2,955 matches
-
mari. Dar, așa cum am văzut când ne-am ocupat de meșteșugari, și în acest domeniu pe primul loc au continuat să se situeze, alături de industria casnică, micile ateliere cu 1-3 lucrători salariați, în care argăsirea pieilor se făcea prin metodele meșteșugărești tradiționale. Între anii 1848 și 1864 nu s-a înființat în această ramură nici o întreprindere mecanică, deși n-au lipsit încercările, ca de pildă acea din 1857 a lui Gueldry, conducătorul morii de aburi din Iași, care s-a adresat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care era în vigoare și în perioada de care ne ocupăm, prevedea următoarele: meșterii erau împărțiți în trepte și organizați în bresle. Fiecare breaslă din Iași își alegea un staroste, iar în celelalte târguri „pentru puținul lor număr” toate breslele meșteșugărești alegeau un singur staroste. Starostii, care erau aleși dintre cei „mai de frunte și mai de ispravă” meșteșugari, atestau calificarea meșterilor și strângeau, sub supravegherea isprăvniciilor, dările. Meșterii erau împărțiți în trei trepte: a. „acei ce țin fabrici” plăteau pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Organic, se spune că birnicii „au dreptul, după obiceiul pămîntului, de a-și întrebuința meseriile ce uneltesc a butnăriei, a cărăriei, a rotăriei, a morăriei, a cărăușiei, a pescăriei, a teslăriei, a pietrăriei i altele de acest fel rucodelnice [manuale] meșteșugărești, fără a fi siliți de a-și lua patente. Iar a deschide dughene prin târguri și a se strămuta cu locuința din sate nu sunt volnici decât după articul 127 a capului de finanț”. Ei se pot tocmi la lucru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
capitalist. De cele mai multe ori, meșteșugarii erau angajați contra plată ca argați. Astfel de ateliere existau, de pildă, pe moșiile lui Anastasie Bașotă. În condicele contabile ale acelor moșii sunt menționați, de exemplu, „rotarii boierești”. Totuși, un rol important în lucrările meșteșugărești pe domeniile boierești au continuat să-l aibă țiganii, chiar după eliberarea lor, când mulți dintre ei au rămas pe loc ca argați sau clăcași. Pe domeniile Bașotă existau în 1847 - 81 familii de țigani, dintre care 14 fierari, 1
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
industria moldovenească îl constituia prezența unui număr destul de mare de specialiști și lucrători calificați străini. Fenomenul este firesc dacă îl raportăm la condițiile nefavorabile în care s-a dezvoltat industria în Principatele Române și care au făcut ca unele domenii meșteșugărești de primă însemnătate (metalurgia) și manufactura să nu atingă un nivel de creștere suficient de înalt pentru a forma cadre calificate de care avea să aibă atâta nevoie industria mecanică născândă. Din această cauză, marea majoritate a lucrătorilor calificați era
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dea în folosință fiecăruia dintre ei un pogon de pământ. Într-o măsură mult mai mare erau legați de agricultură lucrătorii de la exploatările de țiței, care, în majoritate covârșitoare, erau țărani clăcași sau liberi. Cât privește lucrătorii salariați din atelierele meșteșugărești, îndeosebi cei din atelierele orășenești de cooperație capitalistă simplă, este neîndoielnic că majoritatea lor era ruptă total de agricultură. Deși orașele și târgurile aveau moșii și izlazuri (în proprietate sau în folosință), de ele dispuneau orășenii „gospodari”. În Bacău, de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
este și normal. Dat fiind faptul că întreprinderile mecanice erau mici, cu o capacitate de producție redusă, unele din ele folosind ca forță motrice nu puterea aburului, ci cea naturală sau animală, volumul producției industriei mecanice în raport cu cel al industriei meșteșugărești era mult mai scăzut, deținând o pondere mică în producția industrială a țării. Adăugând la cele de mai sus politica economică a statului, de la monopolul pe ramură, atribuit primei întreprinderi mecanice întemeiate, la monopolul de stat sau particular asupra multor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aveau o însemnătate covârșitoare în viața economică și socială a orașului nu numai prin numărul lor, ci și îndeosebi prin locul pe care îl ocupau în producția orășenească. Datorită lor orașul, spre deosebire de târg, era înainte de toate un centru al producției meșteșugărești. În primele cinci orașe ale Moldovei, ca însemnătate economică, familiile meșteșugarilor alcătuiau peste 30% din totalul familiilor (vezi tabelul I). În Iași ei formau peste 32% din totalul familiilor, în Botoșani peste 33%, în Galați peste 27%, în Roman peste
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
puțin pe cel al meșteșugarilor (aproximativ 8.360 familii meșteșugari față de 9.153 familii negustori). În târguri, raportul între numărul meșteșugarilor și al negustorilor este cu mult mai mare în defavoarea celor dintâi, chiar în acele târguri care au un caracter meșteșugăresc mai pronunțat (vezi tabelul II). Numărul meșteșugarilor este în continuă creștere, procesul atingând la jumătatea secolului trecut punctul culminant. Aceasta rezultă din sporul meșteșugarilor moldoveni (fără meșteșugarii de rit mozaic și sudiți). În Iași, numărul familiilor lor crește de la 691
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
formarea dexterităților practice, specifice sarcinilor de serviciu, prin instructaje efectuate de anumite persoane abilitate în acest scop. Pregătirea prin ucenicie la locul de muncă asigură combinarea pregătirii teoretice cu cea practică și este utilă în cazul persoanelor care desfășoară activități meșteșugărești. Pregătirea de laborator permite instruirea emoțională și formarea unui anumit comportament în cursul procesului de învățare, ceea ce oferă premisele unui bun început pentru programe complexe ulterioare de perfecționare. Pregătirea în scopul îndeplinirii responsabilităților funcției este specifică personalului de execuție din
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
și a unei diviziuni cel puțin regionale a muncii; apariția marilor târguri; producția pentru schimb devine curentă; apare chiar producția pentru profit; prin existența comerciantului. Comercianții epocii 439 aveau la dispoziție o piață liberă; apar începuturile și producția micilor ateliere meșteșugărești; se dezvoltă tendința de a legifera și de a institui coduri de legi valabile pentru un spațiu geografic mai mult sau mai puțin extins. Dacă începuturile economiei monetare 440 sunt mai vechi, adică odată cu apariția și folosința în timp îndelungat
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
mituri și În categoria celor etiologice. Felul În care este creată lumea reproduce diferite activități umane: este vorba despre un act sexual, o vânătoare, un act războinic sau un act productiv, cu rezonanțe fie În practicile agrare, fie În cele meșteșugărești. Cosmogonia apare fie ca produsul puterii absolute a unei divinități izolate (care singură, prin masturbare, prin amestecarea jegului cu salivă sau prin imersiune și apoi prin modelarea fărâmei de pământ, generează elementele primordiale), fie ca rezultatul unei relații, adeseori ambigue
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
absolvirea Facultății de Istorie-Filosofie a Universității din Cluj (1959), devine redactor la revistele „Viața studențească” (1960-1968) și „Amfiteatru” (1968-1974), însă notorietatea de gazetar (reporter) și-o câștigă la „Flacăra” (1973-1981, 1983-1985), între 1981 și 1983 lucrând la revista „Viața cooperației meșteșugărești”. Din 1985, este redactor la Agerpres, iar după 1989 intră în diplomație (consilier, atașat cultural), devenind secretar de stat în 1991 la Ministerul Afacerilor Externe. În 1990 se dezvăluie a fi deținut un grad important în francmasonerie (Loja Marelui Orient
DOHOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286809_a_288138]
-
noua religie creștină. Această populație nu a conlocuit cu goții și gepizii nou veniți și nu a fost influențată de civilizația acestora (vezi capitolul III), ci trăia în forme de viață romană proprii. În orașe mai continuau să funcționeze ateliere meșteșugărești pentru nevoi cotidiene sau export limitat. Construcții tipic romane se ridică acum doar în orașele de pe malul stâng al Dunării-construcții modeste, din lemn, dar nivelul de viață era superior în secolul al IV-lea față de cel din lumea satelor daco-romane
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
provine și de la acești daci liberi, asimilați etno-cultural și lingvistic de romanitatea din spațiul carpatic în secolele IV-V.18 În ansamblu, viața social-economică autohtonă reflectă trăsăturile unei societăți cu structuri bine definite, capabilă să obțină o producție agricolă și meșteșugărească importantă, care, din secolul al IV-lea, necesita și folosirea monedei. Sub aspect cultural-religios, creștinarea a evoluat împreună cu romanizarea, influențându-se reciproc, primirea creștinismului de aceste comunități umane (daci) și asimilarea lor de romanitatea locală are loc în secolele IV
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
40 de locuințe, unde majoritatea atelierelor erau cele de prelucrare a oaselor de animale. Această descoperire atestă o comunitate rurală în care locuitorii practicau agricultura și creșterea vitelor, dar se ocupau și cu practicarea meșteșugurilor, aici exista un adevărat centru meșteșugăresc. În legătură cu prelucrarea metalelor (fierul), s-au aflat în așezări și tipare de topit. S-au descoperit numeroase unelte de fier: cuțite, brăzdare de plug. Pe lângă fier, erau prelucrate arama și bronzul. S-au aflat și ateliere de prelucrare a sticlei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sunt bogate în piese vestimentare, obiecte de podoabă coliere, mércale, inele obiecte comune, foarte rar arme. Civilizația Sântana de Mureș-Cerneahov este surprinzător de unitară, deși se întindea pe un teritoriu întins, de la Mureș până la Nipru: aceleași așezări și locuințe, ateliere meșteșugărești, ceramică, necropole și morminte. Aceasta presupune existența unor condiții economice și politice foarte asemănătoare care au favorizat închegarea unui complex cultural de mare amploare și dezvoltarea sa coerentă, timp de un secol (275-375). Factorul de unitate pe întinsul spațiu dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
un număr de 20-40 de gospodării, care varia ca întindere și populație de la o zonă geografică la alta. Fiecare comunitate avea un teritoriu bine delimitat care alcătuia vatra propriu-zisă a satului, în arealul căruia se aflau locuințele, anexele gospodărești, atelierele meșteșugărești, iar în afara vetrei se aflau loturile agricole, comune sau particulare, și cele aflate în proprietate colectivă: pădurile, pășunile, apele. Satul era grupat pe criteriul "cetelor de neam", cuprindea ateliere meșteșugărești și cimitirul comunal. Toate acestea vădesc o organizare temeinică, după
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
satului, în arealul căruia se aflau locuințele, anexele gospodărești, atelierele meșteșugărești, iar în afara vetrei se aflau loturile agricole, comune sau particulare, și cele aflate în proprietate colectivă: pădurile, pășunile, apele. Satul era grupat pe criteriul "cetelor de neam", cuprindea ateliere meșteșugărești și cimitirul comunal. Toate acestea vădesc o organizare temeinică, după cutume străvechi, ca și adaptarea autohtonilor la condițiile politice noi ale declanșării migrațiilor de populații dinspre răsăritul Europei. Fiecare membru al obștii era un om liber, care poseda o proprietate
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
erau situate în preajma unor surse de apă: râuri, lacuri, izvoare. Locuințele au forma unor bordeie în pământ sau la suprafață, construite din lemn și piatră, cu o singură încăpere de 10-12 m2, cu vatră de foc. S-au descoperit ateliere meșteșugărești pentru prelucrarea fierului, pentru confecționarea de unelte, îmbrăcăminte, piei și podoabe, cuptoare pentru olărit. Au fost descoperite așezări, precum Botoșana (județul Suceava), Hansca (Chișinău), Seliște (județul Orhei), Rașcov (Hotin), Codin (Cernăuți), Davideni (județul Neamț), Dodești (județul Vaslui), Radovanu (județul Călărași
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
carpato-nistrean în secolele VI-VII, în Carpica 23, 1992, p. 209-221; D. Gh. Teodor, Continuitatea populației autohtone la est de Carpați. Așezările din secolele VI-XI de la Dodești-Vaslui, Iași, 1984, p. 11-48; Istoria Românilor, vol. II, p. 641-642. 25. Centre meșteșugărești din secolele V-VI în București, în București 9, 1972, p. 73-97; Istoria Românilor, vol. II, p. 642-652. 26. C. Preda, Circulația monedelor bizantine în regiunea carpato-dunăreană, în SCIV 23, 1972, 3, p. 375-417; Istoria Românilor, vol. II, p. 467-474
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
clești, dălți), dar importante sunt cele trei ateliere de la Lozna-Străteni. Și în necropole au fost descoperite unelte agricole, precum la Bandu de Câmpie (Transilvania). Piese și obiecte metalice se obțineau cu ajutorul tiparelor de lut, piatră sau os. Localități cu activitate meșteșugărească intensă, pe lângă cele menționate, sunt: Davideni (jud. Neamț), Dodești (jud. Vaslui), Olteni (jud. Teleorman), Dumbrăveni (jud. Sibiu), Costești (jud. Iași), Hansca-Chișinău. La Felnac (jud. Arad), au fost descoperite 44 tipare de bronz. Olăritul era o ocupație însemnată, răspândită în fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Iulia, Dăbâca, Cluj-Mănăștur, prin elementele de fortificație, prin funcțiile lor militare și social-economice, ca reședințe ale unor țări, depășiseră stadiul de așezări rurale. Aceste așezări-orașe erau centre politice-administrative, fiscale și bisericești. Ele vor deveni în secolele următoare și centre economice, meșteșugărești și negustorești.11 Întemeierea orașelor în Europa de sud-est și est a fost mult ajutată de progresele negoțului și ale mișcării populației pe căile continentale. În legătură cu prezența și rolul precumpănitor al coloniștilor germani, trebuie spus că sașii n-au adus
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
au constituit un factor al creației politice românești. Putem conchide că secolele VIII-XI marchează începutul vieții urbane medievale în spațiul românesc. Așezările devin orașe (urbs)-târguri, prin funcțiile lor multiple, politice, militare, administrativ-fiscale, bisericești, reședințe ale organismelor politice-teritoriale, centre economice, meșteșugărești și comerciale. Aceste așezări urbane incipiente se numesc urbs, civitas, oppidum, forum (în documentele latine) și târguri (în cele slavone).13 Structuri politice la Dunărea de Jos Contactele politice și culturale ale populației autohtone românești din nordul Dunării cu Imperiul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
comunitățile săsești și-au ridicat case și biserici din piatră. Coloniștii erau țărani, meșteșugari, negustori, drepturile lor de negoț fiind înscrise în multe privilegii acordate lor. Sașii, beneficiarii acestora, au contribuit la dezvoltarea agriculturii în Transilvania și la progresul centrelor meșteșugărești urbane. În ceea ce privește dreptul de judecată la sași, regele și-a rezervat acest drept numai în cauzele care nu puteau fi rezolvate în cadrul obștilor, a scaunelor sau districtelor, în rest, sașii aveau propriile lor reglementări juridice, adăugate autonomiei administrative și ecleziastice
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]