4,697 matches
-
vară. Cititorul se închină înainte de a se deschide Cartea Genezei. în veșnicie e tot mai aprigă lumina și nici o intrare nu indică prezența cuiva, memoria se sfărâmă ca un fluture cap de mort. Verbul arde smerit și amurgul își uzurpă melancolia în fructele uscate. Ardere pură și nostalgia șerpuitoare a verii, ruguri înalte de lumini în care se topesc strigătele mulțimii, asmuțită fiind de biciuirea eului sarcastic în tratate codificate. La intrarea în veșnicie ne așteaptă înfrigurată clipa ieșirii din sine
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8564_a_9889]
-
face pe Ťtuť sau pe Ťtineť din poeme să vorbească. Ele sunt nonelocvența placidă. Mutul". Efectele unui asemenea fenomen de disoluție a subiectului sunt multiple. Ele se înscriu într-un unghi favorabil gestionării angoasei de fond, tratate cu pudoare, a melancoliei contrase în tensiunile rigorii. Mai întîi, desigur, putem vorbi de variațiile raportului dintre subiect și celălalt, estompate de natura fluidă a primului, care se revarsă, se combină cu elementele alterității. Dacă monitorizarea reciprocă e, ca să zicem așa, firească ("cînd vizitezi
O acuitate dureroasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8553_a_9878]
-
le interiorizeze. în tablourile cu turci și tătari, poate mai numeroase decât în opera oricărui alt pictor, dincolo de exotismul fizionomiei - ochi bridați, sprâncene arcuite, pomeți bine marcați - exotism căutat și accentuat cu bună știință, Tonitza descifrează întotdeauna un substrat de melancolie cu care simpatizează și se identifică. Ca și pentru alți pictori, Balcicul și exotismul balcanic au însemnat pentru Tonitza o regăsire a propriilor obsesii, remodelate într-o nouă dimensiune. în capitolul pe care-l consacra artei românești în istoria sa
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
îndură ca Ivan cel Groaznic spaima de singurătate. Dispare însă auxiliarul mistic. La bătrânul amfitrion transpare teama în fața zidurilor închise. Claustrofobia îl poartă pe străzi, evadează în scurte pauze din locuința sufocantă. El efectuează plimbări în pas alergător ca să curme melancolia. Se surpă alura de infailibilitate când despică el însuși disjuncțiile firii sale de satir și surplusul de libidinozitate (dincolo se specifică "încălcarea tuturor legilor"). Sunt spasme omenești care indică o natură complexă. Bizară e însă oprirea în fața unei uși tainice
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
necunoscut și sublim, Russo presimțea că peisajul este pînă la urmă, ca și la Amiel, doar un état d^âme. "Moldova cuprinde tot felul de vederi, vesele, întunecoase, cîmpenești, îmbogățite de podoabele naturii. Mai are apoi un caracter de suavă melancolie, ca parfumul unei flori delicate. Are un nu știu ce primitiv în prietenia colinelor ei, care te fac să-ți uiți viața cu necazurile-i de fiecare clipă și te adorm într-o blîndă și mută admirare. Visare a sufletului, care-ți
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
cuvîntul, nesuferită coadă de hîrtie, din omagiu. Din emoția afară de care nu există amintire, fiindcă nu e legătură, alta decît inelele de creștere ale sufletului, repetînd, în ani, aceleași drumuri interioare, între cine ești și cel care erai. Pudrată de melancolii, amintirea e a teatrului, cum este perspectiva a picturii. Sînt energii care voalează fotografia și evită reportofonul. Dar cad, domolite, în mrejele prieteniei, în dulcile capcane ale răbdării curioase, ale solidarității recunoscătoare. Acelea pe care le întinde Silvia Kerim, scoțînd
Gesturi largi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8407_a_9732]
-
insistența severă a pricipesei care nu-l slăbește din ochi o clipă, o întinse cu multă grație. Regina Maria are ținută plină de majestate, însă ochii triști. Printre mosafiri se află și doamna Veturia Goga, soția marelui nostru poet. Cu melancolie îmi vorbește despre muzică, despre minunatele lieduri de pildă: Meine Liebe ist grün, de Brahms, cu care repurtase în trecutul ei de cântăreață mari succese. Apropiindu-mă după aceasta de exregina Elisabeta a Greciei, sunt întrebată despre subiectul conversației mele
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
realizat culori orchestrale de mare o diversitate, corespunzătoare stărilor sufletești extrem de fluctuante, narate în acest fa minor plin de semnificații: tristeți fără ieșire, angoase, aluzii la atitudini decăzute, sentimente nedefinite puse în contrast cu teme evocatoare ceva mai luminoase, amintiri, stări de melancolie sau calm, generate de bucuriile simple ale vieții mediului țărănesc. Epica discursului muzical a fost reliefată prin impunerea unui tempo just, consistență sonoră, gesturi de mare precizie și o frazare încărcată de expresivitate. Viziunea sa interpretativă s-a evidențiază printr-
Ceaikovski - Nachev / Goi?i by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84239_a_85564]
-
de muzicieni celebri. Apropierea dintre Elena Bibescu și Enescu a reprezentat un eveniment major pentru ambii. Interesantă e nota specifică de prețuire pe care pianista o poartă violonistului, așa cum o stabilește autorul, trădînd o decepție a solitudinii sale luxoase, o melancolie a unei cantonări în efemer, cu ochii nostalgic ațintiți pe firmamentul veciei: În adîncul sufletului, principesa se bucura mai mult de triumful compozitorului decît de al virtuozului, apreciindu-le, bineînțeles, pe amîndouă. Ea a fost cea dintîi care a exprimat
O carte somptuoasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8422_a_9747]
-
înlăturate în favoarea formulei cristaline,verbozitatea e refuzată cu consecvență în beneficiul rostirii parcimonioase, de aforistică tăietură. Gnomismul are un aer concomitent elaborat și spontan prin acuitate: "noaptea / a trimis luna / să ne privească / pe pod / rîul ne-a memorat / umbrele" (Melancolie). Sau ca o confesiune de laborator : "am început să scriu poemul / cu instrumente de măsurat / un compas o linie cu care se face / cuadratura cercului" (Butelia lui Klein). Sau cu o alură de filozofie ultimă : "Abandonul neîmplinirea / sunt desăvîrșirea oricărui
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
moarte / ușoară veselă / ca un grîu / și am murit / cînd cerul s-a / făcut brazde / blînde de noapte // nu ne vom mai vorbi" (Sinucidere la patru mîini). Nu înregistrăm aci nici un moment de trufie țărănească standardizată, ci exclusiv o subtilă melancolie plastică, o nostalgie a lirismului în drumul către sine însuși. Victor Știr e un poet al unei concentrări metaforice ale cărei geometrii uneori la vedere (colțurile zăpezii, o țărînă pătrată, muchiile fricii, unghiurile sferei ș.a.) indică o geometrizare a informulabilului
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
de față, identitatea e cea scriitoricească. Dumitru Augustin Doman se prezintă în fața morții cu un aer degajat, mucalit, ostentativ plantat într-un mediu marginal pentru a desfide incognoscibila autoritate: "Stau aici,pe strada Vlad }epeș din marginea orașului, și achiziționez melancolii, tristeți mai mari, tristeți mai mici, nostalgii mărunte și neînsemnate. Mi-e sufletul plin de melancolie". Intervine o complicată strategie de ocoluri, de ațîțări, de tergiversări și confruntări, surogate ale implacabilului final, imposibil de descris post-factum. Moralistul - căci avem a
Un cimitir vesel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8010_a_9335]
-
degajat, mucalit, ostentativ plantat într-un mediu marginal pentru a desfide incognoscibila autoritate: "Stau aici,pe strada Vlad }epeș din marginea orașului, și achiziționez melancolii, tristeți mai mari, tristeți mai mici, nostalgii mărunte și neînsemnate. Mi-e sufletul plin de melancolie". Intervine o complicată strategie de ocoluri, de ațîțări, de tergiversări și confruntări, surogate ale implacabilului final, imposibil de descris post-factum. Moralistul - căci avem a face în persoana lui Dumitru Augustin Doman cu un moralist acut, speță îndeajuns de rară în
Un cimitir vesel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8010_a_9335]
-
botezul interior menit a ne atesta identitatea; e buletinul pe care îl purtăm la noi tot timpul, dar pe care nu-l scoatem la iveală decît atunci cînd ne simțim descumpăniți. Din acest motiv, trebuie să fim recunoscători clipelor de melancolie, de dezorientare sau de primejdie, căci ele ne iscă tot atîtea tresăriri ale instinctului vital. La urma urmelor, în fiecare din noi există atîta putere de rezistență cîte amintiri profunde ni s-au sedimentat. Depinde numai de noi dacă știm
Bilanțul amintirilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8024_a_9349]
-
și etnologi, psihanaliștii au scris cel mai mult (nu neapărat și cel mai bine) despre doliu. Explicabil, într-un fel: aparatura divagantă a psihanalizei n-a reușit să depășească în nici un caz notabil litera de evanghelie a studiului Doliu și melancolie (1917). Ca într-un ritual, psihanaliștii seduși de demonul scrisului consideră obligatorii reverențele față de cel care nu s-a sfiit să vadă pretutindeni pulsiuni libidinale și obsesii altminteri inavuabile. Din scrupul științific, am parcurs multe texte ieșite din mantaua lui
Mic tratat despre doliu (4) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6922_a_8247]
-
ratării, temă ce se regăsește și la Nicolae Breban. Scriitorul "ar fi putut să-și facă o carte de vizită care să-l recomande ca Ťspecialist în paradisuri pierduteť". Satul natal din Făgăraș, Lisa, evocat în paginile memorialistice, pline de melancolie, a devenit un topos, ca și Humuleștii sau Siliștea-Gumești. "Tema destinului și cultul memoriei, punctează criticul în final, sunt permanențe ale operei lui Octavian Paler". înrudit cu autorul Autoportretului într-o oglindă spartă, privind mai ales tema destinului, este Nicolae
Un comentator colocvial by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8135_a_9460]
-
Grigurcu și Alexandru George. Un alt articol substanțial din volumul despre care scriu este acela consacrat lui Gabriel Dimisianu, ca memorialist, pe care-l surprinde foarte bine în această postură: spirit echilibrat, ca și criticul, acum adumbrit de o discretă melancolie. Evocarea anilor de boemă literară din strada Naipu, 20, din mahalaua Rahovei, a copilăriei petrecute la Brăila, pasiunea lecturii, apoi, portretele unor colegi scriitori, ca și al unora din vechile generații, se bucură de pagini pline de căldură din partea lui
Un comentator colocvial by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8135_a_9460]
-
club de cercetători par, tot mai mult, niște reuniuni triste de ultimi mohicani comparatiști. Lumea s-a schimbat rapid, și nu în bine, în timp ce convingerile cărturarului-călător au rămas aceleași. Imaginea americanului nostru îndrăgostit de Paris e prin urmare umbrită de melancolie, la antipodul freneziei și jubilației din faimosul musical. Noroc că după 1990, când Cortina de Fier cade, autorul va reveni în România și se va simți aici complet depeizat. Societatea românească, decuplată atâta vreme de Europa Occidentală și de întreaga
Un american la Paris by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8140_a_9465]
-
Ca și cum și-ar răsfoi propriul jurnal. Dialogul dincolo de timp estompează superficialitatea ei de odinioară. Precum și perspectiva asupra pasiunilor, iubirilor, trădărilor, a micilor trucuri la care a știut să facă apel. Personajul Leni Caler are o anumită temperare, un soi de melancolie și de înțelegere totodată pe care și distanța față de întîmplarea în sine le oferă. De aici, cred, o emoție teribilă a construcției spectacolului. Totul se vede cu alți ochi și se simte cu altă măsură. Cred că aici Rodica Mandache
Jurnal intim by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8149_a_9474]
-
disciplină; să nu te gîndești doar la rezultatul unei acțiuni, ci să te bucuri de pașii făcuți; să-ți amintești, la capătul unei zile, de toate lucrurile minunate care te-au înconjurat; să fii conștiincios; să ai o undă de melancolie în chiar toiul jubilației; să primești tot parfumul și gustul lumii înconjurătoare; să nu îți pierzi bucuria." (pp. 126-127) Splendide îndemnuri. Fie și numai pentru aceste rânduri, cartea Adrianei Babeți merită citită. Multe dintre paginile Adrianei Babeți sunt străbătute de
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7040_a_8365]
-
toiul jubilației; să primești tot parfumul și gustul lumii înconjurătoare; să nu îți pierzi bucuria." (pp. 126-127) Splendide îndemnuri. Fie și numai pentru aceste rânduri, cartea Adrianei Babeți merită citită. Multe dintre paginile Adrianei Babeți sunt străbătute de o intensă melancolie. Amintiri dintr-o copilărie tot mai îndepărtată, poze de demult în care apar personaje dintr-o altă existență, chipuri de azi legate de întâmplări mai vechi o pun pe autoare într-o stare de permanent balans între lumea de azi
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7040_a_8365]
-
artificiale, embleme ale modernismului. Sclipind efemer, "în ritmul clipei care'n van a fost", și consolînd-împungînd ființa cu lecția frumuseții cu cît mai evidentă, cu atît mai pieritoare. Anotimpuri-le sînt un amestec, exploziv ca mugurii și ca păstăile, de melancolie diafană și damfuri grele, de carne rătăcită în mrejele vieții îngerești: Dar mă cuprinde neputința'n ghiară,/ Când văd un stârv în zi de primăvară/ Și simt un creator incoerent." (Amiază de April). Un creator incoerent e Bonciu însuși, ciupind
Carne și vînt by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7073_a_8398]
-
clapele fiecărei dimineți. Mă risipesc lacom, stingher și tandru spre toate orizonturile cînd hotărăsc treapta dintre ce iubesc și ce uit. Memoria ce mă cheamă la ordine, ochiul ce-mi oferă culorile adunate în spectru, urechea ce-mi pune surdină melancoliei printr-un arpegiu efemer străbat același itinerar ale neliniștii: mirarea și sensul. Mă mir cîtă vreme nu au sens grija, preajma și bucuria mea." Iar cititorul se miră că autorul nu realizează contrastul dintre candoarea infantilă a fragmentului și pretențiile
Malefica proliferare lexicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7078_a_8403]
-
anul III, nr. 3, din 24 ianuarie 2008, p. 9-10. 4 Trei ani mai tîrziu, la 16 ianuarie 1903, deputatul C. Stere susține, în Cameră, validarea alegerii, la Caracal, a lui Take Ionescu, motivînd astfel: "...mă gândesc nu fără oarecare melancolie că toată viața mea în lupta politică am să mă întîlnesc cu d. Take Ionescu: totdauna am să-l am în față; fiecare sforțare, fiecare pas înainte, orice îndreptare spre bine în viața acestui neam nu le vom putea face
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
omului: cel al eternei reîntoarceri, al necontenitei prefaceri spirituale în care ființa umană e și combustie, și sacrificiu. În această perspectivă, Freud se vede confirmat: doliul e elementul activ în dubletul alcătuit în toate construcțiile culturale (vezi monumentalul Saturn și melancolia al lui Klibansky, Panowsky și Saxl) împreună cu melancolia: el este forma de zădărnicire a zădărniciei!
Mic tratat despre doliu (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6943_a_8268]