5,675 matches
-
că o așa trăsnaie s-ar putea întâmpla, stătură ascunse după perdele întreaga noapte. O dată cu zorile, își făcură apariția cei doi bărbați tocmiți la muncă, dornici să termine cât mai repede și să fugă cât mai departe. Priviră ruinele precum meșterul Manole. Dezolați, au dat înapoi. Nu voiau să se implice într-o treabă a cărei sorți de izbândă apăreau într-o ceață deasă. Sanda izbucni într-un plâns cu suspine. Luana nu știu încotro s-o apuce. Bica striga, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Întrebat Adam În glumă. N-oi fi vreun strigoi?! Nici vorbă! De-așa ceva suferă toți, Într-un fel sau altul. ștergerea memoriei, doar parțială, se Întâlnește oriunde, la nivelul unui popor, În cultură, În toate alea. Noi, asiaticii, suntem mari meșteri la asta. Dacă o secetă ori un cutremur fac sute de mii de morți, ori dacă guvernul trage În manifestanți, ei bine, pur și simplu uităm, mergem Înainte. Mai stăruie În suflet, dar nu le lăsăm să iasă la suprafață
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
arătă sceptic Alexe. El se plimba de-a lungul pereților ca un leu în cușcă, cu mâinile încrucișate pe piept, înstrăinat și aparent calm, apatic, pașii îi răsunau în camera golită, mizeria de pe jos scrâșnea sub tălpi. Trebuie să apară meșterul, spuse Nina. Lucrurile sunt toate strânse, ce mai, astăzi dă gata sufrageria. Dacă o să vină meșterul, glăsui Alexe și se întoarse brusc pe călcâie, refăcând traiectoria invers, pășind acum către fereastra goală, cumplit de înnegrită, deprimantă. Se opri în dreptul geamului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
mâinile încrucișate pe piept, înstrăinat și aparent calm, apatic, pașii îi răsunau în camera golită, mizeria de pe jos scrâșnea sub tălpi. Trebuie să apară meșterul, spuse Nina. Lucrurile sunt toate strânse, ce mai, astăzi dă gata sufrageria. Dacă o să vină meșterul, glăsui Alexe și se întoarse brusc pe călcâie, refăcând traiectoria invers, pășind acum către fereastra goală, cumplit de înnegrită, deprimantă. Se opri în dreptul geamului, privi câteva clipe sau poate nici nu privi, se gândea la cine știe ce și nici nu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
nici nu-și vedea decât interioarele minții. O să vină, o să vezi, îl asigură Nina alintându-se, nu se poate să nu vină. Ce vrei, trebuia s-o facem. Nu-mi place, mă, când mă văd silit să fiu la mâna meșterilor, ăștia când te văd la ananghie, cum suntem noi acum, sunt în stare să te jupoaie de viu, n-au nici cea mai mică remușcare. Dau drumul la niște prețuri cu atâta siguranță încât rămâi mască și nici nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Alexe o aproba în tăcere, el își cam epuizase numărul, o lăsa pe ea să întrețină atmosfera la tensiunea dorită, ea avea mai mult suflu, practic era inepuizabilă. Praful din cameră era înecăcios, fumul la fel. Nina se învârtea pe lângă meșter cu genele albite de var turuind fără încetare era într-o vervă nemaipomenită. Alexe își controlă din nou ceasul. E ora șapte, o înștiință pe Nina. Da? Chiar? Tresări ea. E timpul atunci. Se întoarse pe călcâie și plecă spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
oase, mă ridică pe marginea terasei, botul pantofului în gol și noapte, mi-aș dori să pot... eu și nimic altceva, sunt înțeleaptă și știu ceva și nu știu ce. A fost odată o fată care avea la pantof 48 și nici un meșter nu avea răbdare să-i facă pantofi, începea să lucreze și pe la mijlocul tălpii abandona lucrul și pleca, a fost odată o fată cu talpa foarte mare, purta 48 și toți bărbații care încercau să-i facă pantofiori se plictiseau lucrând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
De ce nu te-ai căsătorit cu ea? Pentru că... Ceasul suna. Este ora șapte dimineața. Roxana, hai scoală! strigă mama. Off!!! și eu care credeam că este adevărat; era prea frumos să fie adevărat! Roxana-Mihaela Sîrghea, clasa a IV-a C Meșterul Manole (Caracterizarea personajuluiă Meșterul Manole este protagonistul mitului Mănăstirea Argeșului, mit care stă la baza creației noastre populare, alături de Traian și Dochia, Miorița și Sburătorul. Orice mit este întotdeauna istoria unei creații. El povestește realități sacre, așa cum Mănăstirea Argeșului descrie
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
căsătorit cu ea? Pentru că... Ceasul suna. Este ora șapte dimineața. Roxana, hai scoală! strigă mama. Off!!! și eu care credeam că este adevărat; era prea frumos să fie adevărat! Roxana-Mihaela Sîrghea, clasa a IV-a C Meșterul Manole (Caracterizarea personajuluiă Meșterul Manole este protagonistul mitului Mănăstirea Argeșului, mit care stă la baza creației noastre populare, alături de Traian și Dochia, Miorița și Sburătorul. Orice mit este întotdeauna istoria unei creații. El povestește realități sacre, așa cum Mănăstirea Argeșului descrie realitatea construcției Mănăstirii Argeșului
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
conform căreia nu se poate naște viață, fără a sacrifica o altă viață. În Mănăstirea Argeșului, autorul anonim atrage atenția, nu atât asupra strădaniei creatoare a artistului care este Manole, cât mai ales asupra suferinței încorporate în opera de artă. Meșterul Manole este conform baladei cel mai valoros dintre constructori: Și Manole zece / Care-i și întrece. El trăiește nu numai drama zidirii soției sale Ana, cât și pe cea a indiferenței domnitorului față de propria sa persoană. De aceea, privită în
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
urmărește idealul. Zbuciumul lui începe odată cu surparea zidurilor și sfârșește numai în moarte. Prin moarte, artistul își câștigă nemurirea. Dar opera sa devine monumentală. El însuși devine simbolul artistului ideal, însuflețit de idealul nobil al creației. Zborul de Icar al Meșterului Manole, din finalul baladei, constituie singurul mijloc prin care el își poate regăsi soția care își continuă viață în noul corp arhitectonic. Ana trăiește în mănăstire, în sensul că mănăstirea însăși alcătuiește trupul său. Creația este deci un proces organic
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
deci să trăiască în apa fântânii O fântână lină / cu apă puțină, deoarece existența ambilor soți nu s-a consumat definitiv în timpul vieții. Corpurile lor devin corpuri de glorie. Ana se reintegrează în cosmos prin intermediul mănăstirii, Manole prin intermediul fântânii. Balada Meșterul Manole valorifică moartea ca și Miorița. Prezența morții nu este aici negativă. Moartea din Miorița este o calmă reîntoarcere lângă ai săi. Moartea Meșterului Manole este creatoare. Românul nu caută moartea, nici n-o dorește, dar nici nu se teme
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
lor devin corpuri de glorie. Ana se reintegrează în cosmos prin intermediul mănăstirii, Manole prin intermediul fântânii. Balada Meșterul Manole valorifică moartea ca și Miorița. Prezența morții nu este aici negativă. Moartea din Miorița este o calmă reîntoarcere lângă ai săi. Moartea Meșterului Manole este creatoare. Românul nu caută moartea, nici n-o dorește, dar nici nu se teme de ea, pentru că supraviețuirea acestui popor este miraculoasă. Am continuat să dăinuim aici pe acest Plai mioritic, grație unor artiști de talia lui Manole
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Manole este creatoare. Românul nu caută moartea, nici n-o dorește, dar nici nu se teme de ea, pentru că supraviețuirea acestui popor este miraculoasă. Am continuat să dăinuim aici pe acest Plai mioritic, grație unor artiști de talia lui Manole. Meșterul Manole, după cum spunea Tudor Arghezi, este fiecare creator de artă și de acțiune, fiecare zămislitor și întemeietor, care trebuie să îngroape în efortul lui tot ce are mai de preț în viață, deoarece nu se poate viață nouă fără jertfă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
că știe citatul din Herodot? Păi, el n-a Învățat istoria patriei? Care istorie când nici n-au avut patrie câteva mii de ani. Bun, să zicem că-i așa, dar Miorița a citit-o. Precis. A citit tot. Și Meșterul Manole și Toma Alimoș și... Așa s-a călit oțelul. Și Pe Donul liniștit și Pe direcția Minsk și Cei trei mușchetari și Mitrea Cocor și Desfășurarea și Luceafărul și Ultima noapte de dragoste și Sărmanul Dionis și Frații Jderi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
prima lucrare din lume dedicată cutremurului din martie 1977 din țara noastră. La Brasilia, a sprijinit Institutul Brazilia-România în publicarea, la Editura Thesaurus, a lucrărilor: Primăvara românească, volum bilingv dedicat poetului Mihai Eminescu și relațiilor bilaterale (2000); Miorița și legenda meșterului Manole, în traducerea consulului onorific al României în Ceara; Dialog Brazilia România și Mihai Eminescu și Lucian Blaga, doi poeți ai spiritului mioritic (dedicate aniversării a 150 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu); România, țară latină de Vicente Oliveira
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
-va: lume după lume, neam după neam vor veni să se închine la locul acela. Locul unde s-a întîmplat înălțarea la frescă. "Potolește-te, Iordana, îmi invadează urechile vocea de-a doua. Mă iei cu hipocorisme strămoșești à la Meșterul Manole? Jertfa? Ești complet anacronică. Să fii liber de "mitologia locului" pare (și este) condiția reușitei literare. Antofiță vede și-n eroul necunoscut un sinucigaș ignorant, da'n femeia asta care se jertfește fără murmur? O înghesui în perete cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Ai ceva hom? Și o fuculiță?" Nu-i mai suport confidențele ("Am făcut p'ostii"), nici rețetele. Poți obține portretul-robot al României, zapînd. Trei flăcăi cu freze gelate și cu creieri gelatinați răcnesc din rărunchi manele. Doar sîntem în Țara Meșterului Manele*. Un mopete** dă învățătură: "Și nu mai lăsați bătrînii să vă conducă. Sînt proști rău". Un politician (răsștiut ca lung de mînă și de unghia degetului mic) declară că "economia nu poate merge peste noapte". Care noapte? O noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
institut; dar nu mergeau cărțile lui și pace. Nu interesau. Să mă-ntorc. Mă tot întreb dacă viața bate cartea sau dacă, totuși, cartea bate viața. Oricum, bat vînturi ostile autorilor. Știu că apariția antologiei de studii etnologice și mitologice, Meșterul Manole, n-a fost pentru Magda U. o bucurie. Pe copertă, o femeie de-o urîțenie rarissimă, cu bărbia galoș. Fotografia era tăiată de-un grilaj ("zidul" lui Manole) de-un verde bășit, cum îl numea Cornel Șoitu, pe cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
mai șchimb. E tărziu". Pînă și culorile erau comandate. Un Ceaușescu avînd ochii intens albaștri se lăfăia pe coperta revistei "Time". Spuneam că mă întorc la antologie? În fotografia îmbucătățită de linii verzi în chip de cărămizi (cărămizile sacrificiale ale Meșterului Manole) mi s-a părut c-o recunosc (o fi ea? n-o fi ea?) pe doamna Bee, "lectora" de carte. Din '83 încoace, n-aveai voie să-ți pui poza pe coperta a patra, dacă erai "autor în viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
social-democrați și la Putere, și-n Opoziție. Te alegi, după praful electoral în ochi, cu praful de pe tobă". Ca să revin la " Ora", cum mai rîdeam și mai rîdeam, Cristoase! Rîdeam de panseurile lui Hada, rîdeam de reportajele lui Gil Briceag (Meșterul Buraga de la Nicolina îl citește în pauză pe Darwin), rîdeam de anchetele în restaurante: "De ce nu sînteți la locul de muncă, tovarăși?" Beți la locul de muncă, nu la crîșmă, hohoteam noi. Rîdeam de însemnările liricoide semnate de Barbu Rădoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
supermarketurilor, en-gros-urilor și mall-urilor, de trenuri de mare viteză, de multipartidism, de concurență între cerere și ofertă. Când trecea Ea. Care nu voia un produs oarecare, ci o rochie de calitate la preț românesc, din material românesc, țesută de meșteri autohtoni, îmbinată și modelată de designeri autohtoni iluștri, pentru că acolo unde va merge, cine o va vedea, pe unde ar poposi, să se spună, prin asociere, România. Fata bătrână cu gusturi alese, inacceptate, neînțelese sau bătrâna fată mereu dornică de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
lui, bunicul lui Va din „satu’ cu bunic”. Porțile din lemn „negeluit” erau larg-deschise, trebuia să sosească Ionel, mezinul familiei, flăcău În bunăregulă, cu lemne uscate pentru a fi „arse” oalele din lut. Bunicul lui Va era un foarte cunoscut meșter olar, atât În satele din apropiere cât și În cele depărtate, ba era așteptat În mai toate târgurile din regiunea Iași. Deși fecior de dascăl, posesor al unui glas frumos și al tainelor slujbelor din biserică, el părăsește tradiția seculară
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
fată cu păr negru și față măslinie, grațioasă și supusă, lua cu multă Îndemânare și delicatețe oalele trecute prin faza de „roș“ (mai fuseseră arse odată) și le așeza -cu viteză mărită, totuși, semn că făcea des această operație În stânga meșterului, „la Îndămânî”, așa cum ar spune Ghiorghi a’ Dască’lui. Acesta lucra mecanic, lăsând impresia că singura sa preocupare era aceea de a plimba țigara din colțul Îngălbenit, În celălalt, acolo unde staționa o secundă, când, de fapt, omul era mereu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
urcând două trepte din chilerul de jos) și după ce se uita pe fereastră și se asigura că nu vine căruța „de la târg”, lua capacul de pe un olăreț cu lapte pus la prins, și cu coada unei linguri de lemn (opera meșterilor de la Pușcași) lua smântână și-i administra două porții nestematului său și numai după ce „netezea” nivelul nou și ștergea cu strecurătoarea pe cel vechi Îl ducea pe Va la o masă sărăcăcioasă: Hai să mâncăm, avem lapte, mămăligă și ...ceapă
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]