniță ceva de mâncare, gustarea de clefăit la ora 10, căreia toți îi spuneam ujină. Tăblăraia n-ar fi fost grea cu doar două felii de pâine unse cu untură sau marmeladă, ba uneori chiar cu unt și cârnaț. Nici dacă băbuța îmi mai punea un măr nu mi-aș fi rupt mâna. Dar, ca să-mi dau un fel de importanță muierească, o umpleam cu pietre pescuite din curte și, însoțită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
prea mult ești unul din excesele pe care mi le asum în viață în căderea impresionantă care sunt dinspre mine spre mine înseamnă că tu plângi prea mult, nefericire vin ploi, friguri, galere care trag de dragostea ta întinsă ca marmelada pe untul meu, pe mușchii mei care sfârâie. nu se va opri aici viața va merge în nebunia ei tremurândă până la marginea tăioasă a noastră până unde nu o vom mai putea suporta acolo unde tu, luo na vei spune
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
aș fi putut să-i dau ei jumătate. Între timp, Iza a început să strângă gunoiul împrăștiat pe jos, iar eu m-am ridicat și m-am dus la catedră, fiindcă voiam s-o întreb dacă-i place pâinea cu marmeladă. Iza stătea pe vine, adunând gunoiul pe făraș, fusta i se ridicase, parcă i-am văzut și chiloții pentru o clipă, și atunci am simțit cum mi se usucă gura și m-am gândit că poate ar trebui să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
ăia decât noi. Am văzut și la cinema cum mănâncă la piață clătite cu ploșnițe. Le fugea alea pe obraji și le aduna cu palma și le băga la loc în gură. Îți dai seama? Și cu dulceață, magiun sau marmeladă de-aia de-a lor. Să te mai sărute după aia careva, nu dai totu’ afară imediat? Abrupt și fără preaviz? Își trase scaunul lângă mine. Luase paharul și-l studia în lumina becului gălbui din spatele barmanului. Era și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
ca la repetiție, la școală, „Steaua sus răsare, ca o taină mare, steaua strălucește și lumii vestește....“. Începuse și ea să murmure ceva, cu glas spart, tot mai încântată. Îi așternu să mănânce, avea și pâine, mâncă și el niște marmeladă cam veche, întărită, apoi se ocupă de foc, îi aminti să aibă grijă să nu se stingă, îi arătă lemnele pregătite, și-i dădu în mână niște gheme de lână colorate, cu care ea se juca exact ca o pisică
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
doar dacă nu se prezintă în ring. În duelul cu destinul, nu rezultatul contează, ci atitudinea noastră în timpul luptei. Sănătatea deplină poate genera o oarecare impertinență în relațiile cu destinul. Pe pâinea unora crește unt și când a fost semănată marmeladă. De pe stânci diferite, noi și destinul ne bulgărim de câteva mii de ani. Destinul ne tranșează cu indiferența cu care noi sacrificăm marile iluzii. Norocul e alunecos. Ne scapă deseori printre degete. Nici ursitoarele nu-și mai țin promisiunile. Parcă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
că exiști... Am scăpat de povara acestei iubiri, după vacanța de vară. A plecat cu întreaga ei familie în altă localitate. De atunci nici că am mai văzut-o!... La viitor mă gândeam când, număram zilele prin cantitatea totală de marmeladă pe care o vom îngurgita până la eliberare, rația fiind de 40 grame pe zi per militar; în anii studenției când, numărând examenele rămase pe degetele de la o singură mână, mă vedeam deja profesor. Tot pe atunci, cu ochii deschiși visam
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
îi venea greu să o creadă. Adulmecă prin colțuri și, intrând în bucătărie, i se făcu foame. Aprinse focul și începu să-și pregătească un mic-dejun pantagruelic din ouă prăjite, șuncă, orez, fasole neagră, banane, fursecuri, biscuiți, cafea, lapte, zahăr, marmeladă, unt. Tocmai termina, când apăru Inti Ávila. Încă mai era amețit și cu mâna stângă își apăsa fruntea cu o batistă umedă: — Ești un porc! exclamă el. Niciodată n-o să mai am încredere în tine. — Așa să faci... Vrei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
la o oră foarte matinală. Conducta de gaz fusese, pare-se, avariată - În orice caz, chelnerița spunea că flăcăruia din sobă n-ajungea nici pentru a fierbe un ceai sau a prăji pîine. Îi aduse, Însă, o cană cu lapte, marmeladă și cîteva felii de pîine uscată. După acest dejun copios, Rowe făcu o plimbare În Hyde Park, sub razele Încă reci ale soarelui. Privind peste umăr, se Încredință că nu era urmărit: pe aleile lungi ale parcului nu se vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
legile stricte ale unui angrenaj, monotonia existenței sale trecuse șoseaua și se impregnase În viața mea. Uneori, aveam chiar impresia că eram un șoarece pândind o pisică. După vreo patru zile, eram Închis Într-un cub de plictiseală groasă ca marmelada, căci dincolo, Kuznețov traversa În mod evident o pană de inspirație. Abia de mai scria ceva, În restul timpului plimbându-se În lung și-n lat prin cameră. După o săptămână, mă cățăram pe pereți. Până și musca albăstrie care
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Plini de cuviință, oamenii vădeau alte idealuri decît tendința celor pentru care timpul naște bani. Spre deosebire de alte așezări prospere, care creaseră procente de afaceriști, cea în care învățam eu dăduse pînă atunci doar cărturari. Afară de biserici, tribunal, o fabrică de marmeladă, spital și cîteva farmacii, se mai aflau în tîrg multe școli și tot soiul de dughene. La papetăria Saidman, tupilată într-o cămăruță unde nu încăpeau decît trei clienți, dădeam rar - doar pentru cerneală și penițe. Locul era rezervat unor
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
L XXIV Caritasul ne-a dezechilibat bugetul. Suntem nevoiți să trecem pe slănină vrac și macaroane cu varză. Fierbem o halcă de de slănină de patru kilograme, o scoatem și introducem varza mărunțită. La desert avem câte un calup de marmeladă. Ne trântim apoi în pat și ascultăm un Beastie Boys, din 1986, You gotta fight for you right to party. Pe peretele blocului urcă mii de omizi grase, păroase, verzi. În drumul lor spre fluture se târăsc către cer și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]