3,668 matches
-
come dell'austromarxismo già dall'inizio degli anni venti, quando Gramsci ebbe a soggiornare prima a Mosca e poi a Vienna. Rapporto nuovo politica-economia, si è detto, mă non tale - per Gramsci, come vedremo - da inficiare la teși marx-engelsiana e marxista della determinazione "în ultima istanza" dell'economico; b) la comprensione del nuovo rapporto tra "società politică" e "società civile" (în senso propriamente gramsciano, intendendo cioè la società civile non come luogo dell'economico mă come "luogo del consenso"), cui Gramsci
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
pentru că abordările din Caiete să reflecte perioadă de gândire în care teoreticiaul sard se află în închisoare 23. În primă perioadă, abordările pe care Gramsci le-a avut în analiza fascismului se încadrează la nivelul cheilor de interpretare de tip marxist. Practic, fascismul era considerat a fi una din multele forme ale burgheziei. Fascismul, ca și statul liberal, dictatură și democrația nu erau altceva decât expresii ale regimului capitalist. Așa cum scria și Amedeo Bordiga: "...fascismul este doar aripa mărșăluitoare a clasei
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
fie traiul potrivit nevoilor și nu conform industriei publicitare, în așa fel încât "statul-întreprindere" să fie lipsit de principalul stimul motivațional 27. În Europa, revalorizarea politică a individului că agent moral și voință liberă s-a înscris în polemică stângii marxiste și postmarxiste cu școala friedmaniană care absolutiza logică impersonala a pieței, precum și cu stalinismul care subordonă funcția activă a conștiinței, determinată mecanicist că reflectare secundară a structurii economice. Amintim aici teoria lukácsiană despre instituirile teleologice, care deducea legitatea din însumarea
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
p. 14. 2 Holbach, Sistemul naturii. Sau despre legile lumii fizice și ale lumii morale, Editura Științifică, București, 1957, pp. 145-146. 3 Georg Lukács, Le changement de fonction du matérialisme historique, în Histoire et conscience de classe. Essais de dialectique marxiste, Leș Éditions du Minuit, Paris, 1960, p. 262. 4 O notă specială trebuie făcută în legătură cu existențialismul creștin rus, care a interpretat principiul antropologic în lumina ideii de participare liberă a omului la divinitate. În acest caz, tradiția Bisericii nu apărea
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Aion. Contribuții la simbolistică sinelui, în Opere complete, 9, Editura Trei, București, 2005. Idem, Opere complete. Dezvoltarea personalității, Editura Trei, 17, București, 2006. Idem, Tipuri psihologice, Editura Humanitas, București, 1997. LUKACS Georg, Histoire et conscience de classe. Essais de dialectique marxiste, Leș Éditions du Minuit, Paris, 1960 Idem, Ontologia existenței sociale, vol. 2, Editura Politică, București, 1986 MAURRAS Charles, Mes idées politiques, Arthème Fayard et Cie, Éditeurs, Paris, 1937. REICH A. Charles, Le regain américain, Éditions Robert Laffont, Paris, 1971. SCHMITT
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
vedere intelectual căderii zidului Berlinului și invalidării modelului regimului comunist în Europa de Est și fosta Uniune Sovietică. Numai așa se poate explica de ce, prăbușirea "socialismului real" l-a propulsat pe Gramsci la categoria celor mai citiți, studiați, traduși și analizați autori marxiști și comuniști la nivel mondial în ultimele decenii. " Prezenta " lui Gramsci în spațiul ideilor contemporane este actual în pofida "abuzurilor" de tip conceptual la care au fost supuse scrierile sale, încă de la momentul publicărilor postume. Elementele de originalitate cu care Gramsci
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
abuzurilor" de tip conceptual la care au fost supuse scrierile sale, încă de la momentul publicărilor postume. Elementele de originalitate cu care Gramsci a interpretat mai multe fenomene atât din interiorul spațiul cultural și politic italian cât și a panoramei teoriei marxiste și a lumii comuniste, l-au transformat într-un autor cu caracter universal. Interesul cu care Gramsci este citit în continentul american, de exemplu, în ultimele decenii, se datorează și faptului că acesta nu este văzut doar în paradigmă teoretică
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
de Științe Politice și Administrative Universitatea "Petre Andrei" din Iași ISSN 12219762 SUMAR EDITORIAL Apariția statului modern italian și problema întârzierii istorice Ioana CRISTEA DRĂGULIN 5 Profezia e politică în Aldo Capitini Alessandro LATTARULO 17 Fenomenul fascist în viziunea teoreticienilor marxiști Sabin DRĂGULIN 47 INTERVIU Relansarea proiectului de integrare europeană presupune o luptă politicoculturală cu ideologia neoliberala Interviu cu Profesorul Angelo Chielli Sorin BOCANCEA 55 VARIA John Milton: Puritan Tradition and Political Languages în XVIIth Century Lăură MITAROTONDO 69 Marea guvernare
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Aldo Capitini, Kore University Press, Leonforte (En), 2011. Tronti, Mario, senza titolo, în ĂĂ. VV., Politica e Profezia. La prima scuote, la seconda squarcia, Nuova Iniziativa Editoriale, Romă, 2005 Voltaire, Dizionario filosofico, Newton, Romă, 1991. Fenomenul fascist în viziunea teoreticienilor marxiști [The Fascist Phenomenon Viewed by Marxist Theorists] Sabin DRĂGULIN Abstract. The author of this historiographical study aims to present some of the most interesting Marxist authors' theses that have analysed the Fascism în the interwar period. The goal of this
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
En), 2011. Tronti, Mario, senza titolo, în ĂĂ. VV., Politica e Profezia. La prima scuote, la seconda squarcia, Nuova Iniziativa Editoriale, Romă, 2005 Voltaire, Dizionario filosofico, Newton, Romă, 1991. Fenomenul fascist în viziunea teoreticienilor marxiști [The Fascist Phenomenon Viewed by Marxist Theorists] Sabin DRĂGULIN Abstract. The author of this historiographical study aims to present some of the most interesting Marxist authors' theses that have analysed the Fascism în the interwar period. The goal of this research is to offer, through these
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Iniziativa Editoriale, Romă, 2005 Voltaire, Dizionario filosofico, Newton, Romă, 1991. Fenomenul fascist în viziunea teoreticienilor marxiști [The Fascist Phenomenon Viewed by Marxist Theorists] Sabin DRĂGULIN Abstract. The author of this historiographical study aims to present some of the most interesting Marxist authors' theses that have analysed the Fascism în the interwar period. The goal of this research is to offer, through these visions a better understanding over those theses following the need to identify the nature of the ideological struggle between
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
un puternic caracter ideologic, fie că veneau de la dreapta sau de la stânga politică. Pe parcursul acestui articol intenționeză să prezint prin intermediul metodei descriptive unele dintre cele mai importante teorii care au prezentat și analizat fascismul. Primele reacții au provenit de la teoreticienii marxiști deoarece, Revoluția din Octombrie 1917 și câștigarea puterii politice de către bolșevici în Rusia țarista a permis, pentru prima dată în istoria umanității, apariția unei puteri politice care se revendică de la conceptele de dictatură de clasă și de dictatură a proletariatului
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
social pro-movat de burghezie. Astfel, în complexul de analize expuse de-a lungul timpului, autorii au pus accentul pe dezvăluirea lipsurilor, greșelilor, defectelor etc., a "regimului burghez". Abordări teoretice Maurice Herbert Dobb a fost unul dintre cei mai importanți economiști marxiști britanici din prima jumătate a secolului XX. Din punctul său de vedere, apariția fascismului reprezintă rezultatul dezintegrării așa numitei clasei mijlocii, determinată de criză economică, cauzată de disfuncționalitățile sistemului capitalist. Pentru Dobb, funcția fascismului este dublă: aceea de a distruge
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
țarist, consideră că: burghezia " pentru a rămâne la putere avea nevoie de fascism, cu toate că nu iubește metodele plebee ale acestuia"4. În concepția lui Trotsky, fascismul nu era altceva decât dictatură capitalului monopolist, iar mică burghezie îi era asociată. Ideologul marxist atacă vehement clasa medie, identificată a fi mică burghezie, deoarece era alcătuită din țărani sărăciți, mici comercianți și meșteșugari, care se lăsau tentați cu ușurință de promisiunile făcute de fasciști, care promovau idei de solidaritate socială, înrolându-se activ în
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
democratic. În același timp, înrolarea maselor burgheze în rândurile mișcării a paralizat câmpul de acțiune a acestora care se vor găsi în scurt timp în imposibilitatea de a-și apăra interesele. Încercând să sistematizam ideile expuse anterior, observăm că teoriile marxiste doresc să formuleze o explicație științifică a fenomenelor istorice. În cazul fascismului, toate teoriile marxiste au ca punct comun determinismul socio-economic. Cu toate că există explicații și accente diferite sunt delineate următoarele aspecte comune: 1) capitalismul implică exercitarea din partea deținătorilor de capital
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
a acestora care se vor găsi în scurt timp în imposibilitatea de a-și apăra interesele. Încercând să sistematizam ideile expuse anterior, observăm că teoriile marxiste doresc să formuleze o explicație științifică a fenomenelor istorice. În cazul fascismului, toate teoriile marxiste au ca punct comun determinismul socio-economic. Cu toate că există explicații și accente diferite sunt delineate următoarele aspecte comune: 1) capitalismul implică exercitarea din partea deținătorilor de capital a puterii de control asupra mijloacelor de producție. Această realitate implică existența unei importante puteri
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
cale, o a treia forță care avea ca putere motrice mică burghezie care era "împotriva ambițiilor egalitariste a clasei muncitoare și care se regaseau într-o accentuată criza economică datorată efectelor depresiunii economice"15. Unul dintre cei mai importanți teoreticieni marxiști italieni a fost Antonio Gramsci. Notorietatea gânditorului sard s-a afirmat cu precădere după încheierea celui de - Al Doilea Război Mondial. Destinul personal și politic pe care evenimentele tumultuoase din perioada interbelică le-au rezervat tânărului teoretician marxist au permis
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
importanți teoreticieni marxiști italieni a fost Antonio Gramsci. Notorietatea gânditorului sard s-a afirmat cu precădere după încheierea celui de - Al Doilea Război Mondial. Destinul personal și politic pe care evenimentele tumultuoase din perioada interbelică le-au rezervat tânărului teoretician marxist au permis că ideile sale să fie cunoscute, cu precăderea, după încheierea celei dea două conflagrații mondiale. Abordarea pe care o are Gramsci în raport cu mișcarea și ideologia fascista se desfășoară pe două linii principale: prima dintre acestea se înscrie în
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
se construiseră dea lungul timpului în baza unor ideologii politice care, desi aflate pe poziții diferite și opuse aveau ca punct comun concepția menținerii regimului constituțional parlamentar și lupta pentru revendicări politice menite să asigure pacea socială. Concluzii Concepțiile teoreticienilor marxiști prezentați pe parcursul acestui studiu își cvalibrează criticile aduse fascismului pornind de la paradigmă luptei de clasă. Pentru aceștia, există două clase situate pe poziții opuse, burghezia (identificată prin intermediul clasei mijlocii) și proletariatul. Apariția fascismului se datoreaza intrării în criză a clasei
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
oppression compliance, when it becomes clinical, it loses its social value for the simple reason that "it is a safe bet that his suffering will be heavily sedated, șo that the medicine even more than religion, is to actualize the Marxist truism about the drugging of the oppressed masses"24. The occurrence of the disease, therefore, can occur în several ways: through the refusal of work, or în the fight în conditions losers or, finally, with the endurance of unbearable conditions
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
România. Să scape de comunism. Un uncheș de-al meu, Visarion Puiu, fratele mai mare al mamei, a zăcut ani buni la Gherla [13] pentru că era preot și, nu de oricare. El s-a luptat să arate că ideologia comunistă, marxist leninista, este total Împotriva lui Hristos. L-am văzut târziu, pentru că el rămăsese În țara când s-a făcut Împărțirea, iar mama și cu el au avut dreptul să-și privească ochii, aici În România, după vreo 40 de ani
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
drum ai comunismului pe care l-au servit cu credința până în ultima clipă, desi cunoșteau crimele petrecute în gulagul sovietic și al țărilor satelit. Să-i redeșteptam memoria amintind doar câțiva dintre cei cu nume mai „sonore”: Jean-Paul Sartre un marxist notoriu, Albert Camus, Romain Rolland, Andre Malraux, sau savantul Frederic Joliot-Curie, căruia Stalin i-a decernat premiul Lenin. În timp ce în Europa de Răsărit comunismul a fost adus pe tancurile sovietice, în Franța „comunismul a fost o profesiune de credință” . (prof.
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
spaima arestării și spaima morții” (p. 126). Odată cu apropierea senescenței își descoperă virtuți potagere, devenind horticultor la 50 de ani, cînd cănirea mustății îi inspiră gîndul retragerii la țară, cu atît mai mult cu cît foștii tovarăși de luptă - masoreții marxiști din specia lui Ion Vitner, Ioșca Chișinevschi și ceilalți (Paul Cornea, C. Ionescu-Gulian) - îi întorc spatele. Proscris ca avocat și pus sub interdicția de a pleda în București, Pandrea se retrage la Periș, unde lucrează hectarele de livadă și parcelele
Agnosticul cu cobiliță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3986_a_5311]
-
și colțuroase cum sunt, dovedesc un talent de scriitor pur-sînge. Cine poate scrie așa d’emblée, dintr-o dată și fără șlefuiri ulterioare, e os domnesc. Iar Petre Pandrea a fost os domnesc, în ciuda simpatiei ordinare față de lumpenproletari și față de ilegaliștii marxiști, care au adus comunismul în România. Sub unghiul amintirilor, noutatea volumului stă în răceala pronunțată față de cumnatul Lucrețiu Pătrășcanu, pe care în alte tomuri îl judecă cel puțin cu compasiune, apoi etichetarea Herthei Pătrășcanu (soția lui Lucrețiu) drept prostituată de
Agnosticul cu cobiliță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3986_a_5311]
-
nivelarea minților era deviză națională. În Dragul meu turnător, Noica e Hintermann-ul, omul din fundalul conștiinței, exaporitul care apare în clipele de confuzie spre a-i da autorului busola interioară. Noica e antidotul care îl apără pe Liiceanu de molipsirea marxistă în anii cînd lucra la Institutul de Istoria Artei sau la Institutul de Filosofie, e remediul idealist care îl scapă de reflexele ancilare ale colegilor. Din acest motiv, morala cărții, sub unghi istoric, e că, prin Liiceanu, Noica și-a
Delațiunea ca act spiritual by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3091_a_4416]