806 matches
-
pentru apartament - dar asta e altceva, evident. Un dulăpior de cocktail autentic, exact ca în filmele cu Fred Astaire și Ginger Rogers! Serile noastre o să arate cu totul altfel. În fiecare seară, Luke și cu mine vom face cocktailuri cu martini, vom dansa pe melodii vechi și vom privi apusul de soare. Ce atmosferă de vis! O să trebuiască să ne cumpărăm și un patefon din ăla cu pâlnie mare, să începem să colecționăm discuri pe 78, iar eu să port rochii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
că da! Dar nu mă mut acolo, să mă omori. Și ce-o să faceți? Nu... știu! Avem prea multe alte lucruri la care să ne gândim în clipa asta. Că veni vorba... — Stres prenupțial, zice Danny atotștiutor. Soluția e un Martini dublu. Deschide dulăpiorul de cocktail și pe podea cad un teanc de broșuri cu liste de nuntă. — Hei! îmi spune cu reproș, culegându-le de pe jos. Te-ai înregistrat fără mine? Nu-mi vine să cred! Toată viața mi-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
cumpărasem pentru colega mea de serviciu Samantha. Iar începi cu chestia aia? Ce era să cred? spune defensiv. Era Crăciunul, erau împachetate ca niște cadouri... care păreau să-mi spună foarte clar: Da, Daniel, Moș Crăciun există... Ia sticla de Martini și toarnă o bună parte din ea în shakerul de cocktail. Tare? Foarte tare? — Danny, pe bune, chiar trebuie neapărat să dau telefonul ăla. Mă întorc imediat. Scot telefonul din priză și îl duc în dormitor, apoi închid ușa și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
IX din Vita nuova (Corneliu Prescurea) și fragmente din Cântul XXX al Purgatoriului (Alexandru Marcu). Din proza italiană traduc Pimen Constantinescu (Alfredo Panzini), Const. D. Ionescu (Renato Fucini), D. Gerariu (Luciano Zùccoli), I. Cetină (Giovanni Papini, Alfredo Panzini, Fausto M. Martini). Dimitrie Sandu traduce din Marta Kasterska, iar Al. David, din proza sovietică. Alți colaboratori: C. Șaban Făgețel, Istrate Micescu, I. Simionescu. Prin bogăția și calitatea informației literar-culturale, prin ținuta artistică deosebită (desene și xilogravuri de Marcel Olinescu, G. Simionescu, D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286699_a_288028]
-
azaleea arctică etc. În anotimpul de vară, pe zăpezile din interiorul insulelor se dezvoltă algele roșii, brune, verzi, care apar ca mari pete colorate în albul acestor spații. Fauna este reprezentată mai ales prin păsările care migrează aici în timpul verii: martinul ghețurilor, martinul polar, furtunarul ghețurilor, șorecarul încălțat, pescărușul cu picioarele roșii, ploierul arctic, presura de zăpadă, pinguinul nordic mic, gâștele și rațele polare. În zonele de țărm se întâlnesc: foca, morsa, ursul polar. III.2.6. Oceanul Arctic - umanizare și activități
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
etc. În anotimpul de vară, pe zăpezile din interiorul insulelor se dezvoltă algele roșii, brune, verzi, care apar ca mari pete colorate în albul acestor spații. Fauna este reprezentată mai ales prin păsările care migrează aici în timpul verii: martinul ghețurilor, martinul polar, furtunarul ghețurilor, șorecarul încălțat, pescărușul cu picioarele roșii, ploierul arctic, presura de zăpadă, pinguinul nordic mic, gâștele și rațele polare. În zonele de țărm se întâlnesc: foca, morsa, ursul polar. III.2.6. Oceanul Arctic - umanizare și activități economice Condițiile
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
de fațadele a patru palate. O mare importanță o are scara monu‑ mentală din centrul intrării, realizată ulterior de Bartolomeo Ammannati după un proiect al său10. 7 Cf. B. aGosti, o. c., 270‑273. 8 Cf. a. de GuBernatis - u. martini, Dizionario degli artisti, nr.17, La grande storia de‑ ll’arte, Ed. Lettera, Firenze 2006, 9. 9 Cf. a. de GuBernatis - u. martini, o.c., 9. 10 Ibidem. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei Biblioteca Laurentină: interior 71
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
proiect al său10. 7 Cf. B. aGosti, o. c., 270‑273. 8 Cf. a. de GuBernatis - u. martini, Dizionario degli artisti, nr.17, La grande storia de‑ ll’arte, Ed. Lettera, Firenze 2006, 9. 9 Cf. a. de GuBernatis - u. martini, o.c., 9. 10 Ibidem. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei Biblioteca Laurentină: interior 71 Michelangelo și‑a luat ca punct de plecare în construcțiile sale, predeceso‑ rii florentini dar în plus a introdus aceeași energie care‑i
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
francezi care au expus public lucrări de orientare cubistă, deși nu este conside‑ rat ca aparținând mișcării cubiste propriu‑zise. 27 Cf. aa vv, De la Renaștere până la Iluminism, Ed. Rao, București 2003, 24‑25. 28 Cf. a. de GuBernatis - U. martini, o.c., 9‑10. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 78 2. Sculptorul Michelangelo. Analiză la Pietà și variante, David, Moise În anul 1496, spre deosebire de alte lucrări din această perioadă, Michelan‑ gelo are un subiect religios aparte, Pietà
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
tament, Ed. Diecezană, Caransebeș 2005. Muzeul Muzeelor,În căutarea colecției ideale, printre capodoperele tutu‑ ror timpurilor, trad. Raluca Niță, Editura Litera, București 2009. 4. Dicționare Cairo G., Dizionario ragionato dei simboli, Ed. Forni Editore, Bologna 1967. GuBernatis de a. - u. martini, Dizionario degli artisti, nr.17, La grande storia dell’ arte, Ed. Lettera, Firentze 2006. Noul Dex, Ed. Litera, București 2011. BiBlioGrafie 157 vrieS D., Dictionary of Symbols and Imagery, Ed. Clarendon Press, London 1976. rahner K. - vorgrimler h., Dictionnaire de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
pentru Descrierea Chinei s-au folosit din plin și în mod declarat surse diferite, printre cele mai importante figurînd China monumentis... illustrata, (Amstelodami, 1667), a lui Athanasius Kiercher, sau Atlas Siniensis, al misionarului iezuit, fost elev al lui Kiercher, Martinius Martini, sosit în China în 1643, Jurnalul de călătorie în China este o operă de mare interes pentru studierea discursului original al lui Nicolae Milescu Spătarul. Avînd în vedere scopul urmărit de scriitor, un "jurnal de călătorie" este un memorial care
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
806), 16-22 august. Magnette, P., La Grand Europe, Éditions de l'Université de Bruxelles, Bruxelles, 2004. Mantzaridis, G. I., Globalizare și universalitate himeră și adevăr, Editura Bizantină, București, 2002. Marshall, G. (coord.), Dicționar de sociologie, Editura Univers Enciclopedic, București, 2003. Martini, C.M., "Les devoirs de l'Eglise dans l'Europe en marche vers l'unite", în Objectif Europe, nr. 17, 1992; La Civilta Catolica, 3650, 20 iulie 2002. Mănoiu, F.; Epureanu, V., Asistența socială în România, Editura ALL, București, 1996. Mărginean
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
la drum", în Ziua, 30 octombrie 2004. 12 Mihai Ionescu, "Constituția fără Dumnezeu semnată de liderii celor 25", în România liberă, 30 octombrie 2004. 13 Claudia Stănilă, "Creștinismul, factor decisiv în istoria Europei", în Ziua, 30 octombrie 2004. 14 C.M. Martini, "Les devoirs de l'Eglise dans l'Europe en marche vers l'unite", în Objectif Europe, nr. 17, 1992, La Civilta Catolica, 3650, 20 iulie 2002. Interesantă această abordare! Relația Biserică-Europa ar trebui să plece de la un concept foarte adevărat
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Pahlen, În lumea minunată a muzicii, București, 1968; P.-É. Victor, Boreal. Bucurie în noapte, București, 1968; Frenchen Pipaluk, Ivik, București, 1969; Kenneth Clark, Arta peisajului, București, 1969; Charles Sterling, Natura moartă din Antichitate până în zilele noastre, București, 1970; Fritz Martini, Istoria literaturii germane de la începuturi până în prezent, București, 1972 (în colaborare cu Adriana Hass); Georg Lukács, Estetica, I, București, 1972 (în colaborare cu Aurora M. Nasta); W. van Bode, Maeștrii picturii olandeze și flamande, I-II, București, 1974 (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287004_a_288333]
-
sfîrșitul anilor 1980 prin fondarea Școlilor de Formare cu Angajament Social și Politic. Prima a fost creată la Palermo de către părintele Bartolomeo Sorge, în contextul particular al Siciliei; era vorba de Institutul de Formare Politică Pedro Arrupe. Anul următor, cardinalul Martini a înființat la Milano o Școală diocezană. În 1992 existau aproximativ 200 pe întreg teritoriul. Obiectivul era de "a da un suflet politicii", adică de a face ca și competența tehnică să se sprijine pe o viziune asupra omului și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
păstrate în noul sistem electoral. Reînnoirea PPI părea blocată, în ciuda schimbării oamenilor și ideologiei operată prin Carta 93 elaborată la îndemnul lui Raffaele Cananzi, Alberto Monticone, amîndoi foști președinți ai Acțiunii Catolice, al lui Leopoldo Elia, Rosy Bindi, Maria Eletta Martini, și prin aprofundarea filosofiei sturziene în jurul lui Gabriele de Rosa. Dar eșecul electoral a venit prea repede, imediat după crearea sa, fără a-i lăsa timp să se pregătească, iar odată cu eșecul au venit și divizările din interior. După retragerea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Bibliogr. ISBN 973-611-201-2 32(075.8) Gianfranco Pasquino, Corso di scienza politica (c) 1997 by Società editrice il Mulino, Bologna (c)Institutul European Iași pentru prezenta ediție în limba română ISBN: 973-611-201-2 PRINTED IN ROMANIA GIANFRANCO PASQUINO Traducere de AURORA MARTIN Prefață de GHEORGHE LENCAN STOICA INSTITUTUL EUROPEAN 2002 CUVÎNT ÎNAINTE LA EDIȚIA ROMÂNEASCĂ Un instrument esențial pentru studenții de la facultățile de științe politice Editura ieșeană Institutul European publică în acest an manualul profesorului italian Gianfranco Pasquino, manual intitulat Curs de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Țara Românească, fiind copiată, în 1693, de un călugăr de la mănăstirea Radu Vodă din București), s-a născut ca o lucrare a unui scriitor savant. Departe de a fi doar o „traducere literală” a lucrării Atlas Sinensis a iezuitului Martinius Martini, publicată la Amsterdam în 1655, Descrierea Chinei s-a nutrit din rapoartele redactate pentru Departamentul Solilor de cei ce l-au precedat în investigarea Orientului Îndepărtat, din însemnările lui Jurii Krijanici, un călugăr sârb ce lucrase la Departamentul Solilor și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
a întâlnit la Tobolsk, din cartea unei solii olandeze în China din anii 1656-1657, publicată de J. Nieuhoff în 1665 la Leyda, despre care se știe cu siguranță că solul o avea cu sine, ca și din lucrarea lui Martinius Martini De Bello Tartarico Historia, pe care M. a tradus-o din latinește în slavona rusă, precum și din alte elaborări tipărite (cum ar fi cartea lui Athanasius Kircher, China monumentis qua sacris qua profanis nec non variis naturae et artis spectaculis
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
o lună nu tocmai plină”), din unele sinteze locale de istorie („pentru o mai bună înțelegere a vechimii împărăției lor, vom scrie pe scurt din condica lor letopisețul dinastiei împăraților chinezi”), consultate, probabil, cu ajutorul unor traducători. Relația cu cartea lui Martini există, dar M. l-a citit pe iezuitul italian în selecția făcută de J. Nieuhoff, autor care și-a adunat știrile din tot ce însemna atunci sinologia europeană, începând cu Marco Polo („Marcu Pavel venețianul”, îl numește solul). Martinius Martini
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
Martini există, dar M. l-a citit pe iezuitul italian în selecția făcută de J. Nieuhoff, autor care și-a adunat știrile din tot ce însemna atunci sinologia europeană, începând cu Marco Polo („Marcu Pavel venețianul”, îl numește solul). Martinius Martini e folosit și prin intermediul compunerilor primite de la Krijanici și, probabil, de la Verbiest. Lângă secvențele împrumutate din cărți sunt așezate - într-o „țesătură” căreia trebuie să i se recunoască originalitatea - știri care proveneau din surse orale (tradiții, legende, „explicări” trecute din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
le las Provinciei noastre franciscane și cei în drept să dispună de ele. Sufletu-mi îl încredințez în mâinile Prea Sfintei Fecioare Maria ca să-l prezinte Tatălui ceresc. Fr. Petru Ma. Mârț 2.02.1996 Tg. Trotuș - Bacău 29. PR. MARTIN MIHOC date biografice Vede lumina zilei în satul Adjudeni la 8 martie 1916 și intrând în seminarul din Hălăucești, devine frate franciscan prin profesiunea religioasă în anul 1935. Cursurile filosofico-teologice le urmează la Luizi-Călugăra, iar la 11 mai 1941, devine
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
68, 69, 71, 111, 200 MALLARMÉ, St., 189 MALRAUX, André,179 MANGERON, D., 71, 152, 155 MANOLESCU, Gr., 160 MANOLESCU, N., 231 MĂNUCĂ, Dan, 98, 114, 125, 257 MĂNUȚĂ, Const., 74 MARCU, Emilian, 125 MARINA, Lucian, 106 MARLOWE, Ch., 59 MARTIN, M., 232 MARTIN du GARD, Roger, 179 MATEI CORVIN, fiu al lui IANCU DE HUNEDOARA, rege al Ungariei, 52 MATEI, Valeriu, 104 MAURIAC, Fr., 179 MAYER, Octav, 71 MAZARIN, Jules, 76 MEHEDINȚI, Simion, 111 MERTICARU, Dumitru, 160 MERWIN, K., 245
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
111, 200 MALLARMÉ, St., 189 MALRAUX, André,179 MANGERON, D., 71, 152, 155 MANOLESCU, Gr., 160 MANOLESCU, N., 231 MĂNUCĂ, Dan, 98, 114, 125, 257 MĂNUȚĂ, Const., 74 MARCU, Emilian, 125 MARINA, Lucian, 106 MARLOWE, Ch., 59 MARTIN, M., 232 MARTIN du GARD, Roger, 179 MATEI CORVIN, fiu al lui IANCU DE HUNEDOARA, rege al Ungariei, 52 MATEI, Valeriu, 104 MAURIAC, Fr., 179 MAYER, Octav, 71 MAZARIN, Jules, 76 MEHEDINȚI, Simion, 111 MERTICARU, Dumitru, 160 MERWIN, K., 245 MICHELANGELO, B., 40
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
universalului (apărut în „Secolul 20”, nr. 1 2-3/1981). P.P.S. Băteam șaua ca să înțeleagă iapa : adăugând acel post-scriptum știam foarte bine că nu autorului, ci cenzurii ̀ îi era imputabilă „omisiunea”. În colecția eseuri si confesiuni au apărut: Carlo Maria Martini, Umberto Eco - În ce cred cei care nu cred? Alexandru Paleologu - Bunul-simț ca paradox Alexandru Paleologu - Despre lucrurile cu adevărat importante în pregătire: Ion Vianu - Amor intellectualis
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]