2,358 matches
-
reducerea destul de mare a numărului negustorilor de starea întâia și a doua pare un fenomen excepțional, de vreme ce transformările social-economice prin care treceau orașele în acea epocă aveau ca urmare nu numai ruinarea unora, ci și înavuțirea altora. Este adevărat că meșteșugarii și negustorii înstăriți treceau fie în rândul boierilor, fie, îndeosebi, în rândul sudiților, atrași fiind de avantajele și privilegiile de care se bucurau cele două categorii. Eforia orașului Iași, de pildă, a constatat în 1833 că „toți fruntașii neguțitorilor fiind
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a apare limpede. Numai că, de fapt, nu este vorba de o descreștere reală, ci de o schimbare a poziției sociale cu menținerea îndeletnicirilor anterioare. Ruperea de agricultură a negustorilor a atins în acea vreme același grad ca și al meșteșugarilor. Ea a avut loc într-o mai mare măsură în Iași, Galați și într-o mai mică măsură în celelalte orașe din zona agricolă. Îndeosebi negustorii care nu-și aveau prăvăliile în centrul orașelor cultivau, în cea mai mare parte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de moșie cultivată de negustori. Este foarte probabil chiar ca unii negustori, și anume cei ce-și transportau mărfurile cu propriile lor vite, să fi cultivat pământ nu numai pentru hrana familiilor lor, ci și pentru furaje. Dar, ca și meșteșugarii, ei practicau agricultura sau creșterea vitelor ca îndeletniciri complementare. Faptul că problema aprovizionării orașelor cu alimente constituia în acea epocă o chestiune de importanță capitală pentru eforii și Ministerul de Interne dovedește că o parte a negustorilor și meșteșugarilor, care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și meșteșugarii, ei practicau agricultura sau creșterea vitelor ca îndeletniciri complementare. Faptul că problema aprovizionării orașelor cu alimente constituia în acea epocă o chestiune de importanță capitală pentru eforii și Ministerul de Interne dovedește că o parte a negustorilor și meșteșugarilor, care alcătuiau majoritatea populației în principalele orașe, erau rupți total de agricultură. Ruperea totală de agricultură a meșteșugarilor și a negustorilor a fost un proces îndelungat, care nu s-a încheiat nici în acea epocă și nici în deceniile ulterioare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
constituia în acea epocă o chestiune de importanță capitală pentru eforii și Ministerul de Interne dovedește că o parte a negustorilor și meșteșugarilor, care alcătuiau majoritatea populației în principalele orașe, erau rupți total de agricultură. Ruperea totală de agricultură a meșteșugarilor și a negustorilor a fost un proces îndelungat, care nu s-a încheiat nici în acea epocă și nici în deceniile ulterioare. El făcuse însă la mijlocul secolului al XIX-lea progrese evidente. În orașul Bacău, de pildă, la 1859-1860 se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ulterioare. El făcuse însă la mijlocul secolului al XIX-lea progrese evidente. În orașul Bacău, de pildă, la 1859-1860 se aflau 677 familii de cultivatori. În moșia orașului însă, aveau loc de hrană numai 425 de locuitori. Ca și în cazul meșteșugarilor, și la starea social-fiscală a negustorilor trebuie făcută o distincție între calfe și patentari. Cei dintâi erau, în marea lor majoritate, salariații celor din urmă. Numărul calfelor depășea la 1845 în cele cinci orașe menționate la tabelul I numărul patentărilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cele cinci orașe menționate la tabelul I numărul patentărilor indigeni: 1.431 calfe de negustori indigeni față de 1.365 negustori patentari indigeni. Starea de mijloc, în sensul medieval al noțiunii, folosită și aplicată în izvoarele epocii, cuprindea pe lângă negustori și meșteșugari cea mai mare parte a populației de rit mozaic și a sudiților. Numărul celor dintâi a sporit prin imigrație, iar al celor din urmă pe calea atragerii elementelor indigene între beneficiarii stării de subordonare în care se aflau țările noastre
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1845), ceea ce este și explicabil pentru un centru comercial internațional și, în bună măsură, cosmopolit. Și evreii, și sudiții erau înscriși în catagrafii aparte din motive fiscale. Este adevărat că și unii și alții erau în majoritate covârșitoare negustori și meșteșugari, dar aici diferențierea, cu cele două extreme - mizeria și bogăția -, apare mai limpede, în ciuda situației juridice excepționale pe care o aveau sudiții și în pofida faptului că autorii catagrafiilor nu i-au împărțit nici pe unii, nici pe alții în trepte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Dintre birnicii mahalagii se ridica o categorie de înstăriți, oameni care creșteau vite pe imaș pentru negoț, care reușiseră să acumuleze o oarecare sumă de bani sau să se califice într-o meserie. Aceștia din urmă promovau fie în rândul meșteșugarilor patentari, fie în cel al negustorilor. Au existat cazuri excepționale, ca de pildă la Tecuci, între 1832-1838, când între meșteșugari au intrat 86 de birnici mahalagii. În Iași, la 1861, dintre cei 2.384 mahalagii cu case în Tătarași numai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acumuleze o oarecare sumă de bani sau să se califice într-o meserie. Aceștia din urmă promovau fie în rândul meșteșugarilor patentari, fie în cel al negustorilor. Au existat cazuri excepționale, ca de pildă la Tecuci, între 1832-1838, când între meșteșugari au intrat 86 de birnici mahalagii. În Iași, la 1861, dintre cei 2.384 mahalagii cu case în Tătarași numai 306 aveau vite mari. Între acei mahalagii, 16 erau proprietarii tuturor oilor (3.025) care pășteau pe imaș. Vitele erau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o formau căpătăierii, adică oamenii, fără căpătâi, fără domiciliu stabil, fără ocupații certe. Din rândul lor se recrutau slugile și argații, „vagabonzii” și cerșetorii, dar mulți dintre ei erau salahori, lucrători „năimiți cu ziua”. Puțini ajungeau calfe sau negustori și meșteșugari de ultima treaptă. Unii se angajau însă lucrători la diverse ateliere. Aceștia din urmă alcătuiau împreună cu lucrătorii din industrie și calfe nucleul social din care se va desprinde ulterior proletariatul aflat, în acea epocă, la începuturile formării sale. Numărul lor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în Evul Mediu de la rege în vederea asigurării independenței lor. Numai că la noi hrisovul era obținut de proprietarul feudal al târgului și nu de târgoveți. În Tg. Ocna, numărul familiilor birnice la 1845 depășea aproape de două ori numărul familiilor de meșteșugari și negustori și era aproximativ egal cu cel al meșteșugarilor și negustorilor indigeni, al familiilor de rit mozaic și al celor sudite luate la un loc (vezi tabelul II). În Moinești, numărul birnicilor depășea pe cel al meșteșugarilor și negustorilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
că la noi hrisovul era obținut de proprietarul feudal al târgului și nu de târgoveți. În Tg. Ocna, numărul familiilor birnice la 1845 depășea aproape de două ori numărul familiilor de meșteșugari și negustori și era aproximativ egal cu cel al meșteșugarilor și negustorilor indigeni, al familiilor de rit mozaic și al celor sudite luate la un loc (vezi tabelul II). În Moinești, numărul birnicilor depășea pe cel al meșteșugarilor și negustorilor indigeni. Ceea ce caracterizează aceste două târguri este numărul mare al
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
familiilor de meșteșugari și negustori și era aproximativ egal cu cel al meșteșugarilor și negustorilor indigeni, al familiilor de rit mozaic și al celor sudite luate la un loc (vezi tabelul II). În Moinești, numărul birnicilor depășea pe cel al meșteșugarilor și negustorilor indigeni. Ceea ce caracterizează aceste două târguri este numărul mare al nevolnicilor (infirmilor) și al văduvelor în raport cu totalul populației (233 și respectiv 203); aceasta ca urmare a condițiilor inumane în care munceau lucrătorii salinelor. La mijlocul secolului XIX, Tg. Ocna
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
producții pentru piață și a capitalului cămătăresc și comercial, prin împletirea pe plan social a elementelor feudale cu cele capitaliste. Este și firesc, deci, ca structura socială a orașului să fi fost foarte complexă. Birnici agricultori, cărăuși, argați, vagabonzi, calfe, meșteșugari, negustori, zarafi, bancheri și cămătari, slugi și boieri, ofițeri și funcționari alcătuiau o societate pestriță specifică unei perioade de tranziție. La 1840, „Iașii însuși - spune Alecu Russo - este un monstruos amestec de clădiri masive ori elegante, de palate și de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
două categorii formau în orașe așa-zisul patriciat, în înțelesul târziu al noțiunii, care însemna bogați, spre deosebire de restul comunității - săracii. Majoritatea covârșitoare a burgheziei orășenești o constituia însă mica burghezie: patentarii de treapta sau starea a treia, micii negustori și meșteșugari din afara breslelor care practicau negoțul cu amănuntul, sutele de ambulanți, miile de crâșmari, bacali, lipscani ș. a. Numai în orașul Iași, la 1845, din cei 1.167 negustori și calfe indigene, 264 erau cârciumari, 173 erau rachieri, 182 bacali ș.a.m.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
oarecare măsură de la direcția către care trebuiau să se îndrepte loviturile ei: regimul feudal. Cei aflați în bresle erau opuși celora care izbutiseră să iasă din bresle și în felul acesta să scape de obligațiile breslașilor și de sub controlul starostilor. Meșteșugarii și negustorii breslași indigeni se socoteau nedreptățiți față de cei de rit mozaic, care, nefăcând parte din breslele lor, îi concurau și le „smomeau” lucrătorii și calfele, iar toți la un loc se situau pe o poziție potrivnică față de sudiții care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
coordonatele gândirii și acțiunii românești în cele trei direcții aveau un contur propriu relativ bine închegat. În ajunul izbucnirii revoluției din 1848, emigrația polonă în Principatele Române era numeroasă și puternic ancorată. Zeci de preceptori, zeci de medici, mecanici și meșteșugari, arendași și administratori de moșii, negustori etc., erau răspândiți pe întreg teritoriul românesc, îndeosebi în stânga Milcovului, unde formaseră mari grupări la Iași, Botoșani, Mihăileni ș.a. și-și găsiseră adăpost la moșiile Cantacuzineștilor și Moruzeștilor, la cele ale lui Vasile Sturdza
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și adoptarea legislației secundare în acest domeniu, prin transpunerea prevederilor noului acquis comunitar pentru comunicații electronice. Deciziile ANRC erau adoptate în urma unui proces de consultare publică, desfășurat pe pagina de Internet www.anrc.ro. Libera practicare a serviciilor de către fermieri, meșteșugari și comercianți În vederea alinierii la prevederile acquis-ului comunitar, privind unele măsuri tranzitorii în domeniul exercitării unei activități economice în calitate de angajat propriu, a fost adoptată Legea nr. 507/2002, privind organizarea și desfășurarea unor activități economice de către persoane fizice (MO nr.
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
adoptarea Legii nr. 304/2003, pentru serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile de comunicații electronice (MO nr. 551/31.07.2003), care transpune integral prevederile Directivei 2002/22/CE, privind Serviciul Universal. Libera furnizare a serviciilor către meșteșugari, comercianți și fermieri Cetățenii Statelor Membre ale Uniunii Europene, care doreau să desfășoare activități pe cont propriu în România, puteau să realizeze activitate economică pe teritoriul României în baza Legii nr. 507/2002, dacă urmau procedura autorizării activității, în condițiile
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
acel moment, 5 companii din Franța, 2 din Italia, 2 din Polonia și 4 din Bulgaria au solicitat MCTI să le faciliteze contactarea de parteneri români care doresc să participe la programul e-Content - România. Libera furnizare a serviciilor către meșteșugari, comercianți și fermieri În cazul liberei prestări a serviciilor, cetățenilor din Uniunea Europeană și Spațiul Economic European li se recunoaște autorizarea emisă de statul de origine. De asemenea, prin Ordinul Ministrului Muncii și Solidarității Sociale nr. 701/17 decembrie 2003, publicat
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Societății Informaționale, a fost menționată adoptarea, în iulie 2002, a Legii comerțului electronic, care transpunea Directiva e-commerce. Comisia Europeană afirma că încă nu puteau fi semnalate evoluții în sectorul libertății de stabilire și libertății de a furniza servicii pentru fermieri, meșteșugari și comercianți Procesul de organizare a sectorului bancar și, mai ales, a sub-sectorului cooperativelor de credit, trebuia să continue. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor trebuia să-și consolideze performanțele, în vederea restructurării în continuare a sectorului și completării cadrului legislativ, mai
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
0232/270610 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232/412712 Librăria M. Eminescu, str. 14 Decembrie 1989, nr. 1, tel. 0232/264528 Librăria Cubul de sticlă, Bd. Carol I nr. 3-5, tel. 0232/215683 ORADEA Librăria Mihai Eminescu, str. Meșteșugarilor nr. 73, tel. 0253/131924 PITEȘTI Librăria Casa Cărții, Bd. Republicii, bl. G1, parter, tel. 0248/214679 SATU-MARE Librăria Mihai Eminescu, str. Țibleșului nr. 1, tel. 0261/717503 SIBIU Librăria Polsib, Șos. Alba Iulia nr. 40, tel. 0269/210058 SUCEAVA
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
56, țel. 0232/270479 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, țel. 0232/412712 Librăria Academiei, Bd. Carol I nr. 8, țel. 0232/218297 Librăria Cubul de sticlă, Bd. Carol I nr. 3-5, țel. 0232/215683 ORADEA Librăria Mihai Eminescu, str. Meșteșugarilor nr. 73, țel. 0253/431924 RÂMNICU-VÂLCEA Librăria Aldan, Mag. Cozia, Calea lui Traian nr. 2, țel. 0250/743263 SATU-MARE Librăria Mihai Eminescu, str. Țibleșului nr. 1, țel. 0261/717503 SIBIU Librăria Polsib, Sos. Albă Iulia nr. 40, țel. 0269/210058
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
463116 IAȘI Librăria Casa Cărții, Bd. Ștefan cel Mare nr.56, tel. 0232/270610 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232/412712 Librăria Cubul de sticlă, Bd. Carol I nr. 3-5, tel. 0232/215683 ORADEA Librăria Mihai Eminescu, str. Meșteșugarilor nr. 73, tel. 0253/131924 PITEȘTI Librăria Casa Cărții, Bd. Republicii, bl. G1, parter, tel. 0248/214679 SATU-MARE Librăria Mihai Eminescu, str. Țibleșului nr. 1, tel. 0261/717503 SIBIU Librăria Polsib, Șos. Alba Iulia nr. 40, tel. 0269/210058 SUCEAVA
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]