1,294 matches
-
sub raportul teritoriilor literare explorate decât în planul comprehensiunii critice. Astfel, monografia N. Beldiceanu (1961) reprezintă o evocare empatică a figurii neglijatului poet, în pagini uneori colorate, dar tributare fără excepție sociologismului vremii. Cea mai ambițioasă cercetare a lui U., Memorialistica în opera cronicarilor, interesează doar prin punerea problemei, pe care nici măcar nu încearcă să o rezolve. Căci delimitând memoria de istorie, el nu urmărește mai departe dialectica celor două categorii, ci se mulțumește să facă un inventar al „galeriei de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290388_a_291717]
-
decis postura livrescă, artizanală sau doar ocazională, dar își diminuează astfel simțitor palpitul poetic. SCRIERI: Poetul G. Tutoveanu, Bârlad, 1928; Istoria literară a Bârladului, București, 1936; G. Ibrăileanu și Bârladul, Fălticeni, 1939; Tecuciul literar, Bârlad, 1943; N. Beldiceanu, București, 1961; Memorialistica în opera cronicarilor, București, 1972; Salcâm uituc, introd. Al. Piru, pref. Dumitru Petrescu, București, 1973; Dealul brândușelor, București, 1974; Analize și interpretări literare (în colaborare cu Florin Mihăilescu), București, 1975; Fulg și zăpadă, București, 1978. Antologii: Antologia scriitorilor bârlădeni, Bârlad
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290388_a_291717]
-
români la studii, a participat la ședințele lor de tineret și a sprijini unii tineri veniți la specializare la Moscova. Multe din activitățile de la Moscova, din cei 6 ani cât a lucrat ca Atașat cultural, au apărut în volumul de memorialistică intitulat "VITRALII", în anul 1991, cu o prefață semnată de ambasadorul Francisc Păcurariu. Activități la Ambasada României la Sofia În perioada de numai un an și jumătate, a fost printre primii atașați culturali care, după revoluție, a acționat pentru punerea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Otoman: Geschichte des osmanischen Reiches, 5 volume, Gotha, 1908-1913... și așa mai departe, până la sinteze de istorie universală: Essai de synthèse de l’histoire de l’humanité, 4 volume, Paris, 1926-1928). Însă Iorga a scris și poezie, și proză, și memorialistică, și nu În ultimul rând piese de teatru. Bibliografia lucrărilor lui dramatice, multe dintre ele piese istorice În cinci acte și În versuri, cu personaje din istoria românilor dar și a lumii (Isus, Cleopatra, Dante, Sfântul Francisc), cuprinde vreo 30
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
grație exotismului său balcanic și oriental și personajelor răzvrătite care-i populează romanele (Kyra Kyralina, 1924). A urmat, după al Doilea Război Mondial, faimosul trio româno-francez: Eugen Ionescu-Emil Cioran-Mircea Eliade. Eliade a continuat să-și scrie literatura de ficțiune sau memorialistică În românește (tradusă Însă prompt În franceză și În alte limbi); lucrările privitoare la mituri și religii le-a scris În franceză, apoi și În engleză. Eugen Ionescu (1909-1994) a devenit (odată cu Cântăreața cheală, 1950) principalul exponent al teatrului absurdului
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și contribuția generoasă a altor colegi: amintirile au fost "transcrise de Val Săndulescu, după notele lui Ion Aurel Manolescu". Cartea (dactilograma însumează aproape 300 de pagini) se adresează nu numai celor interesați de istoria teatrului, nu numai cititorului obișnuit al memorialisticii culturale, ci și publicului larg: este scrisă fluent, cu căldură, dialogurile sunt credibile și alerte, iar cantitatea de informație inedită privind România începutului de veac XX este impresionantă. La acest manuscris (sper să găsesc un sponsor, spre a-l preschimba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
mânie proletară, câtă vreme tocmai fusese criticat în revista sovietică "Voprosî istorii"... Nu știa că era programat pentru altă tranșă de demascări... * A u apărut, într-un singur volum, toate cele șase "Umbre" ale lui Aurel Leon. Veți găsi, în memorialistica scriitorului și gazetarului ieșean, sumedenie de epigrame, parodii, vorbe de duh, șotii, farse, cu care scriitorii din această parte a țării își onorau ăsta e termenul! confrații în perioada interbelică. Altă carte, nu de mult apărută, îl are ca autor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
potrivit lui Mareș) a fost părăsită de colaboratori, "Cronica", dimpotrivă: și-a abandonat ea colaboratorii, decedând în 2006... Opțiunile politice ale autorului (pare-se, fan al Pieței Universității) îl privesc direct și personal. Pentru noi, prezintă acut interes paginile dense ale memorialisticii de reală și elevată intelectualitate, doldora de informație complet necunoscută și de adevărate "studii de caz" dedicate unor personalități de prim raft și atunci, cândva, și acum, unor fenomene sociale fulgurante (excelentă radiografia escrocheriei "Caritas") și, mai ales, unor tensionate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
o telegramă... în versuri expediată de Conu' Iancu și publicată apoi de Ranetti în "Furnica", mai apoi, în 1922, și în "Adevărul literar și artistic". Dar... semnată. Am dat peste răspunsul lui Gane (21 iunie 1912) într-o carte de memorialistică, la vremea ei celebră: "Orașul amintirilor", de Eug. Herovanu, achiziționată de la un anticar bucureștean (pag. 325). Gane o dă cotită: "Iubite Missiraș, este adevărat că versurile lui Caragiale (sic!) au fost povestite de mine unui reporter de la "Viitorul". Însă eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
un volum omagial, ce debutează cu un text în care sunt reliefate activitatea științifică și personalitatea sa Fapt extrem de rar întâlnit în arheologia din România, Vladimir Dumitrescu a scris, pe lângă textele arheologice propriu-zise sau texte de popularizare, și lucrări de memorialistică. Prima dintre acestea, referitoare la activitatea sa în cadrul M.N.A. până în anul 1956, a fost predată spre publicare înainte de căderea regimului comunist în 1989, motiv pentru care, la indicația editurii, a fost nevoit să o cenzureze, în cele din urmă fiind
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
totul altă realitate, într-o lume imaginară a ideilor, a sentimentelor, a creației artistice sau a trăirii cu Dumnezeu și cu Sfinții Săi, un frumos și plăcut substitut al realității sumbre. Nu am întâlnit mărturii în cărțile sau interviurile de memorialistică concentraționară care să nu recunoască influența providențială a versurilor marilor poeți închiși: Radu Gyr, Nichifor Crainic, Vasile Voiculescu, Andrei Ciurunga. Foarte important este că toți deținuții se regăseau în versurile marilor poeți care dezvoltau temele cunoscute tuturor celor întemnițați. Poeziile
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Vancea"... Era un clasic, un bun al tuturor. Opera lui este imensă. Ea trebuie căutată în toate marile periodice de specialitate și în cărțile de oftalmologie pe care le-a scris singur; nu mai puțin în cărțile de eseuri și memorialistică, talentul de excelent scriitor fiind pe măsura retoricii sale de neuitat. Trahomul, virozele oculare, neurologia oculară, cataracta, metode noi și concepte noi în chirurgia oculară, endocrino-oftalmologia și multe altele l-au făcut cunoscut, l-au consacrat ca academician, medaliat al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
fie prezentă în paginile revistelor și gazetelor de limba română: „Viața noastră”, „Ultima oră”, „Adevărul”, „Minimum”, „Izvoare”, „Orient Expres”, „Tribuna”. Începând cu Ora severă (1982), eseu poematic despre întâlnirea cu Israelul, îi apar, tot în românește, mai multe cărți de memorialistică, proză și versuri. Face parte din Confederația Scriitorilor din Israel și din Organizația Internațională a Ziariștilor. Interesul scriitoarei se îndreaptă spre proza memorialistică, în care creionează îndeosebi portrete de artiști, dar și spre proza de ficțiune. Nucleul magic (1986) este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288069_a_289398]
-
în „Tribuna” (1884), cu o culegere de folclor, continuând să tipărească, în „Transilvania”, studii din același perimetru tematic, amplificate ulterior și reunite în volumul Muzică și dansuri la români în veacurile XVI și XVII (1909). Literatura lui B. este preponderent memorialistică. Semnând și cu pseudonimele Bill-A-Zam, Ioța, Ioța lui Toboc, Ler, Lerapogauc, Poganello, Spectator sau cu numeroase combinații de inițiale și prescurtări, este prezent cu schițe, tablete, foiletoane, portrete și reportaje literare în publicații din Transilvania și Banat, dar și de peste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285862_a_287191]
-
i-a consacrat articole ample, și, în tinerețe, pe Strindberg și pe Wedekind, din opera căruia, ca și din cea a lui Heine și Cehov, a tradus prin reviste. Ceea ce rezistă cu adevărat din activitatea literară a lui P. este memorialistica, publicată postum în volumele Călare pe două veacuri. Amintiri din tinerețe (1895-1906), apărut în 1968, și Memorii, editat în 1978, unde însemnările merg până în 1927. Valoarea amintirilor este în primul rând documentară, privind bogata biografie a autorului și implicit viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289069_a_290398]
-
lucrurilor, favorizată de practică, dar și firea omului sunt acelea care au făcut din posesorul unei diplome de "Doctor în Medicină și Chirurgie" (cu o teză din acest din urmă domeniu) unul dintre pionierii homeopatiei și medicinii naturiste în România (memorialistica abundă în relatări despre importanța pe care o acorda Voiculescu tratamentului naturist, dar și psihologic al bolnavilor). 1.1. Competența lingvistică 1.1.1. Titlul " Toate leacurile la îndemână" este explicat de Voiculescu în prefața intitulată "Cuvânt de lămurire": dicționarul
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
dacă nu chiar oroare față de intervenția brutală asupra corpului omenesc. Și aceasta pentru că, în fond, așa cum nota Roxana Sorescu, Lobocoagularea prefrontală este o alegorie "despre neînvinsul har al iubirii" (Notă asupra ediției, la Voiculescu 1998: 8). Iată o pagină de memorialistică, a Virginiei Cartianu, ce servește presupunerii formulate anterior: "Din amintirile mamei, în timpul primului război mondial, Vasile Voiculescu fusese numit medic-șef al unui spital militar înființat la Bârlad, post de mare răspundere pentru un tânăr medic generalist, care își începuse
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
memorie contribuția dascălilor și conducătorilor ei născuți în părțile sătmărene" (art. Sătmărenii și cetatea culturală a Beiușului, în op.cit., pp. 110-113). 2. Vasile LUCACIU Întâlnirea cu sătmăreanul din localitatea Apa, Vasile Lucaciu este susținută de însemnările lui Ioan Slavici din Memorialistica sa, la care trebuie să-l includem ca martor. În capitolul "La Viena" el vorbește de "cercul restrâns" din jurul lui Eminescu pe care îi consemnează specificând regiunea de unde sunt: din Bucovina (V. Bumbac, Grigoroviță), din Basarabia (Stamati), din Brașov (T.
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
adăugăm o părere proprie: lipsa referințelor la acest articol apărut acum ...134 de ani credem că indică o temere falsă, teama de a nu știrbi prestigiul marelui luptător pentru unire a românilor ardeleni, Vasile Lucaciu... Ironia sorții face că după Memorialistica 31 lui Ioan Slavici, preotul-luptător pentru cauza românilor (născut în localitatea sătmăreană Apa, la 22 ian. 1852) a fost singurul (primul?) sătmărean care s-a întâlnit cu M. Eminescu. În cap. "La Viena" el așază în "cercul restrâns" din jurul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
mai mulți autori clasici și latini, Tip. L. Nagy. Sunt 505 "sentințe" prelucrate în versuri și un Adaos în care se dau textele originale. Petru Bran pune în circulație numele de "Satu Mare". 8 Ioan Slavici, Lumea prin care am trecut. Memorialistică. Publicistică, Ed. Institutului Cultural Român, Buc., 2004, cap. Zile frumoase și bune, p. 135. 9 Apelul către publicul român apare în Federațiunea, IV, nr. 62, 9/21 iunie 1871. I. Slavici indică și apariția în Românul, 10 iunie 1871, Închisorile
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
edițiune a Tipografiei Libere", de la Anul I, nr. 1 (sept. 1885) la nr. VI (febr. 1886) și la Baia Mare, în Tipografia lui Michailu Molnár, de la nr. VII (oct. 1886) până la încetarea seriei. 31 Ioan Slavici, Lumea prin care am trecut. Memorialistică Publicistică, Ed. Institutului Cultural Român, Buc., 2004, p. 27. 32 cf. Iulian Negrilă, articolul I.L. Caragiale repere istorico-literare, Arca, VI, nr. 10-12, 1995, pp. 89-96; vezi și facsimil cu textul unei vederi în "Pro Unione", Baia Mare, V, nr. 1-2, (13-14
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
și postfață Thomas Kleininger, pref. Ion Ianoși, București, 1992-1994. Repere bibliografice: Elena Tacciu, Succesul lui Goethe, RL, 1981, 36; Ovidiu Papadima, „Ecouri goetheene în cultura română”, MS, 1982, 3; Ioan Holban, Două romane despre daci, CRC, 1983, 15; Z. Ornea, Memorialistica unui pașoptist, RL, 1986, 4; Petre Solomon, Un cărturar adevărat, RL, 1989, 50; Andreea Deciu, Calmul valorilor, RL, 2000, 14; Popa, Ist. lit., II, 1103; Dicț. scriit. rom., IV, 84-86. Al.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]
-
deceniului al șaptelea. Crestomație cu arie largă de cuprindere problematică și numeroase reveniri în spirală asupra unor subiecte și protagoniști, investigarea operată de S. a suplinit cu succes absența edițiilor de documente stocate în arhivele Serviciului Român de Informații, de memorialistică și corespondență, a unor noi istorii literare. SCRIERI: Carte rară și prețioasă. Sec. XVI-XVIII, I-II, Sibiu,1991-1992; România în timpul primului război cultural (1944-1948), vol. I: Trădarea intelectualilor, Sibiu, 1992, vol. II: Reeducare și prigoană, Sibiu, 1993; Literatura în totalitarism
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
continuare..., până aici am văzut cum..., o altă întrebare care se naște este...), structurile enumerative etc. Prin comportamentul autocentrat (autodezvăluirea) indivizii se dezvăluie celorlalți vorbind despre ei înșiși. Tip de comportament verbal constitutiv pentru anumite genuri și specii literare/jurnalistice (memorialistica, interviurile, cv-urile etc.), autodezvăluirea este o parte constitutivă a relațiilor sociale în măsura în care definește stadiul unei relații (stadiu inițial, stadiu avansat, stadiu final; relație pozitivă/negativă), gradul de intensitate al relației (relație superficială/relație intimă) sau dă indicii asupra direcției pe
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
încă la grea încercare, revista de față, crede Alexandrina Cernov, are menirea să „recupereze adevărul istoric, ”cronologia istorică și politică, activitatea partidelor politice, mărturii istorice, aspecte de viață spirituală religioasă, dicționare bibliografice, portretele reprezentanților științei și culturii românești din Bucovina, memorialistică, demografie, creație literară, artă, etnografie și folclor.” Glasul Bucovinei, revista - se declară urmașa și continuatoarea a ceea ce a fost Glasul Bucovinei, fondat în 1918 la Cernăuți de Sextil Pușcariu și Ion I. Nistor, concluzionând că „românii din Bucovina, aidoma fagilor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]