1,456 matches
-
proces activ, creator, în timpul căruia se nasc prin comparare elemente noi ce se înmagazinează în memorie. Reținerea este selectivă de aceea nu reținem tot ceea ce citim, după 24 de ore ne mai amintim doar 10% 20% din ceea ce am citit. Memorarea este de două feluri: mecanică și logică. Dacă la memorarea mecanică reținem informații pe care nu le înțelegem, fără a le lega de totalitate prin repetare, având astfel o productivitate scăzută față cazul memorării logice care cuprinde gruparea semantică a
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2915]
-
noi ce se înmagazinează în memorie. Reținerea este selectivă de aceea nu reținem tot ceea ce citim, după 24 de ore ne mai amintim doar 10% 20% din ceea ce am citit. Memorarea este de două feluri: mecanică și logică. Dacă la memorarea mecanică reținem informații pe care nu le înțelegem, fără a le lega de totalitate prin repetare, având astfel o productivitate scăzută față cazul memorării logice care cuprinde gruparea semantică a materialului, divizarea în părți și stucturi logice, fiind astfel de
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2915]
-
10% 20% din ceea ce am citit. Memorarea este de două feluri: mecanică și logică. Dacă la memorarea mecanică reținem informații pe care nu le înțelegem, fără a le lega de totalitate prin repetare, având astfel o productivitate scăzută față cazul memorării logice care cuprinde gruparea semantică a materialului, divizarea în părți și stucturi logice, fiind astfel de câteva ori mai eficientă. Memorarea logică evidențiază și corelează informația cu cele asimilate anterior. Memorarea se circumscrie scopului de comunicare, acela de a înțelege
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2915]
-
care nu le înțelegem, fără a le lega de totalitate prin repetare, având astfel o productivitate scăzută față cazul memorării logice care cuprinde gruparea semantică a materialului, divizarea în părți și stucturi logice, fiind astfel de câteva ori mai eficientă. Memorarea logică evidențiază și corelează informația cu cele asimilate anterior. Memorarea se circumscrie scopului de comunicare, acela de a înțelege și reține un mesaj transmis, astfel ea nu trebuie să fie afectată de viteza cu care citim. Reușim să memorăm mai
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2915]
-
prin repetare, având astfel o productivitate scăzută față cazul memorării logice care cuprinde gruparea semantică a materialului, divizarea în părți și stucturi logice, fiind astfel de câteva ori mai eficientă. Memorarea logică evidențiază și corelează informația cu cele asimilate anterior. Memorarea se circumscrie scopului de comunicare, acela de a înțelege și reține un mesaj transmis, astfel ea nu trebuie să fie afectată de viteza cu care citim. Reușim să memorăm mai ușor informații simple, clare, concise, sistematizate, legate de sfera emoțională
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2915]
-
definiția înmulțirii ca adunare repetată. Este utilă reținerea acesteia pe două coloane: în prima coloană apar, în ordine, înmulțirile care au factorul cu care se înmulțește pe primul loc, iar în cea de-a doua coloană, pe al doilea loc. Memorarea se realizează mai ușor dacă sunt vizualizate ambele scrieri. Nu se realizează o învățare mecanică, deoarece toate tablele înmulțirii, sunt sau pot fi descoperite de elevi, dar aceștia trebuie să se convingă de necesitatea memorării tablei înmulțirii, din considerente ce
Caleidoscop by Mioara Prăjanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93504]
-
coloană, pe al doilea loc. Memorarea se realizează mai ușor dacă sunt vizualizate ambele scrieri. Nu se realizează o învățare mecanică, deoarece toate tablele înmulțirii, sunt sau pot fi descoperite de elevi, dar aceștia trebuie să se convingă de necesitatea memorării tablei înmulțirii, din considerente ce vizează doar timpul precizării unui răspuns. Este printre puținele locuri în care trebuie exersată memoria de lungă durată a elevilor, tabla înmulțirii constituindu-se în automatisme pe întreaga viață. Astfel, soluții pentru memorare pot fi
Caleidoscop by Mioara Prăjanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93504]
-
de necesitatea memorării tablei înmulțirii, din considerente ce vizează doar timpul precizării unui răspuns. Este printre puținele locuri în care trebuie exersată memoria de lungă durată a elevilor, tabla înmulțirii constituindu-se în automatisme pe întreaga viață. Astfel, soluții pentru memorare pot fi: - repetarea tablei în ordine crescătoare a factorului variabil, elevii având în față scrierea tablei în cauză, - repetarea în ordine aleatorie, - ștergerea rezultatelor de pe tablă și reluarea, în ordine, a celor două tipuri de sarcini, completând din urmă rezultatele
Caleidoscop by Mioara Prăjanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93504]
-
nivelul gândirii, forma exterioară a mișcării este inhibată. În schimb, prezența procesului latent din organul efector este dovedită de apariția unor curenți de acțiune specifici. Majoritatea operațiilor logice se sprijină pe codarea lingvistică a informației asupra căreia operează. Performanțele intelectuale (memorarea, înțelegerea, raționamentul, rezolvarea de probleme) sporesc semnificativ prin dobândirea limbajului. Cu toate că limbajul are o funcție importantă în cunoaștere, acestea din urmă nu se realizează numai prin structurile lingvistice. Gândirea și limbajul sunt indisolubil legate și se presupun reciproc; funcția esențială
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
practice și activ‑participative, formarea la elevi a unor algoritmi de utilizare a mijloacelor schematice și simbolice specifice anumitor discipline sau activități școlare (geometrie, desen, citit‑scris, activități la care se utilizează semne convenționale, hărți, schițe grafice, prototipuri, machete etc.). Memorarea este procesul de formare a legăturilor nervoase temporare la nivelul scoarței cerebrale și de fixare a informațiilor asimilate și prelucrate la nivel cognitiv. În funcție de prezența sau absența înțelegerii materialului de memorat distingem memorarea mecanică și memorarea logică, iar în funcție de prezența
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
convenționale, hărți, schițe grafice, prototipuri, machete etc.). Memorarea este procesul de formare a legăturilor nervoase temporare la nivelul scoarței cerebrale și de fixare a informațiilor asimilate și prelucrate la nivel cognitiv. În funcție de prezența sau absența înțelegerii materialului de memorat distingem memorarea mecanică și memorarea logică, iar în funcție de prezența sau absența scopului mnezic și a procedeelor mnemonice folosite memorarea poate fi involuntară sau voluntară; între aceste forme ale memoriei nu există raporturi de opoziție. Există o serie de factori care facilitează memorarea
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
grafice, prototipuri, machete etc.). Memorarea este procesul de formare a legăturilor nervoase temporare la nivelul scoarței cerebrale și de fixare a informațiilor asimilate și prelucrate la nivel cognitiv. În funcție de prezența sau absența înțelegerii materialului de memorat distingem memorarea mecanică și memorarea logică, iar în funcție de prezența sau absența scopului mnezic și a procedeelor mnemonice folosite memorarea poate fi involuntară sau voluntară; între aceste forme ale memoriei nu există raporturi de opoziție. Există o serie de factori care facilitează memorarea într‑o activitate
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
nivelul scoarței cerebrale și de fixare a informațiilor asimilate și prelucrate la nivel cognitiv. În funcție de prezența sau absența înțelegerii materialului de memorat distingem memorarea mecanică și memorarea logică, iar în funcție de prezența sau absența scopului mnezic și a procedeelor mnemonice folosite memorarea poate fi involuntară sau voluntară; între aceste forme ale memoriei nu există raporturi de opoziție. Există o serie de factori care facilitează memorarea într‑o activitate de învățare, inclusiv la elevii cu deficiențe: interesul pentru învățare sau înțelegerea scopului învățării
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
memorarea mecanică și memorarea logică, iar în funcție de prezența sau absența scopului mnezic și a procedeelor mnemonice folosite memorarea poate fi involuntară sau voluntară; între aceste forme ale memoriei nu există raporturi de opoziție. Există o serie de factori care facilitează memorarea într‑o activitate de învățare, inclusiv la elevii cu deficiențe: interesul pentru învățare sau înțelegerea scopului învățării și a utilității celor ce trebuie memorate, activismul sau învățarea prin acțiune, prin rezolvarea de situații‑problemă, prin efort de analiză și organizare
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
facilita procesele memoriei sunt necesare următoarele condiții: accesibilizarea materialului de memorat; diversificarea condițiilor în care e perceput și memorat materialul; asigurarea varietății exercițiilor și a exemplelor în timpul repetării; asigurarea unui echilibru optim și a unei alternanțe corespunzătoare între activitatea de memorare și odihnă; varietatea exercițiilor reproductive. Atenția reprezintă o formă superioară de activizare psihologică prin care se asigură desfășurarea optimă a proceselor cognitive și a oricărei activități destinate atingerii unui scop. Ca și în cazul memoriei, atenția eficientă se caracterizează printr
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
învățării se pot distinge două etape: în prima etapă se urmărește rezolvarea unei probleme unde rolul principal îl are gândirea, organizând percepția, atenția, memoria și imaginația ; în a doua etapă se realizează fixarea, consolidarea soluției unde rolul principal îl deține memorarea inteligentă. Tot timpul este însă necesară susținerea energetică a învățării, susținere realizată de motivație, voință, afectivitate și, la fel de necesară, este comunicarea dintre profesor și elev, care implică limbajul. În literatura de specialitate întâlnim două accepțiuni pentu noțiunea de învățare; în
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
e formată mai degrabă în cadrul învățării sociale. Învățarea sistematică se canalizează în două directii dominante: formarea de priceperi și deprinderi motorii (învățarea scrisului, a desenului tehnic, a activităților sportive etc.) - învățarea senzorio-motorie; însușirea de cunoștințe și formarea de capacități intelectuale (memorarea unor legi, formule, rezolvarea de probleme etc.) - învățarea cognitivă. Învățarea școlară este, în cea mai mare și semnificativă parte, o învățare cognitivă, scopul final urmărit fiind constituirea unui sistem cognitiv al elevului și a unor structuri operaționale specifice disciplinelor studiate
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
subiect si predicat, omiterea predicatului, repetarea predicatului și a subiectului; întâmpină dificultăți în însușirea formei scrise a limbajului apărând astfel dislexia, disgrafia și disortografia specifică deficiențelor mintale. Memoria memoria cifrelor este mai redusă comparativ cu normalul de aceeași vârstă mintală; memorarea nu dobândește un caracter voluntar suficient; acești copii nu își elaborează un plan de organizare a materialului nici în momentul fixării și nici în momentul reproducerii; dificultăți importante în realizarea transferului de cunoștințe datorate rigidității fixării și reproducerii cunoștințelor; lipsă
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de comunicare prin educație, dezvoltarea percepției kinestezice (pipăitul, vibrațiile, suflul, mișcările buco-faciale), dezvoltarea percepției vizuale, ca imitare a mișcărilor corpului, ale feței, ale gurii etc., dezvoltarea percepției auditive prin intermediul protezelor, dezvoltarea de raporturi afective cu ceilalți, dezvoltarea capacității de atenție, memorare, reproducere prin jocuri, scene mimate, desene etc. Vocea și suflul fondator, deși sunt automatizate, sunt în același timp puternic influențate de emoție. Când emoția este exagerată, ea poate determina modificarea vocii și a suflului necesar producerii ei. Mișcările mâinilor pot
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ale capului și părții superioare a trunchiului care determină atitudini cifotice, asimetrice etc.), o încetinire a ritmului dezvoltării psihice, un nivel de cunoaștere scăzut în raport cu vârsta, o coordonare oculomotorie deficitară, elemente ale unui infantilism afectiv sau, dimpotrivă, capacitate mare de memorare intenționată, concentrare deosebită a atenției, calități superioare ale voinței. • Lipsa controlului vizual, insuficiența mișcărilor (mai ales în primii ani de viață) duc la întârzieri în dezvoltarea fizică generală și în evoluția motricității, automatismele legate de mers se constituie mai greu
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
simple sau dispuse într‑o configurație spațială diferită, compararea de imagini cu detalii asemănătoare, reproducerea unor figuri de complexitate crescută, exerciții de tip puzzle etc.; - exerciții pentru stimularea memoriei senzoriale (vizuale, auditive, tactil‑kinestezice) prin pipăirea și recunoașterea de obiecte, memorarea unei ordini logice sau cronologice date, exerciții bazate pe memorări de cuvinte, propoziții, scurte povestiri, cifre, melodii după prima audiție etc. Toate acestea pot lua forma unor jocuri sau sarcini care să trezească interesul și motivația copiilor. Ca principii metodice
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
imagini cu detalii asemănătoare, reproducerea unor figuri de complexitate crescută, exerciții de tip puzzle etc.; - exerciții pentru stimularea memoriei senzoriale (vizuale, auditive, tactil‑kinestezice) prin pipăirea și recunoașterea de obiecte, memorarea unei ordini logice sau cronologice date, exerciții bazate pe memorări de cuvinte, propoziții, scurte povestiri, cifre, melodii după prima audiție etc. Toate acestea pot lua forma unor jocuri sau sarcini care să trezească interesul și motivația copiilor. Ca principii metodice în educația vizual‑perceptivă enumerăm: - educația vizual‑perceptivă face parte
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
frică față de școală, agresivitate etc. Tulburările de structurare spațial‑temporală se manifestă astfel: - ignorarea termenilor spațiali și temporali; - perceperea greșită a pozițiilor, duratelor, succesiunilor; - orientare greșită în timp și spațiu (dar cu perceperea corectă a spațiului și timpului); - tulburări în memorarea spațiului și timpului; - incapacitatea de a înțelege reversibilitatea unor fenomene sau evenimente. Instabilitatea psihomotorie caracterizată printr‑un dezechilibru al personalității consecutive unor dificultăți de inhibiție la nivel cortical are următoarele efecte: - în plan intelectual - copilul are o gândire confuză, face
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sintactică presupune însușirea ordinii, ierarhizării și raporturilor convenționale consacrate de logica lingvistică în limbă. 2. Dificultățile de învățare a conținutului limbajului se referă la aspectele semantice ale limbii; asimilarea cuvintelor limbii (vocabularul, fondul lexical al limbii) nu se rezumă la memorarea etichetelor lingvistice, ci implică procese subiective de cunoaștere a realității și de reprezentare simbolică și analitică (simboluri, concepte, judecăți și raționamente); acest proces începe în copilăria mică și continuă de‑a lungul vieții prin: - cunoașterea obiectelor și proprietăților lor esențiale
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
nonverbale; e) după simțul practic: - de dezvoltare; - de acumulare; - de utilizare; - de combinare; - de valorificare; f) după procesarea informației: - de input (perceptive - vizuale, auditive, temporal‑ritmice, de atenție, prin nediferențiere); - de integrare (de secvențialitate, de abstractizare, de organizare); - de retenție (memorare de scurtă și de lungă durată); - de output / de expresie (de limbaj oral, scris, citit); - de simț matematic (calcul, raționament, rezolvări de probleme); - de expresie motrice (fină, generală). Cauzele care determină în mod semnificativ apariția dificultăților de învățare la copii
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]