626 matches
-
cu scutire de vama și de alte taxe, merinde în cantitatea necesară pentru o zi de călătorie, exceptându-se articolele care constituesc monopoluri ale Statului. Cînd se duc să muncească pe terenuri de munte, acesti locuitori pot lua cu ei merinde în cantitate necesară pentru șederea în acele locuri. Articolul 18 1. Persoanele următoare pot transporta, cu scutire de vama, sub rezerva înapoierii, obiectele trebuincioase exercitării profesiunii lor: a) clericii și ajutoarele lor, obiectele trebuincioase îndeplinirii riturilor religioase; ... b) medicii și
CONVENŢIE din 7 decembrie 1929 între REGATUL ROMÂNIEI şi REPUBLICA POLONIA PRIVITOARE LA ÎNLESNIREA TRAFICULUI DE FRONTIERA LOCAL ROMÂNO-POLON. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136716_a_138045]
-
prin care se realizează complementul direct dezvoltat intră în relație cu regentul prin pronume sau adverbe relative (care fac parte din structura complementului, de altfel): „Apoi se roagă să-i deie și lui ceva de mâncare, căci... n-are nimica merinde la dânsul, nici de unde cumpăra.” (I. Creangă) Poziția pronumelui relativ în interiorul categoriei gramaticale a cazului este determinată de funcția sintactică pe care o realizează în relație cu infinitivul. Identitatea de complement direct a construcției infinitivale introdusă prin pronume relativ (care
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
s-a căit, s-a rugat Maicii Domnului iar în dimineața următoare a putut intra, s-a rugat cu smerenie, în genunchi, în fața Sfintei Cruci. La ieșire, s-a hotărât să părăsească lumea plină de tentații, și-a luat ca merinde trei pâini uscate, a trecut Iordanul și a plecat în pustiu, unde a trăit în post și rugăciune, 47 de ani. Forța de învingere a ispitelor datorată credinței a făcut-o să se înalțe de un cot deasupra pământului când
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în pustiu, ajutat de un leu. Într-o altă versiune, Maria zisă Egipteanca ar fi fost o călugăriță fecioară la Biserica Sfântului Mormânt. Aici ar fi păcătuit cu un monah, s-a căit, s-a rugat ca un coș cu merinde să-i ajungă toată viața și a plecat în pustiu. Aici au întâlnit-o pustnicii, era goală, acoperită de părul crescut, într-o peșteră. Sfântul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului, relatează despre monahul Zosima care trăia într-o mânăstire din Palestina, că
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a povestit monahului cum s-a hotărât să se alăture grupului de pelerini ce mergea la Ierusalim, cum a vrut să intre în Biserica Sfântului Mormânt și nu a putut, cum o voce i-a șoptit să-și ia câteva merinde și să meargă să se pocăiască în pustiu. După ce și-a terminat merindele, s-a hrănit cu ierburile deșertului, s-a adăpostit în grote, s-a acoperit cu Cuvântul Domnului, în nădejdea mântuirii. I-a cerut monahului s-o împărtășească
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ce mergea la Ierusalim, cum a vrut să intre în Biserica Sfântului Mormânt și nu a putut, cum o voce i-a șoptit să-și ia câteva merinde și să meargă să se pocăiască în pustiu. După ce și-a terminat merindele, s-a hrănit cu ierburile deșertului, s-a adăpostit în grote, s-a acoperit cu Cuvântul Domnului, în nădejdea mântuirii. I-a cerut monahului s-o împărtășească, el a zărit-o ca plutind deasupra apelor. A găsit-o moartă, a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Rizea se referă la moaștele cuvioasei Filoteia de la Mânăstirea din Curtea de Argeș. Filoteia era româncă și a trăit prin secolul XII, la Trnovo, în Bulgaria. Pe când avea 12 ani, ea a fost ucisă cu securea de tatăl ei fiindcă dădea săracilor merindele pe care trebuia să i le aducă lui pe câmp, la plug. Moaștele acestei fecioare au fost aduse la Curtea de Argeș, cu mare alai domnesc, în secolul XVI. Ea este zugrăvită cu securea la picioare. Prafu’ de pe salcie “Așa am aflat
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
în mână...Sunt sigur, iubite prieten, că dacă ai fi fost cu mine acolo ai fi trăit același sentiment. Rămân însă cu speranța că odată și odată vom străbate împreună - ca pe vremuri - toate aceste locuri, dar purtând în desagă merindea cunoașterii... Sper că ultimele fraze nu te-au întristat prea mult. Aștept cu viu interes slovele tale. Pe curând, iubite prieten. X Nu mai credeam că o să-ți amintești de remarca pe care o făcurăm noi cândva, privitoare la faptul
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
nu te chinuiești așa cum noi ne ostenim pe această mică bucățică de pământ pe care o avem, în toamna lui 1937, mi-am luat trăistuța în care am pus un caiet, o călimară cu cerneală, un condei, o gumă, ceva merinde și împreună cu tata eram gata de plecare la examenul de admitere la liceul Eudoxiu Hurmuzachi din Rădăuți. Mama, blândă cum era, mă privea tristă, tata dădea mereu sfaturi, iar eu umblam mereu îngândurat și trist că mă despart de prietenii
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
făptură / Duse, harnică, la gură / O fărâmă de ceva, / Care-acasă trebuia / Așezat în magazie / Pentru iarna ce-o să vie. Un'te duci așa degrabă? Gândul meu mâhnit o-ntreabă, / Încă nu te-ai lămurit / Că greșești și-ai rătăcit? / Cu merindea îmbucată / Te-ai suit până-n cravată / Și mai ai până-n chelie / Două dealuri și-o bărbie. / Nu vrei, tată, să-ți arăt / Cum iei drumul îndărăt?"" (Tudor Arghezi, O furnică) (d) "Făr-a pierde vremea, vițelul pornește, / Ajunge la unchiu, cearcă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ne emoționează. Într-adevăr, Ana este prea puțin vinovată; dar ce ați spune de aceasta? Stan era argat la un boier; din banii strânși, își cumpără un car, boi și câteva oi. Într-o zi, aflându-se în pădure, mănâncă merindele și lasă ce-i rămâne, un boț de mămăligă, pentru înfometatul care o va găsi. Se întâmplă să fie un drac, Chirică, care, ca să-i mulțumească, intră în slujba lui fără să ceară bani; cere doar ca, după trei ani
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
mă descurcam singură, împinsă de un motor interior a cărui energie mă uimește acum. În 28 ianuarie 1962, ne urcam în tren - la Gara de Nord din București - Vlad, fiul nostru și cu mine, cu cele trei valize ale noastre și cu merinde să ne ajungă până la Paris, căci n aveam nici un ban străin. Pe peronul gării, în acea dimineață în care ne luam rămas-bun de la România, o mulțime de femei din familie veniseră să ne conducă: mamă, soră, mătuși, verișoare. Pentru ele
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
destul de gol. La gară, se adunaseră: soacră-mea, Jeanna Filipescu, Yvonna Stolojan etc., mai mult cucoane, care riscau mai puțin decât bărbații. Ne-am despărțit de România, buimaci, duși de evenimente, fără un ban străin în buzunar. Luaserăm cu noi merinde de drum. Am plecat de dimineață, și seara eram la Episcopia Bihorului. Conductorul român a mers cu noi doar până la graniță. Luaserăm cu noi, printre obiectele la care țineam, Istoria literaturii române a lui Călinescu, pe care o cumpărasem de la
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
de la ei. În ziua Înălțării Domnului, cei care au în familie morți împart azime calde, ceapă verde și rachiu, pentru sufletele morților; prin asta se crede că, în acea zi, se înalță sufletele morților la cer și trebuie să aibă merinde de drum. Omul dacă moare, sufletul umblă timp de șase săptămâni pe unde a umblat cu trupul, apoi vine la mormânt, își adună tot ce i s-a dat de pomană, se suie pe cruce, apoi se înalță la cer
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de la ei. În ziua Înălțării Domnului, cei care au în familie morți împart azime calde, ceapă verde și rachiu, pentru sufletele morților; prin asta se crede că, în acea zi, se înalță sufletele morților la cer și trebuie să aibă merinde de drum. Omul dacă moare, sufletul umblă timp de șase săptămâni pe unde a umblat cu trupul, apoi vine la mormânt, își adună tot ce i s-a dat de pomană, se suie pe cruce, apoi se înalță la cer
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și necontestabilă, Încât nimeni n-a pus la Îndoială Întemeierea ei ca Taină de către Mântuitorul.În Euharistie creștinii se Împărtășesc cu sângele care se varsă, de aceea ei devin concorporali și consanguini cu El. Euharistia este un dar „ca merindele pe calea vieții veșnice”, de aceea se păstrează și după Liturghie. Domnul nostru Iisus Hristos este prezent În Euharistie nu numai cu Trupul și Sângele Său, ci și cu sufletul și dumnezeirea Sa, adică cu Întreaga Sa ființă, ca Dumnezeu
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Coca Stana () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92311]
-
că cerem prin aceasta și alte lucruri de trebuință, fără de care n-am putea trăi, cum ar fi îmbrăcămintea sau adăpostul. Dar fiindcă sufletul are nevoie de hrană sufletească, pentru întreținerea vieții duhovnicești, am mai putea înțelege prin „pâine” și merindea duhovnicească, pentru suflet. Această din urmă hrană este cuvântul lui Dumnezeu, care înseamnă cunoașterea adevărurilor dumnezeiești și duce sufletul la contemplarea nemaivăzutelor, dumnezeieștilor comori, cu a căror vedere mintea se desfată; iar când harul dumnezeiesc pătrunde în suflet prin dumnezeieștile
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Scripturi și înțelesul ei pentru iubirea pe care trebuie să o avem pentru Dumnezeu, să luăm aminte la ce spune Sf. Isaac Sirul: „Citește și din Evanghelie cele dăruite de Dumnezeu spre cunoașterea întregii lumi cu mintea ta să ia merinde din puterea Proniei Lui, și să se scufunde în lucrurile minunate ale lui Dumnezeu. Și când începe harul să-ți deschidă ochii pentru a simți cu adevărat vederea lucrurilor, îndată ei încep să reverse șiroaie de lacrimi.” Pentru a înțelege
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
legați la ochi, adânciți în propria lor orbire. Cum caută mereu explicații, crede că preotul înainte de a fi orbit el însuși, a legat ochii sfinților. Povestește mulțimii ce vede iar mulțimea ca o turmă veritabilă, se spăimântă, mulți părăsindu-și merindele. Este prima dată când nu are remușcări că fură din ceva ce nu-i aparține. La întoarcere spre casa unde îi aștepta restul grupului, doctorul și soția lui ceva mai întremată, văd mulțimi de orbi ce par a se organiza
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
sub forma unei racordări auspicioase la nesfârșit. La gura peșterii, Dedal îngropă un crater de lut ars cu un fagure de miere înăuntru, în așa fel încât gura lui să se găsească în rasul pământului, iar deasupra-i îngrămădi celelalte merinde lângă amforele cu vin și cele cu apă. În decursul preparativelor, dintre doi prieteni aprinși de-o ciondăneală, unul apucă o piatră colțuroasă s-o arunce în capul celuilalt, lucru la care renunță totuși în ultimul moment, pacificat poate întrucâtva
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cu ochii în gol, departe unul de altul și ciufuți din cale afară. Se priveau doar pieziș, cu suspiciune. Nici pe el nu-l întâmpinară mai sociabil, ci abia îngăimând, absenți, bâlbâieli stereotipice ca răspuns la presiunile lui. Grămada de merinde din mijloc nu dispăruse, ci se împrăștiase în mici movilițe private, vegheate fiecare avar de proprietarul ei. Deși Dedal nu avea cum să înțeleagă imediat - și cu atât mai puțin zidarii, în starea de abrutizare în care se aflau - ajunseseră
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de la gura Volgăi, să obțină și bunăvoința lui Tynybeck, fiul întâi născut al lui Uzbek, în același scop. Și, pentru că solia trebuia să treacă prin Ungaria și Transilvania, unde aveau loc lupte cu tătarii, Carol Robert trebuia să asigure viața, merinde de drum și călăuze, până când ea va trece în ținuturile tătărăști. Potrivit acestor relații de suprafață ale Romei cu șeful Hoardei de Aur, mulți se așteptau la o retragere a tătarilor din Transilvania și la o încetare a luptelor. Dar
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
miner cu cărbunele care venea prin jgheaburi de la fiecare galerie, încărcate din ambele părți. Vagonetele erau trase de un cal. Ajuns la locul de muncă, prost echipat, necorespunzător dotat din punct de vedere al protecției muncii, adesea nemâncat și fără merinde de provizie, minerul se băga târâș pe galeria unde săpa stratul de cărbune care oscila între 50 60 cm. grosime. Intra în galerie cu lampa de carbid, o lopățică și un picanaș cu care săpa cărbunele și trebuia să dea
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
praful Istoriei Florenței și în urechi vocea legendelor ei. Cînd regăsesc străzile asfaltate și aglomerația mașinilor luxoase, descopăr cît îmi este de foame. Vrînd să-mi iau rămas bun și să mă întorc la "Las Vegas" la traista mea cu merinde, micul meu însoțitor constată cu voce gravă că nu poți cunoaște un popor dacă nu mănînci, în mijlocul lui, din mîncarea sa. Și astfel ajungem la "Angiolino"... Signor Angiolino ține o trattoria microscopică dar sclipitoare pe Via Pelliceria. Signor Angiolino are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
dau seama, într-un rapid și m-am trezit plătindu-i controlorului o diferență neașteptată de tarif, care m-a ajutat să lichidez într-o secundă resturile dolarului schimbat la Napoli. Și am coborît la Genova fără un ban, cu merindele pe sfîrșite și cu tristețea iminentei despărțiri de pămîntul italian. Din clipa aceea m-am hotărît să urmez cu sfințenie drumul înscris pe biletul de călătorie, Genova Geneva Paris, fără opriri neașteptate și "tragere de timp". În trenul ce mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]