20,801 matches
-
nedumerită din cap. Se putea. O știam prea bine. Dar parcă niciodată nu avusesem în față atât de clară imaginea a ceea ce de atâtea ori auzisem tot repetându-se, tăvălugul istoriei. Tăvălugul trecuse chiar pe acolo, poate chiar se mai mișca în preajmă nepăsător, atroce. Și, la doișpe ne dă și slănină", l-am auzit ca de peste timp pe țiganul care se hlizea în fața noastră. "La lichidare, cum e ca acu', c-am tras la culoamne, po' să iau și șapte
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
ambasador, nenorociții! Ne-au sechestrat un vas la Alicante. N-a plătit serviciile și locația de mult timp, și-l țin în larg, cu ciment vrac, cu riscul să se facă piatră. Dacă nu-și plătește datoriile, nu se poate mișca." "- Domnule, dacă-i așa, nenorociții suntem noi, nu ei. N-avem ce face. Trebuie să plătească. Ați luat legătura cu cei de acasă? Cine-i armatorul și cine-i proprietarul cimentului?" Armatorul eram noi, adică Navromul, iar cimentul aparținea unui
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
în carne În mii de alte spirite, atunci din sfărâmare Locul ființei stabilit de la facere apare Ca în androgin mirii. Da, tu, cel sfărâmat, fragment de literă, Nici măcar cuvânt, plutești carnivor și aerian Cu Regatul pe aripile ce fac să miște Întregul abis către tine. Unde sunteți acum consoane Și vocale sacre? Pe ce chip Repede scufundat în limpezimea de brumă? Câtă splendoare devenită nisip Pentru a-mi arde bătăile inimii Și cât de beat respir Fulgerul pielii femeilor, nesecatul fir
Poezii by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/10900_a_12225]
-
observă cum era alintat de toți membrii clubului celor lipsiți de auz, cum i se ghicesc și realizează toate poftele, cum este înconjurat mereu de cei dragi, dar și lăsat singur când dorea să rămână singur. Putea să-și mai miște doar mâna stângă, însă învăță să facă extrem de multe lucruri cu ea - unele chiar complicate. Cu ajutorul tehnicii moderne, putea să-și potrivească singur aerul condiționat și căldura, putea să-și deschidă televizorul și să acceseze diferite canale, putea să stingă
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
era deja conștient că toți cei din jur se înșeală: își aminti că Dumnezeu l-a pedepsit pe Adam, izgonindu-l din timpul nesfârșit. Că doar vremea limitată reprezintă pedeapsa capitală.) Întunericul era colorat, doar că n-avea contururi. Își mișcă mâna stângă și simți o materie ușor lichidă, extrem de fină. Dormea, visa, dormea din nou și se visa dormind. Se visa mereu doar pe el. Trăia o securitate totală, fără griji și fără resentimente. Timpul nu mai era timp și
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
O senzație de frig îl lovi din toate părțile. Urlă și avu impresia că vuietul încorporează și țipătul său. Când fu spălat și înfășat, simți cum toată liniștea i se topește. Și, pe măsură ce începu din nou să vadă, să se miște, să simtă temperatura aerului și a corpurilor celor din jur, să audă, trebui să se obișnuiască iarăși cu timpul. Acum da, acum simțea că pedeapsa capitală l-a ales și pe el. Nimeni nu scapă definitiv de pedeapsa capitală. Răsplata
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
prin care bâjbâiiam, în somn, eu, cea de altădată,cu ochii intens albaștri sub sprâncenele dese și moi, și pământul umed în care mi se afunda piciorul până la glezna subțire, visul vechi! iarăși visul vechi, care anunță migrena... Ceva a mișcat în penumbra prăfuită a camerei,într-un fund afumat de oglindă. Poate eu,cea din visul-coșmar de azi-noapte. Sau poate cea pe care nu o recunosc când dau cu ochii de mine într-o fotografie. Am închis ochii și am
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
Daniela Crăsnaru 1 Dă-i drumul, hai, primele cuvinte sunt grele. Ca și când ai face amor după un deceniu, se mișcă încet creierul, se bâlbâie. Se bâlbâie brațele care nu mai au îndemânarea de altădată, degetele împiedicate în nasturii prea mulți. Te dezechilibrezi și cazi inestetic pe pat, până să-ți dai jos toate cele te-apucă amețeala, dar nu aia
Euroscripta by Daniela Crăsnaru () [Corola-journal/Imaginative/11412_a_12737]
-
izbutită încît juri că e cel adevărat. Ilustrată din Amarul Tîrg Odăi sîngerînde cum răni proaspete în piața centrală a Tîrgului o statuie umflată cu pompa de-un ciclist veteran norii își dau ochii peste cap aidoma unor fetișcane semiinocente miști comutatorul Visului îl asculți mai încet mai tare. Identități Nu știi cine e cine nu e conștiincioase blitzurile fotografilor își fac doar datoria acoperă chipul tău cu alte chipuri ale tale conștientul cu inconștientul și invers ca să te descoperi așa
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/10941_a_12266]
-
Emil Brumaru Goaznică este crima mea de astăzi Te-am sărutat fără să știi Nu te mișca nu te mișca Ești prinsă în lanțuri de păpădii Fluturii sînt priponiți de-o ciupercă Degeaba încearcă să zboare spre tine Nu te mișca nu te mișca Ești țintuită-n rubine Ca un ceasornic de carne pe iarbă Minutar secundar
Groaznică este crima mea by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11068_a_12393]
-
Emil Brumaru Goaznică este crima mea de astăzi Te-am sărutat fără să știi Nu te mișca nu te mișca Ești prinsă în lanțuri de păpădii Fluturii sînt priponiți de-o ciupercă Degeaba încearcă să zboare spre tine Nu te mișca nu te mișca Ești țintuită-n rubine Ca un ceasornic de carne pe iarbă Minutar secundar picioarele tale Nu
Groaznică este crima mea by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11068_a_12393]
-
Emil Brumaru Goaznică este crima mea de astăzi Te-am sărutat fără să știi Nu te mișca nu te mișca Ești prinsă în lanțuri de păpădii Fluturii sînt priponiți de-o ciupercă Degeaba încearcă să zboare spre tine Nu te mișca nu te mișca Ești țintuită-n rubine Ca un ceasornic de carne pe iarbă Minutar secundar picioarele tale Nu le mișca nu le mișca Înțepenește-mi viața în șoldul tău moale Emil cel cu frunze!!!
Groaznică este crima mea by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11068_a_12393]
-
este crima mea de astăzi Te-am sărutat fără să știi Nu te mișca nu te mișca Ești prinsă în lanțuri de păpădii Fluturii sînt priponiți de-o ciupercă Degeaba încearcă să zboare spre tine Nu te mișca nu te mișca Ești țintuită-n rubine Ca un ceasornic de carne pe iarbă Minutar secundar picioarele tale Nu le mișca nu le mișca Înțepenește-mi viața în șoldul tău moale Emil cel cu frunze!!!
Groaznică este crima mea by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11068_a_12393]
-
prinsă în lanțuri de păpădii Fluturii sînt priponiți de-o ciupercă Degeaba încearcă să zboare spre tine Nu te mișca nu te mișca Ești țintuită-n rubine Ca un ceasornic de carne pe iarbă Minutar secundar picioarele tale Nu le mișca nu le mișca Înțepenește-mi viața în șoldul tău moale Emil cel cu frunze!!!
Groaznică este crima mea by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11068_a_12393]
-
de păpădii Fluturii sînt priponiți de-o ciupercă Degeaba încearcă să zboare spre tine Nu te mișca nu te mișca Ești țintuită-n rubine Ca un ceasornic de carne pe iarbă Minutar secundar picioarele tale Nu le mișca nu le mișca Înțepenește-mi viața în șoldul tău moale Emil cel cu frunze!!!
Groaznică este crima mea by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11068_a_12393]
-
nu-l voi auzi oricum" apoi: ,știu că ești undeva la munte la ski și fumezi în aceeași poziție ca și mine/ camera ta e o ceașcă de cafea cu zăpadă neagră ." Ca în alunecările de teren, straturile inferioare se mișcă mai repede decât acelea de suprafață. Așa se face că un aparent nonsens cum e acesta ascunde un exercițiu de rafinament senzorial: ,în apă caldă nu simți tăietura (subl. mea) e ca atunci când cineva îți toarnă ulei încins (subl. mea
Poemeintrauterine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11165_a_12490]
-
orice femeie se străduiește să pună ordine într-o ținută ce i-a scăpat într-o clipă de neatenție, pentru ca apoi, cu lentoarea ritmică a unui robot, să pornească pe trotuar trăgîndu-mă parcă în urma ei, asemeni unei umbre ce se mișca doar grație forței de atracție izvorîte din ea. Cînd mergea, simțeam din nou că nu avea nimic din cochetăria studiată a femeilor ce își fac din frumusețe garanția psihică a siguranței de sine. Avea un mers ciudat, cu adevărat neobișnuit
Iubita mea, iubita mea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/11328_a_12653]
-
ce își fac din frumusețe garanția psihică a siguranței de sine. Avea un mers ciudat, cu adevărat neobișnuit, lipsit de orice urmă de elasticitate jucată și de orice undă de legănare afectată. Pașii ei lăsau impresia că în fața mea se mișca un om fără genunchi, ale cărui singure articulații active erau cele ale bazinului, picioarele mișcîndu-se ritmic și sacadat direct din șolduri, printr-o lege a dinamicii articulare ce scăpa explicațiilor fiziologice. Pășea sacadat, aruncîndu-și picioarele în față într-o atitudine
Iubita mea, iubita mea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/11328_a_12653]
-
botezat-o fă bine și mută-te de pildă pe această castanus castaniferus mâine știi bine e zi de jonatan nici o mișcare la care mă inervez ei bine de într-adevăr ești regina mozart n-ai cum să nu te miște asta și bag simfonia 25 începe să zboare prin cameră zboară isteric ca o femeie pioasă în focuri și apoi țiușt dispare afară de pot să continui deși mă aflu extrem de nesigur că oare ce e de preferat momente intime cu
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
Dumitru Velea Din fereastră în fereastra de sus, cu ochii ațintiți în soare, omul își clatină capul despicat, lovind în cercevele cu fiecare parte șiroind de sânge. îți spune: Trecătorule, clatină capul ca să vezi cum se mișcă soarele, de la stânga la dreapta, de la dreapta la stânga, și lasă spre tine un cordon ombilical: prin el curge vântul și te face să zbori. în șir cu ceilalți, inspiră de trei ori, întinde-ți aripile prin apele pline de foc
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/11648_a_12973]
-
moartea celui din urmă, panteonul comunist intră în revizie. Somnul generalisimului în mausoleul din Piața Roșie nu va dura decît opt ani. înhumarea nocturnă a trupului îmbălsămat iscă premoniții sumbre: roata istoriei fusese smulsă din inerție și reîncepea să se miște încet, dar perceptibil. Prohodul utopiei comuniste se va sluji peste trei decenii. La scara timpilor lungi, e o nimica toată; ca învățătură de minte, un cîștig epocal. Unii exegeți au încercat să-i disculpe pe fondatorii doctrinei, care ar fi
"Va urma" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11635_a_12960]
-
jos e sîngele care vorbește singur cu sine poemul este unealta cea mai precisă prin care se face transferul pe verticala imperfectă impură sus e aripa care se rotește în spirale aiuritoare jos e zborul care avansează fără să se miște fără să se clintească măcar sus e nicolae tzone viu și util morții fără întoarcere jos e nicolae tzone mort și util vieții fără întoarcere multele picioare așezate în scară și multele capete împletite în trepte merg și gîndesc imprevizibil
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/11515_a_12840]
-
iar tu bați trotuarele ca un ogar ogîrjit... Cine ar fi avut curajul să pună o Condoleeză într-un atare temerar post! Numai Busch. De altfel, într-o Americă, de la începuturile ei temerară, unde emblematica silfidă de culoare s-a mișcat mereu dezinvolt, anulînd, sfidător, machismul prostesc. Dar și fascinîndu-l. Bătaie în ușa atelierului. Din categoria celor grosiere. Adică bubuitoare, urmate imediat de forțarea clanței. De regulă, nu deschid. Curiozitatea mă face totuși, de ce tocmai acum? să-mi calc regula. Tipă
Mozaic Ave Eva by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/11855_a_13180]
-
a luat în brațe. Ca să nu se mai zbată, l-a mîngîiat un pic pe cap. Am ieșit cu toții din grajd, iar săteanul a scos un cuțit și s-a tras mai deoparte, să nu ne stropească cu sînge. Se mișca fără grabă, ca unul care știe prea bine ce are de făcut. Prinse mielul între picioare, ținîndu-l strîns, exact deasupra genunchilor. Cu mîna stîngă îi ridică boticul, pînă cînd gîtul micului animal se arcui pe spate. Cuțitul era un fel
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
partidul!...), gașca lor, adică Dora, Mona, Albert, Cornel, iubitul ei de atunci, și, desigur, Ana însăși, așadar gașca lor spărgea strident liniștea perfectă, neverosimilă; la ora aceea, pe străzile Bucureștiului, ei semănau cu o pată de culoare roșie ce se mișcă brambura pe o imensă foaie albă. Cornel desfăcuse o sticlă de vin spumos care ținea loc de șampanie, și-o treceau din mână în mână, se amețiseră toți. De fapt nu erau bucuroși că au luat examenul de licență, așa cum
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]