46,957 matches
-
și se poate baza chiar pe o fază preliminară de creațe ( pregătirea fițuicilor) e condamnat în mod absolut. În schimb, școala tinde ( tindea?) să tolereze sau să premieze alte forme de copiere. Învățatul pe de rost și reproducerea exactă din memorie a unui text au fost multă vreme ( mai sînt încă, poate?) o formă de adecvare școlară răspîndită și răsplătită. Cu atît mai justificată cu cît nu se baza pe un text scris, ci de unul dictat de profesor. Cred că
A copia by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13797_a_15122]
-
profundă, o fire eminamente creatoare. Atît în pictură, cît și în scultură și în celelate forme de exprimare, el se manifestă energic și rafinat în același timp, folosind, cu o mare capacitate de înțelegere a materialelor și a tehnicilor, deopotrivă memoria istorică a acestora și potențialul încă neexplorat. Așezat la intersecția a două culturi, cea popular-etnografică, pe care zona Bistrița o poate încă valorifica, și cea de sursă academică, specifică oricărui mediu artistic structurat, Max Dumitraș a reușit, în cele aproape
Imagini ale interregnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13777_a_15102]
-
colectiv și a relaților stabilite între membrii comunități nucșorene; e vorba despre proiectul de cercetare coordonat de Alina Mungiu-Pippidi și Gerard Althabe, Secera și buldozerul. Scornicești și Nucșoara. Mecanisme de aservire a țăranului român, și de volumul Aurorei Liiceanu, Rănile memoriei. Nucșoara și rezistența din munț, care folosește parțal materiale rezultate din cercetarea Mungiu-Althabe ( și aflate acum în arhiva Institutului Român de Istorie Recentă - IRIR). Am scris în urmă cu cîteva luni despre cea dintîi carte, care analizează ca reprezentative pentru
Memorii care trădează by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13790_a_15115]
-
ochii securiștilor care împînziseră satul ( și care, cu o stratagemă de mare subtilitate psihologică, au făcut-o pe Ana Simion să se deconspire, surorile adăpostindu-se de autorități alți 5 ani, în podul plin de păduchi al unui consătean). Rănile memoriei e o carte care, punînd în discuție realitățile psihologice din spatele mitului rezistenței muscelene, îl face pe cititor, cel puțin, să-și privească mai bine trecutul oarecum mai înțelegător, oarecum mai realist. E o carte pentru memorie, dar nu una care
Memorii care trădează by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13790_a_15115]
-
al unui consătean). Rănile memoriei e o carte care, punînd în discuție realitățile psihologice din spatele mitului rezistenței muscelene, îl face pe cititor, cel puțin, să-și privească mai bine trecutul oarecum mai înțelegător, oarecum mai realist. E o carte pentru memorie, dar nu una care, prin osificare, să devină o altă formă a uitării, ci o memorie vie, chiar dacă, uneori, dureroasă.
Memorii care trădează by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13790_a_15115]
-
rezistenței muscelene, îl face pe cititor, cel puțin, să-și privească mai bine trecutul oarecum mai înțelegător, oarecum mai realist. E o carte pentru memorie, dar nu una care, prin osificare, să devină o altă formă a uitării, ci o memorie vie, chiar dacă, uneori, dureroasă.
Memorii care trădează by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13790_a_15115]
-
dezdoaie / Spirala vibrând în cercuri de înălțare." ( Să-i lași secundei) sau "Pășesc pe ape brusc pornite la vale / și axa oceanului țintește oarbă / prin degetul mare către diamantul de sus. / Nici un punct de vedere la intrarea în cerc, / doar memoria devastând ultima culoare aprinsă / din purpuriul pleoapei de pește." ( Înălțare) Discursul Valeriei Grosu e greoi, pare căznit, prețios pe alocuri, alteori prea retoric. O poezie a cărei tematică, al cărui conținut necesită multă pricepere pentru a o mai putea livra
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
Pavel Șușară Cunoascuta graficiană și arhitectă Mihaela Șchiopu i-a dedicat Irinei Nicolau, la aproape un an de la dispariție, o expoziție de pictură cu totul specială. Deschisă la Galeria Simeza, această formă de evocare, de resuscitare a memoriei și de mărturisire publică a unei prietenii suspendate prematur de către un destin abuziv, nu este o construcție epică în jurul unei prezențe umane și culturale atît de active în ultimul deceniu, așa cum a fost Irina Nicolau, o descriere mai mult sau
Exuberanță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13827_a_15152]
-
plenitudinii, acea materie explozivă gata să facă pasul de la exuberanță la celebrare. Prin această regie subtilă a imaginii și a itinerariilor lecturii, artista a reușit să mijlocească exemplar întîlnirea publicului cu arta și cu fragilitatea ființei umane, a prezentului cu memoria, a limbajului pur cu semnificația subtextuală, a melancoliei surde și ușor crepusculare cu un optimism surîzător și adolescentin. Într-un asemenea context vizual, seducător și plin de paradoxuri, în care spirirtul analitic și puterea de sinteză s-au exacerbat reciproc
Exuberanță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13827_a_15152]
-
destinul ei putînd semăna, în viziunea prietenei franceze, cu acela al lui Ulisse. Eroarea de percepție este evidentă: eroul epopeii homeriene a fost un aventurier și nu un emigrant sau un exilat, chiar dacă exilul înseamnă o aventură în necunoscut. În memoria afectivă și culturală a Irenei se nasc puzderii de asociații roind în jurul temei „Marii Reîntoarceri". Astfel, un mit străvechi devine parțial compatibil cu destinele eroilor contemporani ai romanului. Următoarea secvență este o digresiune lingvistico-mitologică pornind de la titlul cărții. Reîntoarcerea înseamnă
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
Luminița Voina-Răuț Cartea de memorii Ultimul meu suspin este rodul celor optsprezece ani de colaborare și prietenie dintre Luis Buñuel și Jean-Claude Carrière. Împreună au realizat șase capodopere cinematografice: Jurnalul unei cameriste, Frumoasa de zi, Calea lactee, Farmecul discret al burgheziei, Fantasma libertăți și Acel
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
Salvador Dalí, iar finanțarea a realizat-o însăși mama lui Buñuel, fără a vedea însă vreodată filmul. Anul acesta, pe 29 iulie, se împlinesc 20 de ani de la moartea marelui cineast. Redăm mai jos un fragment din cartea sa de memorii, în curs de aparițe la Editura Humanitas. Dacă mi s-ar spune: mai ai de trăit douăzeci de ani, ce ț-ar plăcea să faci în cele douăzeci și patru de ore ale fiecărei zile pe care o s-o mai trăiești, aș
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
ore ale fiecărei zile pe care o s-o mai trăiești, aș răspunde: daț-mi două ore de viață activă și douăzeci și două de ore de vise, cu condița să mi le pot și aminti ulterior, căci visul există doar prin memoria care-l păstrează. Ador visele, chiar dacă sunt coșmarele de care am parte cel mai des. Sunt totdeauna presărate cu obstacole pe care le cunosc și le recunosc. Dar mi-e totuna. Această dragoste nebună pentru vise, pentru plăcerea de a
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
personaj, instanțele romane nu ignorau faptele și, oricât de interesat va fi fost juriul, sentința nu putea sfida evidența. De altminteri, dacă s-ar fi impus corupția, n-avea cum Roma să construiască un imperiu care a rămas trainic în memoria europeană. Gândind la această poveste, m-am iluminat brusc și mi-am dat seama cât de înțelept acționează Ministerul Educației. Ministerul pregătește eliminarea practic a latinei din școala românească. Foarte justă măsură. Păi cum, elevii noștri să citească texte în
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]
-
despre Tudor Vianu, al cărui asistent fusese, despre „memorialistica unor prieteni", despre Eminescu și Caragiale, incluse, de asemenea, în cartea de la Polirom dovedesc faptul că fostul profesor și redactor al Europei Libere se gîndea de mult timp la alcătuirea unor memorii, și totuși, Copacul din cîmpie nu-l poate lăsa decît nesatisfăcut pe cititorul în căutarea unor relatări amănunțite din viața unui om care-a văzut și trăit multe. Gelu Ionescu are o discreție care face parte din structura lui cea
Document moral by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13863_a_15188]
-
se ascunde de sine însuși, chiar în minunatele pagini de Răzlețe (despre lumea copilăriei și aventurile tinereții în plin comunism a acestui urmaș de mari moșieri) și mai ales în cele dedicate celor 12 ani de Europa Liberă; în aceste memorii, Gelu Ionescu trăiește prin prietenii săi - căci are un cult al prieteniei - în care se reflectă, construindu-se, într-un fel, ca o proiecție a acestui puternic sentiment a cărui vocație îi e atît de proprie. Un Gelu Ionescu de
Document moral by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13863_a_15188]
-
trecea, se menționa când venea vorba de el: "Atenție, Duțu mușcă!"... A cunoscut pe toți intelectualii de seamă ai țării închiși în acei ani. A reprodus tot ce auzise în pușcărie, prelegerile ținute, ascultate, transcrise cu o fidelitate dramatică a memoriei, schițând portrete cu o forță a observației de veritabil reporter trimis la fața locului. Totul, cu o sinceritate vitriolantă și cu un remarcabil simț literar, necunoscut la Meșota, deși făcea parte cu brio din secția umanistă a profesorului Hoidas, fiind
Nasturele respectiv by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13870_a_15195]
-
o zi cînd dv. citiți aceste rînduri, discuția... cu doi oameni care și-au descoperit după 1989 o excepțională vocație de manageri culturali nu poate fi decît foarte instructivă. l În același loc, se publică intervențiile de la lansarea cărții de memorii a dlui Gelu Ionescu Copacul din cîmpie (prezentată, nu știm de ce, drept roman) și cele de la acordarea titlului de Doctor Honoris Causa al Universității București profesorului german de filosofie Walter Biemel. Dl Biemel e originar din Brașov, unde tatăl său
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13888_a_15213]
-
natura pe locul întîi, înaintea bibliotecii. O asemenea ierarhizare poate stîrni nedumerire, dar ea trebuie înțeleasă în contextul pledoariei sale pentru încrederea în sine în numele căreia trebuie respinsă preluarea aidoma a dogmelor acceptate. Nu poate fi vorba de a ignora voit "memoria Trecutului", după cum nu este întîmplător că ultimul cuvînt din această expresie este scris cu majusculă. Ne poate surprinde, iarăși, importanța atribuită acțiunii, formulată ca o cerință esențială căreia intelectualul american trebuie să-i răspundă. Nevoia de implicare a acestuia în
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
e și primul an în care s-a înființat și funcționează un "Departament de istorie" al Festivalului, care are de studiat un drum de peste o jumătate de secol. Aici ar fi de povestit (tot scurt) o mișcătoare seară omagială, în memoria lui Maurice Pialat și Daniel Toscan du Plantier, care au murit la începutul lui 2003 (primul de tristețe că nu mai filmează, al doilea de epuizare zicea Gilles Jacob, președintele Festivalului). Pialat, regizorul controversatului SOUS LE SOLEIL DE SATAN (produs
Ciao, Federico! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13879_a_15204]
-
cioc în cioc,... fiind, toată viața ei, D., numai curiozitate, o dârză nevoie de a cunoaște, de a afla, pândind încă de acolo, din fața celor doi... un viitor gata încărcat, gata suprasaturat de propria ei foame de a păstra în memorie evenimentele, pentru cine? nici ea nu putea să știe... Așadar, ea îi văzuse pe cei doi monștri sosind pe lume unul după altul, zvârcolindu-se, bătându-se între ei, să câștige, să supraviețuiască celuilalt, răpindu-i până și aerul și
Roman ratat - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13902_a_15227]
-
principial scindate, fapt oglindit cel mai bine în propensiunea sa către genialitate. În termeni întrucâtva cantitativi, genialitatea este o chestiune esențială care ține de puterea individuală. Weininger țintește să edifice o adevărată psihologie a genialității, geniul fiind definit în funcție de excelența memoriei unei persoane, care indică astfel inegalabila considerație pe care o are pentru propria-i existență precum, din perspectiva autorului, este cazul lui Goethe. Premisa fundamentală a tuturor acestor considerații, baza care le face posibile este, foarte original la data apariției
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]
-
Vargas Llosa publică o nouă carte la Editura Alfaguara din Madrid: El Paraíso en la otra esquina ( Paradisul în altă parte), surprinzându-ne, ca de fiecare dată, prin tematica aleasă și prin ușurința cu care trece de la o carte de memorii, la un roman de dragoste, apoi la unul dedicat dictaturii și iată, la un volum închinat Florei Tristán și lui Paul Gauguin, două personalități puternice (a prueba de balas, cum zice Llosa) ale căror rădăcini se află undeva, în îndepărtata
Un nou roman al lui Llosa by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13884_a_15209]
-
el realizează în Anglia "Macbeth" (finanțat de către fondatorul "Playboy", Hugh M. Hefner), la Hollywood "Chinatown" ( Premiul Oscar pentru scenariu) și "Tess" în Franța, cu Nastassja Kinski, noua sa companioană. O pauză de șase ani, pentru a-și redacta cartea de memorii, publicată sub titlul: "Roman despre Polanski" și a pune în scenă cîteva proiecte ambițioase: "Amadeus" și "Metamorfoza" după Kafka). La 56 de ani se căsătorește cu tînăra franțuzoaică Emmanuelle Seigner. Un mariaj, în fine, stabil, din care se vor naște
Un cinema numit Polanski by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13908_a_15233]
-
avea de suferit presa locală din țară. Dar după cum se știe majoritatea cotidianelor din provincie au fost "cumințite" de cenzura economică, încît dacă Sechelariu are vreo listă cu neprieteni ai PSD-ului, ea nu ocupă un loc prea mare în memoria primarului băcăuan. l Duminica trecută au fost alegeri locale în 24 de circumscripții electorale - comune risipite ici, colo prin țară. În ZIUA un titlul sintetic: "Guvernul, agent electoral pentru PSD - cu un supratitlu dătător de amănunte: "Tărnosiri, asfaltări și mese
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]