608 matches
-
doze mici, în spinare, a răcelii cimentului, o desprinsese și el de la alții, mai doxați, ce-l asiguraseră că, în felul acesta, o să-i fie mai ușor când o să fie pus la zid. Judecat de doi ani, știa, fără mimică melodramatică, că va fi împușcat. Îl mai țineau în viață așa, până când aveau să prindă o zi în care zgomotul aproape uitat al cartușelor plutonului de execuție avea să sperie totodată și cârdul de ciori ce se pripășise prin curtea poligonului
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
farsă urâtă, examina pielea de elefant pictat a tabloului și o înjura printre dinți. Uite ce mustăți dușmănoase putuse avea și hibridul acesta, rezultat, într-adevăr, din amestecul trăsăturilor unui Robin, pleoștit și confuz, turnate pe o țeastă de Dali melodramatic. - Ce seară, domnule Floyd! Ce spirituală și rarisimă seară! Cât am fi vrut să se afle aici și Lavinia sau săracul de Patrick... Să ciocnească cu noi, să se împărtășească din adevărul muzicii dumneavoastră divine și să vă cunoască... Despre
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
incrustată cu granate; un portret trei sferturi Înfățișând o tânără brunetă și zveltă, Îmbrăcată cu o rochie strânsă pe corp, cu ochi cutezători și un păr extrem de bogat. „Aveam o coadă groasă cât brațul meu și lungă până la glezne“, comenta melodramatic Mademoiselle. Căci aceea era ea - dar În zadar cercetau ochii mei silueta ei familiară, Încercând să extragă din ea grațioasa făptură pe care o cuprinsese odinioară. Descoperirile pe care le făcusem Îngroziți fratele meu și cu mine n-au făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
continuat, și nu e vorba doar că i-ai abandonat așa. — Hai, Judy, am răspuns eu, sunt practic adulți, știi bine. Chiar nu poți folosi cuvinte precum abandon într-un astfel de context - nu-ți stă în fire să fii melodramatică, să știi. Nu-mi stă în fire să fiu în situația asta melodramatică! Ai un fiu cu tulburări grave - și chiar și atunci când habar n-aveam unde e nu te-a interesat absolut deloc; și ți-ai părăsit familia fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
am răspuns eu, sunt practic adulți, știi bine. Chiar nu poți folosi cuvinte precum abandon într-un astfel de context - nu-ți stă în fire să fii melodramatică, să știi. Nu-mi stă în fire să fiu în situația asta melodramatică! Ai un fiu cu tulburări grave - și chiar și atunci când habar n-aveam unde e nu te-a interesat absolut deloc; și ți-ai părăsit familia fără nici un fel de avertisment și te-ai aciuat c-o fufă grotescă de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
aveam unde e nu te-a interesat absolut deloc; și ți-ai părăsit familia fără nici un fel de avertisment și te-ai aciuat c-o fufă grotescă de la magazinul din colț. Cred că am tot dreptul să fiu cât de melodramatică vreau, cum zici tu așa de fermecător. Recunosc deschis că încă te iubesc cu disperare, Charlie- Dumnezeu știe de ce -, dar asta nu înseamnă că sunt oarbă și proastă. Încă mai pot vedea cât ești de ticălos. Doar că nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
unicat în Europa și numai orgoliul de a fi cum suntem ne poate salva. În loc să facem asta, ne comportăm ca un „rahat într-un ciorap de mătase“, cum îl considera Napoleon pe Talleyrand. * Senzația că divinitatea ne invocă până la rugămintea melodramatică a bețivului care se cere iertat îmi dă fiorul singurătății ignorate. * În 1709, trupele lui Petru cel Mare înfrâng la Poltava armata lui Carol XII al Suediei. Rușii înaintau, pentru prima dată în istorie, pe teritoriul Moldovei, cu gândul de
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
Lauren, luând un gingertini de pe tavă. El și Melania sunt cuplul extrem din revistele de scandal. Chiar atunci apăru Hunter. Mă sărută pe obraz și apoi Întinse mâna ca să o strângă pe a lui Lauren. Lauren i-o prinse, gâfâind melodramatic: —Hunter! Nemaipomenitul proaspăt soț care dispare! Sunt atât de Încântată să te cunosc! Își aruncă brațele În jurul lui Hunter și Îl Îmbrățișă cu căldură. —Dumnezeule, cât ești de chipeș! Mă enervezi! Hunter simțea că scăpase de-o grijă. Se vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
îngrijit al unui bărbat ieșit de la frizer, ceea ce mă făcu să mă simt murdar și transpirat. — Domnul Nimeni? am întrebat. Bărbatul râse oarecum stânjenit. — Da. Foarte încântat de cunoștință. Se întinse să-mi strângă mâna, înclinându-se ușor. — E puțin melodramatic, nu-i așa? Totuși, sper că înțelegeți natura... nedorită a numelor, date fiind împrejurările. Nimeni luă un scaun din umbră și-l trase repede în cercul de lumină pentru a-l așeza în fața scaunului său. — Sper că nu vă deranjează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
la curent - Își risipea anii vârstei adulte În căutarea unor improbabile Lolite cu sâni obraznici, cu fese rotunde, cu gură primitoare; spre norocul lui, era bugetar, leafa mergea oricum. Dar nu trăia Într-o lume absurdă: trăia Într-o lume melodramatică formată din vampe și din slute, din tipi super și din bizoni; asta era lumea lui Bruno. Michel, de partea lui, trăia Într-o lume precisă, istoricește mediocră, ritmată Însă de anumite ceremonii comerciale - turneul de la Roland-Garros, Crăciunul, revelionul, Întâlnirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
sălășluit pe ascuns În sufletul lor și care a trebuit să iasă la iveală. Oricine a trăit În acest stat o anumită perioadă de timp ajunge să simtă acest lucru: cuvîntul old nu este un adaos născut dintr-o dragoste melodramatică, ci el descrie exact sentimentul pe care Îl inspiră pămîntul acestui stat - pămîntul este o prezență ocrotitoare, este nespus de vechi și de masculin, spiritul său este aspru și singuratic și, totuși, el veghează asupra locuitorilor săi cu o severă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
el, Zare, urma să plece În armată și cine știe prin ce colț al țării avea să se afle, iar el, Gelu, fratele lui cu care a Împărțit și bun și rău (de unde o fi cules Zare o asemenea expresie melodramatică?) a uitat cu totul de el și nu vine deloc să-l vadă? Se aflau În practică cu școala și nu-și putea lua bilet de voie decât pe o jumătate de zi. Către sfârșitul lui septembrie, Într-o după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
ea. Ieșea din cort, după ce făcuse baie. — Bine. Crezi că poți mânca acum? Vreau să scriu. — Ar trebui să mănânci puțină supă ca să ai putere. — O să mor la noapte. N-am nevoie de nici o putere. — Te rog, Harry, nu fi melodramatic. — Ți-ai pierdut mirosul? Mi-a putrezit mai mult de jumătate din coapsă. Pentru ce dracu’ să mă mai Încurc cu supa ta? Molo, adu whisky și sifon. — Te rog să mănânci puțină supă, zise ea cu blândețe. — Bine. Supa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
fi, cum se spune, la înălțime? Nu va mai fi artistul neîntrecut, admirat și adulat de până atunci?... Nu știu. Nu-mi dau seama. Tăcu câtva timp, visător. - Mi-ar fi plăcut să mai urmeze ceva, ceva mai dramatic, chiar melodramatic; bunăoară, el s-o fi surprins când se pregătea să fugă și să-i spună că-l va căuta tot restul vieții și, dacă nu-l va găsi, îl va căuta în alte vieți și, până nu va da de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
văzut prezicători care făceau predicții false, distrugând astfel multe vieți. Însă An-te-hai nu vrea să riscăm nimic. Știu că este îngrijorat ca nu cumva acea „ea“ cu soartă nefericită să fiu eu. În următoarele câteva zile, îngrijorarea lui crește. Devine melodramatic pînă la limita prostiei. — Fiecare zi ar putea fi ultima zi a Domniei Voastre, bălmăjește el într-o dimineață. Mă servește cu atenție, observându-mi fiecare mișcare. Adulmecă aerul precum un câine și noaptea refuză să închidă ochii. Când trag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
dezastrul și poate distruge ceea ce este prezentat ca fiind lucrul cel mai important în viață, familia. Mîna care mișcă leagănul (1992) atinge o problematică similară, înfățișînd în mod favorabil rolul familiei tradiționale și al femeii tradiționale în defavoarea femeilor singure. Scenariul melodramatic ne prezintă o femeie fericită în căsnicie, Claire Bartel (interpretată de Annabella Sciorra) care declară că medicul ei ginecolog a agresat-o sexual; și alte femei declară același lucru, așa că medicul se sinucide, situație ce o determină pe soția acestuia
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Little ca pe un tip foarte rău, o figură negativă (Haley și X, 1965), deși această imagine nu pare să fie preluată din filmul lui Lee. Denzel Washington creează un personaj fermecător și folosirea de către Lee a accentelor comice și melodramatice învestesc personajul lui Malcolm Little cu energii pozitive. Astfel că, deși este acuzat de activitate criminală și închis, filmul pune un accent pozitiv asupra tinereții personajului, care a fost plină de momente fantastice petrecute în compania femeilor albe, a drogurilor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
prostituează pentru hrană. Cei doi își trăiesc puțina fericire într-un intermezzo dintre război și coșmarul politic de după acesta. Urmează persecuțiile îndurate de Volski și deportarea, iar Mila se topește definitiv în negura înghetață a istoriei. Deși povestea are accente melodramatice uneori neverosimile, rămâne o mărturie tulburătoare despre o experiență-limită. Volski și Mila sunt, fatalmente, victimele marii istorii - ca întotdeauna, crudă și oarbă - însă ei sunt și prilejul unei meditații despre experiența și memoria individuală ca repere autentice în explorarea trecutului
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
popula proza. Cea dintâi nuvelă apărută în presă se intitulează Din lume (1890), ultima - După un an de jale (1893), iar în acest interval apar Un sfârșit jalnic (1891), De la târg, În lume (1893). Unele nuvele sunt subminate de accente melodramatice și de procedee naturaliste. Ca toate scrierile sale în proză, nuvela În lume - cea mai reușită - își ia subiectul tot din viața meseriașilor. În genere, intriga este sumară, interesul îndreptându-se mai ales către personaje. De obicei este vorba de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288969_a_290298]
-
unuia dintre cele două personaje principale. Dacă un capitol se ocupă de pildă de Bruno, atunci toate reflecțiile ideologic atribuibile În mod normal naratorului poartă amprenta personalității personajului. Romanul glisează practic neîncetat de la un limbaj asimilabil lui Bruno (dezabuzat + obsesiv, melodramatic - “eul este o nevroză intermitentă” p. 292) la cel propriu lui Michel (dezabuzat + tehnic, cartezian). Platforma Acest penultim roman houellebecquian este, fără Îndoială, foarte provocator. Dar găsim și aici, subliniată o dată În plus, miza importanței persoanei publice Michel Houellebecq. Provocarea
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
asemenea solicitare. Contextul a făcut însă ca modalitatea de exprimare a acestei dorințe să aibă un sens mai profund, ce coincide cu o orientare fundamentală a modernității: a face din Om obiectul oricărei cercetări și fundamentul tuturor orientărilor. Situația, discret melodramatică, mi-a orientat atenția asupra raporturilor pe care egoismul justificat al copilului meu le releva ca fiind de fapt ale omului modern, acesta dorind să se bucure de toată atenția, să fie subiectul și obiectul oricărei cercetări. Folosesc termenul egoism
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
părăsi oricând, deci nu vreau să fiu surprins hoțește. Da, e păcat că nu ne vom mai putea Întâni”. 22 mai, 1985: „Nu cumva să distrugi scrisorile anterioare. Răvașul despre care vorbeam va fi un text scurt și precis, nu melodramatic, prin care voi Înștiința vreo sută de cunoscuți și prieteni despre ultima călătorie. Executorul meu testamentar le va duce la poștă numai post eventum. Nu voi lua nimic cu mine, așa cum se cuvine În ultima călătorie”. Noiembrie, 1985: „Scriu aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Cărțile sunt scrise, în ele s ar putea găsi ultimul cuvînt... cancerul, taraf de lăutari... «și dacă anii trec, în fine»”5). Reflecția ironică a lui Bacovia vizează tendința unei părți din proza epocii de a se orienta spre subiecte melodramatice. Dacă la 1900 era de ajuns să pronunți (sau să scrii) cuvîntul „ftizie” ca să emoționezi, după al doilea război mondial „boala secolului” și expresia ultimă a fatalității devine „cancerul”. Sătul de cele citite sau auzite, Bacovia închide repede „discuția” cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
nesemnificativ. Între literatura cu teză strident moralizatoare și cea ușoară, naiv „captivantă”, R.-N. ratează șansa de a scrie literatură adevărată, paginile lăsând impresia că sunt fie niște compuneri didactice cu ambalaj literar, fie o producție artificială, ieftină, de coloratură melodramatică. Doar parțial există și secvențe izbutite, axate în special pe relatarea unor situații dramatice, care au darul să miște pe cititorul mai sentimental. O prelucrare după Doamna de Ségur (Bietul Tudorel!, „roman pentru copii și tineret”, 1921), traducerile - din Maupassant
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
administration" [Zola, Nana, p.312]. Casă personajului mai oferă și alte asemănări cu teatrul: există două intrări, una pentru artiști și cealaltă destinată publicului, două scări, perdele care ascund amanții neoficiali de cei oficiali ș.a. Existența se aseamănă cu lumea melodramatica, având scenarii și decoruri curtenești și/sau exotice reduse, de la mijlocul secolului al XIX-lea, la clișee vulgare, la o banală bagatelizare. Pariziana este un actor talentat și inspirat, care știe să trăiască și să improvizeze pe scena mondenă. Am
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]