727 matches
-
afluent de dreapta al Someșului Mic) cu câteva mici pâraie tributare (pârâul Schiniștii ș.a.) apar izvoare sărate și un câmp larg cu eflorescente saline, care dovedesc existența în subsol a unui masiv de sare. Masivul de sare străpunge straturi de marne și argile, cu intercalații de tufuri, tortonian superioare. Istoricul Mihail Macrea din Cluj-Napoca crede că la Jucu de Sus se află, în epoca română, o mare carieră de exploatare a pietrei. Arheologii spun că în zona ar putea fi urme
Jucu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/299561_a_300890]
-
prin culmile lor hotarele Cătinei de celelalte comune învecinate Buza și Cămărașu. Dealurile - cu altitudine cuprinsă între 300 și 550 m - și depresiunile au fost modelate prin eroziunea precipitațiilor și a apelor curgătoare, în erele geologice în roci moi, argile, marne și nisipuri. Spațiul geografic al comunei Cătina este străbătut de o modestă rețea hidrografică formată din pâraie, văi și Lacul Cătina. Valorile climatice în zonă, sunt specifice Podișului Transilvaniei și respectiv Câmpiei Transilvaniei, temperatura medie anuală fiind de +8,2
Comuna Cătina, Cluj () [Corola-website/Science/299575_a_300904]
-
de diferite obiecte de pe fund, cu timpul, s-au scufundat la fundul lacului sau în pământ pe malurile acestuia. Lacul s-a format prin prăbușirea unei saline deschise și exploatate de romani. Deși pe verticală formațiunile se compun din pietrișuri, marne cenușii sărate și din sare, nivelul superior al lacului se află în marne. Aceasta se explică prin faptul că cu prilejul deschiderii salinei, stratul de pietriș și parțial cel de marne a fost înlăturat pe lungimea lacului pe o adâncime
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
sau în pământ pe malurile acestuia. Lacul s-a format prin prăbușirea unei saline deschise și exploatate de romani. Deși pe verticală formațiunile se compun din pietrișuri, marne cenușii sărate și din sare, nivelul superior al lacului se află în marne. Aceasta se explică prin faptul că cu prilejul deschiderii salinei, stratul de pietriș și parțial cel de marne a fost înlăturat pe lungimea lacului pe o adâncime ce variază între 1,1 și 5,2 m. Terenul din vestul și
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
romani. Deși pe verticală formațiunile se compun din pietrișuri, marne cenușii sărate și din sare, nivelul superior al lacului se află în marne. Aceasta se explică prin faptul că cu prilejul deschiderii salinei, stratul de pietriș și parțial cel de marne a fost înlăturat pe lungimea lacului pe o adâncime ce variază între 1,1 și 5,2 m. Terenul din vestul și mai ales din sudul lacului este destul de bine nivelat și extins. El are 25.500 m² cu posibilități
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
ei au fost considerate ca fiind “Dionysiac--ecstatice, senzuale, erotice, jucăușe, cîteodată violente și mereu marcate de un tragic curent subteran”. Se spune că Joseph Reinach i-ar fi spus: "Madam', în Franța sunt numai trei miracole - Jeanne d’Arc, râul Marne și dumneavostră." Nicolae Iorga o considera „cel mai mare poet francez, care era dinspre partea tatălui o Româncă” și vorbea de faptul că și-a câștigat „un loc unic”, în ”literatura franceză, în a lumii întregi. Anna de Noailles a
Ana, contesă de Noailles () [Corola-website/Science/299209_a_300538]
-
următoarelor dealuri: Dealul Bădeuți (circa 365 metri), Dealul Dolina (circa 441 metri), Dealul Burla (circa 438 metri) și Dealul Făgețel (circa 410 metri). Din punct de vedere geologic pe teritoriul orașului se remarcă existența unității de platformă (nisipuri, pietrișuri, argile, marne, gresii) prin depozite cuaternare în partea de nord-est și depozite sarmețian-inferioare în restul localității. Rețeaua hidrografică este compusă din râul Suceava care traversează așezarea de la nord la est pe o lungime de circa 6 km. În partea de nord a
Milișăuți () [Corola-website/Science/299251_a_300580]
-
pasul Sf. Bernard. Ei au găsit țara între Alpi și fluviul Pad ocupată. Au traversat Padul cu plutele, izgonind o parte din etrusci și umbrieni la poalele Apeninilor și s-au stabilit acolo. Lingonii erau originari din partea superioară bazinului râului Marna și al Senei. Boii din secolul I î.Hr. au trecut Rinul pentru a veni în ajutorul [helveți]]lor (din Elveția) împotriva lui Cezar. Aria de răspândire a boilor pare să fi cuprins Alsacia, Bavaria, Austria, până în Boemia. Suebii, un popor
Boi (trib) () [Corola-website/Science/299850_a_301179]
-
Mons. A urmat o retragere aliată, urmată de o nouă serie de lupte: bătălia de la Le Cateau, asediul orașului Maubeuge și bătălia de la Guise. Armata germană s-a apropiat la 70 de km de Paris, dar, în prima bătălie de pe Marna, (6-12 septembrie), trupele franceze și britanice i-au forțat pe germani să se retragă, punând capăt înaintării lor în Franța. Armata germană s-a retras la nord de râul Aisne, unde au început să sape tranșee. S-a stabilit o
Frontul de vest (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/299935_a_301264]
-
forța lor crescând la 1,2 milioane de oameni. Trupele americane nou sosite pe front au asigurat echilibrul de forțe primejduit de reamplasarea forțelor germane. În iulie, Foch declanșat o primă ofensivă împotriva pungii formate de germani în sectorul râului Marna. Atacul a reușit să elimine punga germană până în august. O a doua ofensivă majoră a fost lansată către nord, la două zile după încheierea primei la Amiens. Acest atac a fost dus cu ajutorul forțelor reunite franco-britanice, cu o masă de
Frontul de vest (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/299935_a_301264]
-
de vedere geologic, teritoriul orașului se suprapune pe unitatea din fața Carpaților, denumită Platforma Moesica. La suprafață întâlnim depozite cuaternare formate din aluviuni constituite din maluri, nisipuri și pietrișuri ce corespund holocenului. Urmeaza apoi, spre adâncime, depozite ale unui regim marnos (marne cu intercalații nisipoase, argile, nisipuri și pietrișuri) care s-au depus într-un regim lacustru din pleistocenul mijlociu. Aceste structuri se suprapun stratelor de Fratești - formațiune întâlnită pe întreg teritoriul județului Teleorman. Ele sunt cosntituite în partea superioară din nisipuri
Roșiorii de Vede () [Corola-website/Science/299953_a_301282]
-
de . Media anuală a precipitațiilor în Belarus se cifrează la . Țara se află în zona tranzițională între clima continentală și clima oceanică. Între resursele naturale se numără zăcăminte de turbă, mici cantități de petrol și gaze naturale, granit, dolomit (calcar), marne, gresii, nisipuri, prundiș și argilă. Circa 70% din radiațiile produse în dezastrul de la Cernobîl ce a avut loc în Ucraina vecină în 1986 au pătruns în teritoriul Belarusului și în 2005 circa o cincime din teritoriul țării (în principal pădurile
Belarus () [Corola-website/Science/297847_a_299176]
-
mare parte din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi și gresii micacee. Către marginea răsăriteană a masivului, în porțiunea inferioară a abruptului prahovean, conglomeratele de Bucegi se rezeamă pe formații ale flișului cretacic inferior, cuprinzând stratele de Sinaia, precum și depozitele de marne și gresii aparținând etajelor Barremian și Apțian. Relieful carstic este legat de masa calcarelor de pe latura vestică a rezervației, în sectorul Strunga-Grohotiș-Guțanu, iar local de unele blocuri cu dimensiuni mai mari incluse în masa de conglomerate. Specific este exocarstul cu
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
superioară a bazinului, în limitele Podișului Moldovei de Nord și ale Câmpiei Cuboltei, are altitudi de 150-250 m. Cele mai mari altitudini sun pe afluentul Cula, unde ating cote de 250-300 m. La temelia bazinului se află roci nisipoase, cretă, marnă din perioada cretacică, acoperite cu un strat de roci calcaroase și lutoase de origine tortoniană. Cuvertura tortoniană este prezentată de argile loessoidale și luturi. Solurile sunt cernoziomice, iar pe sectoarele mai înalte - cenușii de pădure. În cea mai mare parte
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
Aceasta nu l-a împiedicat însă să concerteze sau să înregistreze cu Quintette du Hot Club de France, acum condus de Grapelli, ori de câte ori a avut ocazia. În anul 1951, Django Reinhardt cumpără o casă n comuna Samois-sur-Seine (Dep. Seine et Marne, azi 77), aproape de Fontainebleau. Continuă să cânte, stilul său devenind tot mai exuberant și inovator. Acum are propriul său grup, compus din cei mai renumiți be-bopperi francezi : Roger Guérin, Hubert et Raymond Fol, Pierre Michelot, Bernard Peiffer, Jean-Louis Viale, fiind
Django Reinhardt () [Corola-website/Science/308605_a_309934]
-
alunecare propriu-zis, dintre pereții de tidărie, format dintr-un mastic bituminos de 5 mm. Dată fiind calitatea slabă a rocii de fundare au fost aplicate o serie de măsuri în vederea uniformizării proprietăților fizico-mecanice ale suprafeței. Au fost îndepărtate gresiile degradate, marnele au fost încadrate cu beton, iar fisurile mari au fost injectate cu suspensie sau mortar de ciment. Tratarea terenului a fost extinsă și în afara amprizei pe o fâșie de 10 m. Injecțiile de legătură rocă-beton au fost executate în foraje
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
este reprezentat prin șisturi metamorfice cu diferit grad de metamorfism. Alături de acestea sunt prezente intruziunile magmatice - masivul granitic de Sichevița și banatite și învelișul sedimentar al Bazinului Reșița, cu depozite de vârstă Paleozoic mediu și superior precum și Mezozoic (calcare, marnocalcare, marne). Pânza Supragetică prezintă fundament metamorfic, este o pânză de forfecare de soclu, alcătuită din formațiuni cristaline prealpine și depozite sedimentare paleozoice superioare și mezozoice, subțiri și lacunare cu petice de eroziune. Intruziunile magmatice sunt reprezentate de masivul de granitoide de la
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
straturi orizontale sau ușor aplecate-la suprafață fiind alcătuite din roci moi, cuaternare. În unele puncte ca "„La Crucea lui Vijulie”" sau "„La Râpă”" au avut loc alunecări de teren de tip surpare, ca uramare a alternanței rocilor: la bază — argile, marne, iar la suprafață pachete de straturi cu o rezistență ceva mai mare, care în momentul antrenării în deplasare au cedat prin rupere(surpare) fiind subminat în lateral versantul dealului. Aceste alunecări au imprimat reliefului un aspect dezordonat. Cauza acestor surpări
Comuna Glăvile, Vâlcea () [Corola-website/Science/302026_a_303355]
-
ceva mai dezvoltată a Subcarpaților Moldovei, formată din conglomerate și calcare. Altitudinea este cuprinsă între 400 m în lunca râului Moldova și 970 m Dealul Moara Dracului. Părțile mai joase ale teritoriului sunt formate din alternanțe de șisturi grezoase, argile, marne și formațiuni ușor alterabile, care au favorizat formarea unor soluri profunde prielnice vegetației forestiere și anumitor culturi agricole. Deși acest teritoriu este restrâns ca suprafață, el cuprinde 4 unități geomorfologice bine conturate și având caractere proprii : 1.Unitatea munților flișului
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
echilibru și valoare ecoprotectivă. Dealul Copoului este situat la nord-nord-vest de centrul orașului Iași și face parte din relieful general al Platformei Moldovenești, conținând argile și nisipuri cu intercalații de calcare și gresii sarmatice, precum și depozite variate de argile, siltite, marne și nisipuri, ocazional intercalate cu grezocalcare și calcare. Solul parcului este cernoziomul cambic, acoperit cu un strat antropic bine reprezentat, secundar carbonatat. Textura generală este de lut argilos sau, în unele secțiuni, de lut. Orizonturile superioare ale solului au structura
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
În a doua parte a erei cuaternare-holocen, agenții exogeni, în principal apele curgătoare, au definitivat aspectul actual al Podișului Moldovei Peste fundamentul cristalin se găsesc straturi groase de roci sedimentare, depuse de-a lungul Erelor Mezozoică și Neozoică (calcare, gresii, marne, argile, pietrișuri, nisipuri), înclinate ușor spre sud-est (în jumătatea de nord) și spre sud (în jumătatea de sud), dar și straturi de pietre. este cel mai întins podiș din țară, desfășurat aproximativ de la N la S. Acesta prezintă altitudini diferite
Podișul Moldovei () [Corola-website/Science/302538_a_303867]
-
în subordinea generalului Joffre, la întocmirea planului de război, cunoscut sub denumirea de "Planul XVII". La izbucnirea războiului, în august 1914, Berthelot a fost numit șef de stat major al generalului Joseph Joffre, aceștia colaborând strâns în cadrul Primei bătălii de pe Marna. În luna noiembrie a aceluiași an, a primit comanda rezervelor la Soissons, după care a devenit comandant al Diviziei 53, iar în anul următor al Corpului XXXIII Armată . La 3/16 octombrie 1916 a sosit în România "Misiunea Militară Franceză
Henri Mathias Berthelot () [Corola-website/Science/302714_a_304043]
-
atac vijelios în Alsacia și Lorena. Schlieffen știa că Germania va lupta pe două fronturi și consideră că Rusia nu va reuși să-și mobilizeze armata în timp util. În realitate, rușii s-au mobilizat rapid. În urmă Bătăliei de la Marna a început declinul armatei germane. Primul Război Mondial a durat patru ani, însă rezultatul a fost decis în primele săptămâni după eșecul germanilor de a cuceri rapid Franța. Serbia s-a dovedit a fi un adversar puternic, eliberându-și teritoriul
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
nu a putut face față pe două fronturi, liderii sârbi plecând în exil în Corfu. În 1916, România intră în război, într-un moment favorabil pe frontul de est, în timp ce armata rusă condusă de Drusilov, înainta puternic. După înfrângerea de la Marna, germanii au aplicat o nouă strategie, aplicând planul de învăluire al lui Schlieffen, încercând să găsească un punct pentru a continuă încercuirea, o goană nebună continuând până în Marea Nordului. Frontul de Vest capătă imaginea tipică de "război static de tranșee". Pe
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
influențeaza condiția de circulație a apei de infiltrație. Loessul de Oltenia și din Câmpia Română acoperă straturi de pietriș deasupra unor depozite levantine, pe când în Dobrogea este așternut peste calcar samatic sau argilă aptiană, iar în Moldova peste pietrișuri sau marne cuaternale. Patul de pietriș sau nisipul asigură o bună drenare a apei spre adâncime, în timp ce un pat argilos sau mărnos, face ca apa să stagneze la partea inferioară a loessului, provocând umezirea intensă a acestuia. În Germania de exemplu / în
Loess () [Corola-website/Science/304243_a_305572]