2,515 matches
-
lasă/întuneric negru, ca un jug,/ peste chipul meu de mătasă... “( Chipul meu de mătasă). Aceaste poemozii unesc în versuri speciile artelor, adică pictura prin imagini colorate de cuvinte în planuri nuanțate, muzica sinfonică se exprimă în combinații de tonuri metaforice iar poezia prin sensuri noi date cuvântului, și toate la un loc formează un concert al unei zone mixte ce încântă și ne încântă:” Cântarea mea, înflorită,/ mi-o aruncă visele în plopi-/ maldăr de lumină care, / noaptea, se destramă
CONSTRUCŢIA POETICĂ-MOD DE A LĂRGII ARIA EXPRIMĂRII EULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366959_a_368288]
-
mai confortabil, ca autor, am spașiu d edesfășurare,,. De altminteri, trecerea de la poemele descrind un peisaj lăuntric cu detalii bine conturate la tablete eseistice pline de nerv sau, mai apoi, la român nu e crizică nici definitivă. O anume încărcătură metaforica secondează tabletele jurlanlistei ori proza, epicul e prezent im subtextul poemelor, un transfer îmspre senzațional, la limita dintre real și suprareal, informeayă periodic versul. Astfel încât,, din biblioteci îngerii scot cu fărașul colbul bătut la computer în mumele-mi propriu,, iar
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
a mânui cuvântul și Melania Cuc are acest talent” ( Constantin Cubleșan, la lansarea volumului Tablete contra disperării, cu revenire în Răsunetul -Bistrița) - ,,Textele Melaniei Cuc sunt mai greu de încadrat literar, fiind poeme în proza prin lirism subiectivism și structura metaforica a comunicării, si eseu prin dimensiuni, fantezie și interpretări personale, toate sub focul de artificii al ineditului stilistic( ... ) personalizându-le inconfundabil,, ( Pop Tit-Liviu în „Mesagerul de Bistrița” și în volumul apărut la Editură Aletheia 2002) - ,,Atmosfera bine reconstituita, personaje memorabile, iată
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
întâmplare. ”Am propus unui medic să o scrie”, mărturisește Angela-Monica Jucan, „însă el a refuzat, nici n-a prea înțeles ce vreau, mie mi-a părut rău și așa am hotărât să o fac eu. Patologie nu este un termen metaforic. M-a interesat dacă s-ar putea descoperi, la Păcală, o boală, mai ales psihică. Am citit, la întâmplare, diverse lucrări, predominând cele de psihologie, psihiatrie, psihanaliză, dar nu am nicio pregătire în acest domeniu care nu mă preocupă nici
PATOLOGIA LUI PACALA SAU SIMPTOMATOLOGIA SANATATII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367230_a_368559]
-
Văd cum întunericul/ Se luminează încet,/ Dar sigur./ Semnalul cocoșului/ Anunță sosirea zorilor,/ Ca o trâmbiță puternică/ De lumină/ În întunericul ce-și revarsă/ Chipul în/ Oglinda/ Din odaia mea.” („Culori”) Confesiunea lirică, jocul pictural al luminilor și umbrelor, încărcătura metaforică, poetizarea unor imagini biblice, abordarea unor teme precum suferința, binele, răul, divinitatea aduc accente dramatice în „Spațiile” Victoriței Duțu. Spontaneitatea, firescul, inocența, sentimentul de înstrăinare, opțiunea între real și ideal vorbesc pe de o parte, despre neputința omenească de a
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
lui 1928 pelicula circula deja în copie atât în Europa, cât și peste ocean, în America. Este totuși surprinzătoare promptitudinea cu care cinematografele bucureștene centrale preiau și difuzează filmul, o operă documentara în ultimă instanță, chiar dacă poetică și uneori suprasaturat metaforica, în care dinamismul urban industrial al marii capitale nemțești este ponderat numai de liniștea premonitorie a evreilor care se plimba neabătuți pe străzi. O promptitudine a cinematografelor autohtone cu atât mai neobișnuită, cu cât pelicula e una din primele care
EDIŢIA A III-A de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368575_a_369904]
-
să ne armonizăm cu ea, intrându-i în rezonanțe, s-o percepem rațional și extrasenzorial prin gândurile noastre unite, de a căror forță suntem conștienți. Se configurează astfel trasee poetice de calde respirări, cu trăiri emoționale de înaltă vibrație, sensuri metaforice și vizionare ale unei lumi apte de frumos și iubire. Citesc în pagini de revistă tipărită sau online , poezia generației tinere care-și cântă, în confluențe lirice, dorul și bucuria, tristețea și visul, dezamăgirea și exuberanța, ploaia și soarele unei
DESPRE LIRISMUL CUANTIC. SCRIERE REFLEXIVĂ de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368777_a_370106]
-
plan i se consacră strofa din „deschidere“ și strofa a doua; planului secund i se dedică al patrulea catren și catrenul „de închidere“; al treilea catren, „din mijloc“, se proiectează „la intersecția“ celor două planuri drept „ax liric“ („centru gravitațional- metaforic / simbolic“), constituindu-se în tabloul căderii cuplului „edenic“ în păcat, „într-o secundă a șarpelui“. Și acest catren „axial“ surprinde starea „ambiguă“ a oglindirii reciproce a elementelor („femina“ / Yin, sau Ea, „domnișoara Eva“, și „vir“ / Yang, ori El ivindu-se
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
scârbe vei naște feciori, și întoarcerea ta - cătră bărbatul tău, și el pe tine va stăpâni.“ Iară lui Adam zise: „Căci ai ascultat glasul muierii tale [...], blestemat pământul întru lucrurile tale ! Întru scârbe vei mânca pre dânsul...» (ibid.). Pe registrul metaforic, pasărea amară desemnează izgonirea din rai a cuplului omenesc / primordial. „Catrenul-ax“, cu tabloul căderii cuplului edenic în păcat, „într-o secundă a șarpelui“, reverberează mitul biblic al șarpelui, «cel mai șiret dintre toate fiarele de pe pământul-rai» («Iară șarpele era mai
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
artista „își recuperează creațiile într-o variantă inedită”. Sunt lucrări realizate într-o „tehnică revoluționară”, care „reformulează criteriile estetice”. Lucrări care exprimă, așa cum a declarat la final cu emoție Cristina Lauric, „frânturi din gândurile, visele și frământările mele interioare, compoziții metaforice care creează o atmosferă lirică”. Sunt lucrările-licurici ale Cristinei Lauric. Tiberiu COSOVAN Referință Bibliografică: Lucrările-licurici ale Cristinei Lauric / Tiberiu Cosovan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 90, Anul I, 31 martie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Tiberiu Cosovan : Toate
LUCRĂRILE-LICURICI ALE CRISTINEI LAURIC de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349568_a_350897]
-
intitulat sugestiv „Tehnici de (ne)rezistență”, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2010. Volumul a fost prefațat de Ștefan Doru Dăncuș și postfațat de Train Ț. Coșovei și Melania Cuc. „Într-o generație ce anunță o schimbare de sensibilitate cu accente metaforice notabile, Criști Iordache este un promotor al ideii de puritate, de candoare, dispus să alunge o singurătate în favoarea alteia mai profunde. Strigatul lui este o declarație de dragoste scrisă la lumină cuțitului unei nepăsătoare realități” (Traian Ț. Coșovei). Despre carte
LANSAREA ANTOLOGIILOR REVISTEI SINGUR LA TÂRGOVIŞTE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349602_a_350931]
-
de munte/ Apă ce țâșnea năvalnic/ Din fisuri mari sau mărunte.” Stropii de ploaie cădeau „pe-un vîrf de munte”, asemenea cuvintelor ce „cad” din vîrful creionului. Încet, cu răbdare, literă după literă, imaginile se conturează din propriul lor interior metaforic, la suprafață țîșnind poezia delicată și vie: „În inima ta,/ am descoperit un buchet de flori/ care,/ din când în când,/ dar destul de des,/ îl dăruiești prietenilor dragi/ pentru a‐i face fericiți./ Aceștia, la rândul lor,/ te răsplătesc cu
GEORGE ROCA POET... de IOAN LILĂ în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349666_a_350995]
-
dechide toate gurile! * Absurdul este realitatea ieșită din țâțâni. * Adevărul este liantul și fermentul unei prietenii. * Aforismul este cel mai lapidar templu. * Agricultură: cultură cu prefix la țară. * Amintirea nu-i partea erodată a prezentului, ci avanpostul lui. * Arta: reducția metaforică a realității. * Autorul este un individ dubios: se naște în fiecare dimineață din ultimul vis somnambul, mănâncă friptane lingvistice, bea ambrozie de cazan, vede în orice floare o femeie goală, se culcă, exact la miezul nopții, pe ultimul raft al
DEFINIŢII ERETICE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350298_a_351627]
-
Carmen Tania Grigore operează cu cele mai mici firișoare ale pulsației poetice, așa cum în fizică de exemplu, pentru explicarea unor fenomene ale materiei, se operează cu ipoteza atomilor; și poeta reliefează și atribuie atomilor însușiri poetice, precum soliditate și extensiune metaforică: „rămâne pe-afară/ nașterea pâinii,/ trudesc anotimpuri/ iar îngeri pufoși/ sustrag oxigenul/ din pulsul țărânii/ și-mi lasă în sânge cărbuni făinoși”. Inspirația se dezvoltă pînă la capăt, ea nu este ucisă în muguri, prin invazia verbalizării, precum practică majoritatea
PULSUL ŢĂRÂNII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350453_a_351782]
-
încă. Carmen Tania Grigore operează cu cele mai mici firișoare ale pulsației poetice, așa cum în fizică de exemplu, pentru explicarea unor fenomene ale materiei, se operează cu ipoteza atomilor; și poeta reliefează și atribuie însușiri poetice, precum soliditate și extensiune metaforică:. Inspirația se dezvoltă pînă la capăt, ea nu este ucisă în muguri, prin invazia verbalizării, precum practică majoritatea poeților. Stilul în care scrie, echilibrat prin definiție, se găsește în situația în care se găsesc atomii față de procedeele chimice: oricît de
PULSUL ŢĂRÂNII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350453_a_351782]
-
Vacanța Copiilor” și eu realizator de emisiuni în cadrul Radiodifuziunii Române. Tot ceea ce facem este din pasiune pentru cultură și românism. George ROCA: De ce „Zidul”? Cristian BODNĂRESCU: La asta m-am gândit acum un an, când lua ființă ziarul „Zidul”. Ideea metaforică de „zid” are conotație bipolară pentru mine. Analizând „zidul” dintr-o parte, el poate simboliza tot ce s-a adunat negativ în societatea românească de tip postcomunist. Democrația prost înțeleasă și aplicată, ignoranța maselor, promovarea subculturii și a mediocrității... reprezintă
DIALOG PRIN „ZID” CU CRISTIAN BODNĂRESCU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349056_a_350385]
-
regăsim și în poemul “Sarea pământului” (Destin). În poemele sale scrise, fie în vers clasic, fie în vers liber, Mircea Istrate Dorin creează o lume, îi dă viață și sens. El nu inventează nimic, nu este un poet al seducției metaforice în care fabulația are un rol principal. El scrie așa cum trăiește, așa cum a văzut ori i-a fost povestit de strămoșii săi și transmite, la rândul lui urmașilor, crâmpeie de viață. Prin aceasta el se face cronicarul timpului său, redând
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
al Copiilor în parcul Herăstrău, cu fanfară și bătăile cu flori de “la șosea” și cu numeroase expoziții dedicate acestei aniversări. Seara zilei de 12 septembrie a fost încununată în Piața Constituției, cu un spectacol care a arătat, în termeni metaforici, geneza Bucureștiului. Evenimentul a fost organizat de ARCUB. Muzeul Literaturii Române a găzduit o expoziție de pictură și grafică, Galeria Municipiului București a prezentat o expoziție de pictură, decorațiuni interioare și artă fotografică, Muzeul Țăranului Român a adăpostit Gala Filmului
550 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARA de MADALINA CORINA DIACONU în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348644_a_349973]
-
de ELENA ADRIANA RĂDUCAN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE”a apărut la Editura „Cetatea Cărții”, 2014, având drept coordonator un nume de referință din lumea literară și culturală, ELISABETA IOSIF. VICTOR GH. STANsemnează o foarte interesantă prefață cu titlu metaforic „Floare cu parfum de meridiane”, care aduce în prim-plan numele scriitorilor antologați, făcând un binemeritat elogiu al celor două secțiuni, poezie și proză. Ilustrația copertei realizată de GEORGE ROCAși editarea cărții de CONSTANTIN VLAICUîntregesc echipa datorită căreia o parte
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
capitolul I, intitulat Metafora poetică, din lucrarea noastră relativ recentă Poetica non-imanenței, Editura Palimpsest, București, 2009, p. 11 - 55. Așadar, dacă cineva este interesat, poate recurge la această carte, accesibilă și pe Internet. Reamintim, foarte pe scurt, componentele acestui model metaforic, configurația și dinamica sa. După opinia noastră, metafora este expresia lingvistică a unei identificări ontologice. Structurile ei formale elementare, întotdeauna substantivale, sunt fie coalescente, fie implicate (structuri metaforice simple). Deseori, însă, structurile substantivale contaminează verbul și adjectivul, construind (ca urmare
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]
-
carte, accesibilă și pe Internet. Reamintim, foarte pe scurt, componentele acestui model metaforic, configurația și dinamica sa. După opinia noastră, metafora este expresia lingvistică a unei identificări ontologice. Structurile ei formale elementare, întotdeauna substantivale, sunt fie coalescente, fie implicate (structuri metaforice simple). Deseori, însă, structurile substantivale contaminează verbul și adjectivul, construind (ca urmare a unei viziuni artistice coerente) o structură metaforică complexă. Aceasta reproduce „figura”, „forma” a ceea numim, curent, realitate, altfel spus, reproduce „alcătuirea”, „structura” imanenței: acord activ, neliniștit, viu
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]
-
metafora este expresia lingvistică a unei identificări ontologice. Structurile ei formale elementare, întotdeauna substantivale, sunt fie coalescente, fie implicate (structuri metaforice simple). Deseori, însă, structurile substantivale contaminează verbul și adjectivul, construind (ca urmare a unei viziuni artistice coerente) o structură metaforică complexă. Aceasta reproduce „figura”, „forma” a ceea numim, curent, realitate, altfel spus, reproduce „alcătuirea”, „structura” imanenței: acord activ, neliniștit, viu între substanță, acțiune, calitate. Fenomenul contaminării verbului și adjectivului de către substantiv (acord sintactico-stilistic) l-am numit inducție. Uneori, verbelor și
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]
-
o contaminare). Aceasta ni se pare a fi schema ideală a metaforei, în ce privește structurile formale. Analiza relevă, firește, o seamă de abateri de la acest tipar, abateri care, până la un punct, pot fi, ele însele, ordonate: coalescențe difuze, serii sinonimice, constelații metaforice, metafore implicate cu termenul figurat eliptic. Cât privește structura semantică, ne oprim la trei mari capitole: personificarea (nonuman - uman), de-personificarea (uman - nonuman) și transferul ontologic (nonuman - nonuman). Toate trei derivă din releul tutelar identitate - alteritate, particularizându-l în diverse
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]
-
ei concrete, analiza componențială. Avem de consemnat, în plus, sinteza personificare - de-personificare. În această sinteză vedem mecanismul profund al simbolului artistic. Altfel spus, în definirea noastră, simbolul este expresia lingvistică a unei realități antropo-cosmice, a unui anthropos - ergon. Tabloul metaforic propus de noi, în întregul său, ni se pare logic, întemeiat conceptual, suficient de bine argumentat, disociativ (desparte inducția de grefă), precum și conform cu alcătuirea și devenirea lumii create, cu alcătuirea și devenirea, în timp și spațiu, a făpturii. De aceea
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]
-
Petru 2, 25 ș. a.). Acest prim segment metaforic are, cum se vede, o puternică rotire semantică, o ezitare între personificare și depersonificare ce ne fac a întrezări amplele orizonturi metafizice ale textului sacru. Absolut clasică, însă, de manual, este suita metaforică ce se deschide o dată cu versetul 9. Termenul figurat vie („La vigne, allégorie familière aux prophètes, Is 5, 1 +, La Bible de Jérusalem, p. 1002, notă infrapaginală) are aparența unei metafore implicate (poate fi interpretată și astfel), dar ea este, de
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]